Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 146/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr.146/CA

Ședința publică de la 03 martie 2008

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Kamelia Vlad

JUDECĂTOR 2: Erol Geli

JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim

Grefier - -

S-au luat în examinare recursurile declarate în contencios administrativ de pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - B, sector 1, P-ța - nr.1A, INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ C, cu sediul în C,-, și chematul în garanție Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice cu sediul în C, B-dul - nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.1042 din 08 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, contencios-administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -A, -, A, A, A, A, A, G, G, toți cu domiciliul procesual ales în C,-, județul C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).

Dezbaterile asupra motivelor de recurs au avut loc în ședința publică din 25 februarie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, conform art. 260 (1) Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 03 martie 2008, când a pronunțat următoarea hotărâre.

CURTEA

Asupra recursului contencios administrativ de față;

Prin cererea adresată Tribunalul Constanța - secția contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr-, reclamanții funcționari publici cu statut special - polițiști de frontieră au chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală Juridică și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră C pentru ca prin hotărâre să se dispună:

- plata sporului de fidelitate pentru perioada 01.01. - 31.12.2005 actualizate cu coeficientul de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective în conformitate cu prevederile art. 6 din OG nr. 38/2003 privind salarizarea polițiștilor cu modificările și completările ulterioare și ale Ordinului nr. 132/2004.

- plata primei de vacanță pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2006 actualizate cu coeficientul de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, în conformitate cu art. 37, pct. 2 din OG nr. 38/2003 și cu modificările și completările ulterioare și ale Ordinului nr. 132/2004.

În fapt, reclamanții au arătat că obligația de plată a sporului de fidelitate rezultă din dispozițiile art. 6 din OG nr. 38/2003, acest drept fiind suspendat pentru anul 2005, în baza art. 2 alin. (1) din OUG nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului.

Dispozițiile legale prin care a fost suspendată aplicarea art. 6 din OG nr. 38/2003 pentru anul 2005 nu conțin referiri cu privire la desființarea dreptului acordat prin lege, ci doar la suspendarea exercițiului acestuia.

Privitor la al doilea capăt de cerere, se menționează că prin art. 37 alin. (2) din OG nr. 38/2003 privind salarizarea polițiștilor s-a stabilit și dreptul la prima de concediu egală cu salariul de bază cuvenit pentru perioada de concediu.

Aplicarea prevederilor legale a fost suspendată succesiv prin legile bugetului de stat, până la 31.12.2004 prin Legea 507/2003; până la 31.12.2005 prin Legea nr. 511/2004, până la 31.12.2006 prin Legea nr. 379/2005.

Aceste dispoziții nu conțin referiri cu privire la desființarea dreptului la prima de concediu, ci doar la suspendarea exercițiului acesteia, iar suspendarea nu echivalează cu înlăturarea lui.

În drept - s-au invocat - art. 41 din Constituție, art. 28 lit. e din Legea nr. 360/2002, art. 6 și 37 din OG nr. 38/2003, art. 18 Codul Muncii.

În susținerea acțiunii se depun înscrisuri.

Pârâtul Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră și-a precizat poziția procesuală și a solicitat pe calea întâmpinării respingerea acțiunii.

Pârâtul a arătat că, exercițiul dreptului prevăzut de art. 37 alin. (2) din OG nr. 38/2003 a fost suspendat pentru perioada anilor 2004 - 2006, astfel încât obligarea instituției la plata sumelor solicitate ar avea ca rezultat încălcarea prevederilor imperative ale legilor bugetare.

În actele normative enunțate este prevăzută obligația ordonatorilor principali de credite de a se încadra în cheltuielile de personal menționate pentru fiecare, în anexele la legile bugetare, iar conform art. 57 din OG nr. 38/2003 acordarea drepturilor bănești se face în limita fondurilor bugetare aprobate anuale.

În probațiune s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri pe care le va depune la dosar.

La termenul din data de 20.06.2007 pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor și a solicitat ca, în cazul admiterii cererii formulate de reclamanți, chematul în garanție să fie obligat la virarea sumelor la plata cărora va fi obligată instituția.

Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Precizează că, în anul 2005 s-a suspendat aplicarea dispoziției art. 6 din OG nr. 38/2005 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, aspect încât pentru perioada 01.04.2005 - 31.12.2005 dispozițiile enunțate nu puteau produce efecte.

În această situație în bugetul aprobat Ministerului Internelor și Reformei Administrative în anul 2005 nu au fost prevăzute fonduri pentru plata sporului de fidelitate.

Cu privire la plata primei de concediu, menționează că Ministerul Internelor și Reformei Administrative este finanțată integral de la bugetul de stat, iar acordarea drepturilor de natură salarială, se face din bugetul aprobat instituției ca parte a bugetului de stat.

Primele de concediu au fost suspendate până la 31 decembrie 2006 situație în care în bugetul aprobat instituției nu au fost prevăzute fonduri pentru plata primelor de concediu.

La termenul din data de 3.10.2007 prin cererea completatoare, reclamanții solicită obligarea pârâtelor la plata primelor de vacanță pentru anii 2002, 2003, 2004, 2005, 2006 actualizate cu indicele de inflație și a sporului de fidelitate pentru anul 2005 actualizat cu indicele de inflație de la data nașterii acestui drept, până la data plății efective.

Prin sentința civilă nr.1042 din 8 noiembrie 2007, Tribunalul Constanța a admis acțiunea formulată de reclamanții, -A, -, A, A, A, A, A, G, G, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ și INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ C și chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.

A fost admisă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâta Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Au fost obligați pârâții către reclamanți la plata sporului de fidelitate pentru perioada 01.01.2005 - 31.12.2005 actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății efective.

Au fost obligați pârâții către reclamanți la plata primelor de vacanță pentru perioada 2002 - 2006 actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.

Obligă chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze pârâtului sumele solicitate de reclamanți.

Pentru a pronunța în acest sens tribunalul a reținut următoarele:

Reclamanții sunt funcționari publici, polițiști de frontieră în cadrul Direcției Poliției de Frontieră C - Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră.

Potrivit art. 37 alin. (2) din OG nr. 38/2003, la plecarea în concediul de odihnă polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază pe luna anterioară plecării în concediu.

Prevederile enunțate au devenit neaplicabile prin procedura suspendării până la data de 31.12.2006, prin art. 3 alin. (1) din OUG nr. 33/2001, art. 12 alin. (4) din Legea 743/2001, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002, art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003, art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004.

Legea bugetului de stat pe anul 2006, Legea nr. 379/2005, suspendă și ea potrivit art. 5 alin. (5) până la 31.decembrie 2006 "prevederile din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediu de odihnă".

Toate aceste legi au suspendat acordarea dreptului stabilit prin OG 38/2003.

Legea nr. 486/2007 (a bugetului de stat pe anul 2007) nu mai cuprinde o prevedere prin care acordarea primei de concediu să fie suspendată în continuare până la sfârșitul anului 2007.

Acest drept există în prezent întrucât el nu a fost înlăturat de legiuitor iar garantarea realizării lui este conformă cu principiul constituțional al garantării realizării drepturilor legal acordate.

Având în vedere Decizia XXII din 12.12.2005 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, suspendarea unui drept nu înseamnă stingerea lui ori pierderea acestuia ci are ca efect numai imposibilitatea realizării acestuia în intervalul de timp pentru care a fost suspendat exercițiul său, instanța va admite cererea privind obligarea pârâților la plata primelor de vacanță pentru perioada 2002 - 2006.

În privința sporului de fidelitate solicitat de reclamanți pentru anul 2005 instanța a reținut:

Potrivit art. 6 din OG nr. 38/2003 "pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază în condițiile stabilite prin ordin al ministerului d e interne".

Prin OUG nr. 118/2004 s-a stabilit că, în anul 2005, se suspendă aplicarea dispozițiilor art. 6 din OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003.

S-a constatat și în această situație că nu a fost suprimat dreptul ci doar s-a suspendat aplicarea dispozițiilor art. 6 din OG 38/2003 în anul 2005, motiv pentru care se naște dreptul la acțiune pentru cei îndreptățiți a solicita sporul de fidelitate.

În temeiul art. 60 alin. (1) din Codul d e procedură civilă "partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte în cazul în care ar cădea în pretenții, cu o cerere în garanție sau în despăgubiri.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Caf ormulat recurs împotriva hotărârii pronunțate criticând-o sub aspectele:

- dreptul la acțiune pentru primele de concediu pentru anii 2002 - 2003 este prescris față de disp. art.1 din 167/1958.

- începând cu anul 2002 polițiștii de frontieră au devenit funcționari publici cu statut special în temeiul Legii 360/2002.

- prin art.37 alin.2 din OG38/2003, privind salarizarea polițiștilor cu modificările și completările ulterioare, act ce a intrat în vigoare la 1.01.2004, s-a stabilit că la plecarea în concediu de odihnă, polițistul primește o primă de concediu egală cu salariu de bază cuvenit pentru perioada de concediu; în acest context acest drept nu putea fi recunoscut anterior anului 2004, întrucât OG38/2003 a intrat în vigoare la 1.01.1004 și a produs efecte juridice de la data precizată.

Recursul declarat de către pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor prin a criticat hotărârea pronunțată sub aspectele:

- Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în cauză în cererea de chemare în judecată formulată de; s-a arătat că nu trebuie confundat cu statul Român și cu bugetul de Stat; rolul său este de a elabora proiectul bugetului de stat respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice 500/2002 și 613/2007, Lg. 507/2003, HG753/2003, HG1574/2003.

- între Ministerul Economiei și Finanțelor și nu există o obligație de garanție.

Ministerul Internelor și Reformei Administrative a criticat hotărârea pronunțată sub aspectele:

- soluția primei instanțe este greșită întrucât polițiștilor le sunt aplicabile în principal prevederile Legii 360/2002 - ce au caracter de normă specială.

- pentru perioada anilor 2002 - 2003 prevederile legale care stabileau modul de salarizare polițiștilor erau cele ale Legii 138/1999 și nu cele ale Legii 188/1999.

Analizând recursurile declarate de către recurenții Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră C și Ministerul Industriei și Reformei Administrative împotriva sentinței civile nr. 1042/2007 a Tribunalului Constanța, Curtea reține că aspectele invocate sunt comune căii de atac exercitate de cele două părți, dar și întemeiate.

Astfel, față de dispozițiile legii speciale polițiștii de frontieră au devenit funcționari publici cu statut special în temeiul Legii 360/2002 privind statutul polițistului și în temeiul acestui act normativ s-a instituit dreptul polițistului la concediu de odihnă.

La 1.01.2004, a intrat în vigoare OG38/2003 privind salarizarea ce a stabilit că la data plecării în concediu, polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază cuvenit pentru perioada de concediu.

În acest context, prima instanță a interpretat greșit legea întrucât anterior anului 2004, acest drept la prima de concediu fiind prevăzută abia de la 1.01.2004 prin OG38/2003 el neputând fi recunoscut decât pe perioada 2002 - 2003 când exista temei juridic pentru obligarea la plata primei de concediu.

Pe cale de consecință în temeiul disp. art.312 coroborat cu disp. art.304pct.9 Cod procedurăcivilă, Curtea va admite cele două recursuri și va modifica în parte sentința recuratăîn sensul că va respinge cererea de acordare a primelor de concediu pentru perioada 2002 - 2003, ca nefondată.

În ceea ce privește recursul Ministerului Economiei și Finanțelor, Curtea reține că acesta reste nefondat, motivat de faptul că în mod legal urmare a admiterii acțiunii principale a fost admisă cererea de chemare în garanție.

Nu poate fi primită nici cealaltă critică formulată de această recurentă, întrucât limitarea exercițiului dreptului la prima de concediu motivată de lipsa exercițiului bugetar nu îndeplinește cerințele impuse de disp. art.19 paragraful 3 din Pactul Internațional de la Geneva cu privire la drepturile civile și politice acordate la 16.12.1966 de Adunarea Generală a și ratificat de România prin decretul nr.212/1974.

Dealtfel cele reținute mai sus sunt întărite de împrejurarea apariției OUG146/2007act normativ prin care legiuitorul a înțeles să consacre expres acordarea acestor drepturi bănești.

În consecință, recursul Ministerului Economiei și Finanțelor va fi respins ca nefondat, păstrându-se celelalte dispoziții ale hotărârii primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile formulate de recurenții INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ C, cu sediul în C,- și Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței civile nr.1042 din 08 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, contencios-administrativ și fiscal în dosarul nr-.

Modifică în parte sentința civile nr.1042 din 08 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța, în sensul că respinge cererea de acordare a primelor de concediu pe perioada 2002 - 2003 ca nefondată.

Menține celelate dispoziții ale sentinței recurate.

Respinge recursul formulat de recurentul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice cu sediul în C, B-dul - nr.18, județul C, împotriva sentinței civile nr.1042 din 08 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, contencios-administrativ și fiscal în dosarul nr-, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi de la 03 martie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

04 martie 2008

jud.fond. /

red.dec.jud. - 14.03.2008

tehnored.Gref. 4ex/17.03.2008

Președinte:Kamelia Vlad
Judecători:Kamelia Vlad, Erol Geli, Adriana Gherasim

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 146/2008. Curtea de Apel Constanta