Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 145/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 17.01.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.145
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 07.02.2008
PREȘEDINTE: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Mircea Ionel Chiu
GREFIER:- -
S-au luat în examinare recursurile formulate pârâții DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T și CONSILIUL JUDEȚEAN T, împotriva sentinței civile nr.859/19.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Timiș, în contradictoriu cu reclamantul - intimat SINDICATUL ACTIV AL DIN CADRUL DIRECȚIEI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamant - intimat dl., pentru pârâta - recurentă se prezintă consilier juridic, pentru pârâtul - recurent se prezintă consilier juridic.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanții pârâților - recurenți depun la dosar delegații.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanții pârâților - recurenți solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii, în sensul respingerii acțiunii.
Reprezentantul reclamantului - intimat pune concluzii de respingere a recursurilor.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.859/19.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș admite acțiunea formulată de reclamanta SINDICATUL ACTIV AL DIN CADRUL DIRECȚIEI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T, și CONSILIUL JUDETEAN T și în consecință obligă pârâții la acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de 20 % din salariul de baza brut lunar al membrilor de sindicat ai reclamantei începând cu data de 19.11.2007 și va opera modificările corespunzătoare la actul de numire în funcție.
În considerentele hotărârii, instanța de fond reține:
Prin cererea înregistrata la Tribunalul Timiș sub nr- reclamanta SINDICATUL ACTIV AL DIN CADRUL DIRECȚIEI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T și CONSILIUL JUDEȚEAN Tas olicitat în procedura contenciosului administrativ ca pârâții să fie obligați la plata sporului de confidențialitate în cuantum total de 20% din salariul de bază brut lunar către toți membrii de sindicat, funcționari publici și ale personalului contractual, începând cu data sentinței pentru beneficiarii acestui drept.
În fapt, reclamanta arată că membrii acesteia au acces la informații confidențiale și față de acest aspect trebuie să beneficieze de clauza de confidențialitate, în cuantum de 20% prevăzută de art.26 din Codul Muncii.
În drept, si-a întemeiat cerere pe dispozițiile art.26, din Codul Muncii, art.1 si art.12 din Legea nr.554/2004, art.7 din Legea nr.274/2004, art.91 din Legea nr.188/1999, art.4 din Legea nr.213/2004, art.24 si 59 din nr.OUG34/2006, iar în probațiune a atașat la dosar: sentința civilă nr.76/2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, copia fișei postului și procedura prealabilă.
Pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI Tad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că prin clauza de confidențialitate, părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contracte colective de muncă sau în contractele individuale de muncă, iar art.26 din Codul Muncii dispune că acest spor se acordă persoanelor angajate pe bază de contract de muncă, nu funcționarilor publici care au raporturi de muncă întemeiate în baza Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
În drept mai invocă dispozițiile art.115-119.pr.cv. și art.29 din Legea nr.188/1999.
Tribunalul, apreciază că acțiunea reclamantei astfel cum a fost formulată, este întemeiată, pentru considerentele de fapt si de drept ce urmează:
Este de principiu recunoscut faptul că, în baza actului de numire în funcție, între funcționarii publici și autoritățile sau instituțiile din care aceștia fac parte, ia naștere un raport de serviciu la care Legea nr.188/1999, face trimite la cap. IV.
Art.29 din Legea nr.188/1999, prevede că funcționarii publici pentru activitatea desfășurată au dreptul la un salariu compus: a) salariul de bază; b) sporuri pentru vechime în muncă; c) suplimentul postului; d) suplimentul gradului, iar la alin.2 al aceluiași articol se arată că, funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
Rezultă așadar că, însăși dispozițiile din statutul funcționarului public care reprezintă legea generală în materia funcției publice, permite acordarea unor drepturi salariale suplimentare, în condițiile prevăzute de o lege specială, în speță, Legea nr.514/2003, în considerarea art.93 din Legea 188/1999, rep. potrivit căruia dispozițiile acestui act normativ se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun, civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Conform art.16 din Legea nr.514/2003 și a prevederilor cuprinse în fișa postului este prevăzută obligația de confidențialitate.
Totodată, art.26 din Codul Muncii, definește clauza de confidențialitate ca fiind convenția intervenita intre angajator și angajat ca pe toata durata contractului individual de munca, precum si după încetarea acestuia, să nu se transmită date sau informații de care au luat la cunoștință în timpul executării contractului.
Așadar, din momentul în care, s-a instituit o obligație de confidențialitate implicit există și obligația de plată a activităților menționate, obligație impusă prin dispozițiile art.24 din Legea nr.514/2003, conform căruia "în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritățile publice, instituțiile și toate celelalte persoane juridice de drept public sau privat, vor opera modificările prevăzute de prezenta lege în încadrarea și stabilirea statutului, a drepturilor și obligațiilor consilierilor juridici pe care îi au numiți sau angajați în slujba lor", normă juridică apreciată de instanță ca fiind de natură imperativă.
Hotărârea suscitată a Tribunalului a fost, în termenul legal, atacată cu recurs de către pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T și de Consiliul Județean
În motivarea recursului, prin care se solicită modificarea sentinței prin respingerea acțiunii, pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T, relevă următoarele:
Prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
Așa cum arată și art.26 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii, acest spor se acordă persoanelor angajate pe bază de contract de muncă, nu funcționarilor publici care au raporturi de muncă întemeiate în baza Legii nr.188/1999 a Statutului funcționarilor publici.
În plus, același articol precizează că personalul contractual beneficiază de spor de confidențialitate prin negocierea clauzei de confidențialitate la încheierea contractului individual de muncă sau prin contractul colectiv de muncă. Contractele individuale de muncă nu prevăd clauza de confidențialitate. Nici un salariat nu a solicitat la semnarea contractului individual de muncă spor de confidențialitate, iar la nivel de unitate nu s-a încheiat contract colectiv de muncă.
Art.29 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici prevede că:
(1) Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: a) salariul de bază; b) sporul pentru vechime în muncă; c) suplimentul postului; d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare;
(3) Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Art.29 alin.(1), mai sus menționat, prevede limitativ cum este compus salariul funcționarilor publici. După cum lesne se poate observa, nu face nici o aluzie la acordarea altor sporuri.
Până în prezent, nicio lege prin care s-a stabilit salariul funcționarilor publici nu a prevăzut acordarea sporului de confidențialitate.
Prin fișele postului, prezente în dosar, se prevăd obligații ale funcționarilor publici referitoare la confidențialitate, dar aceste fișe de post au fost luate la cunoștință și semnate fără rețineri.
Recurentul Consiliul Județean solicită, de asemenea, modificarea soluției recurate în sensul respingerii cererii, cu următoarea argumentare:
Drepturile salariale ale funcționarilor publici și ale personalului contractual bugetar sunt supuse unei legislații speciale, care doar se completează cu prevederile Codului Muncii, în măsura în care legislația specială nu conține reglementări exprese. Este principiul instituit de dispozițiile art.93 din Legea nr.188/1999. În mod corespunzător, Codul Muncii prin art.295 al.2 trasează limitele de aplicare ale dispozițiilor sale, astfel: Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective".
În consecință, cât timp pentru funcționarii publici există reglementări speciale, exprese cu privire la sporul de confidențialitate, se înlătură aplicarea dispozițiilor generale din art.26 Codul Muncii, referitoare la clauza de confidențialitate.
Legea nr.188/1999 reglementează Statutul funcționarilor publici, care la art.31 (fostul art.29) alin.1 și 2 specifică drepturile care se cuvin funcționarilor publici, pentru activitatea desfășurată: salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, iar la art.31 alin.3 menționează expres că "salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici".
Pentru anul 2007, nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici detaliază categoriile de funcționari publici care beneficiază de sporul de confidențialitate: "Sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ". După cum se vede, enumerarea nu este enunțiativă, ci restrictivă, și exclude de la aplicarea sa funcționarii publici din administrația publică locală și din serviciile publice aflate în subordonarea lor, cum este și cazul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
Nu în ultimul rând, actele normative indicate de reclamant în sprijinul afirmațiilor sale nu prevăd obligativitatea acordării sporului de confidențialitate, ci doar obligații de conduită profesională pe care trebuie să și le asume persoanele care desfășoară activitățile reglementate de respectivele acte. De asemenea, fișele postului depuse în probațiune, nu fac altceva decât să sublinieze obligația de a respecta secretul de serviciu, obligație generală care incumbă oricărui salariat, conform art.39 alin.2 din Codul Muncii, și oricărui funcționar public potrivit art.46 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Curtea, analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs redate, constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală.
Așa cum rezultă din textele legale invocate, suscitate, incidente speței, dată fiind calitatea de funcționari publici a celor reprezentați de sindicatul reclamant, relațiile de muncă și drepturile salariale cuvenite sunt guvernate de legea specială în materie, nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici; ea nu este omisivă în privința sporului de confidențialitate pentru a fi completată cu prevederile Codului Muncii, ci, atunci când legiuitorul a dorit să prevadă un astfel de spor a stabilit în mod expres, ca în nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, prin enumerarea categoriilor de funcționari publici cărora li se acordă.
Stabilirea obligativității păstrării confidențialității de către funcționarii publici, prin art.45 din Legea nr.188/1999 nu echivalează cu acordarea unui spor, ci este prevăzută ca o obligație profesională, corelativă drepturilor recunoscute pentru activitatea prestată.
clauzei de confidențialitate trimit la necesitatea încheierii unei convenții între părți, în sensul negocierii asupra unor prestații suplimentare în bani pentru confidențialitate (sau mobilitate), convenție inexistentă în speță.
Așa fiind, recursurile urmează a fi admise și, în aplicarea prevederilor art.312 Cod procedură civilă, Curtea va modifica sentința pronunțată în cauză prin aceea că acțiunea va fi respinsă ca nefondată.
Văzând că nu au fost cerute cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T și Consiliul Județean T, împotriva sentinței civile nr.859/19.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Timiș.
Modifică sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul intimat, Sindicatul activ al angajaților din cadrul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, 7.02.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - LIBER - - -
GREFIER,
- -
RED:/21.03.08/TEHNORED:/24.03.08 2.ex./SM/
Primă instanță: Tribunalul Timiș Judecători - /
Președinte:Victoria CatargiuJudecători:Victoria Catargiu, Claudia, Mircea Ionel Chiu
