Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1539/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1539
ședința publică de la 02 iulie 2008
PREȘEDINTE: Iuliana Rîciu JUDECĂTOR
-- -- JUDECĂTOR
-- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii G, împotriva sentinței numărul 534 din data de 11 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâta Casa Județeană de Pensii G și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302 și este scutit de taxa de timbru.
Ambele părți au solicitat judecata în lipsă conform art.242.
S-a arătat că intimatul reclamant a depus întâmpinare.
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări, cu privire la excepția privind prescripția dreptului la acțiune al reclamantului.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 534 din 11 martie 2008, Tribunalul Gorja admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii G cu sediul în Tg-J,-, județul G, a anulat decizia nr. 23 din 4 ianuarie 2005 emisă de pârâtă și a dispus ca, la încadrare - 1.01.2005 pârâta să-i stabilească reclamantului salariul corespunzător funcției publice de inspector principal,treapta
A obligat pârâta să plătească reclamantului diferența de salariu în sumă actualizată începând cu 1.01.2005 până la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea formulată la data de 18.12.2007 reclamantul chemat în judecată Casa Județeană de Pensii G pentru a fi obligată să mențină încadrarea obținută prin decizia nr. 54 din 14.07.2003 de inspector principal, treapta de salarizare, acordarea salarizării și restituirii diferențelor de drepturi salariale începând cu data de 1.01.2005, dată ce se circumscrie termenului de prescripție de 3 ani.
Tribunalul a reținut faptul că, prin decizia nr. 23 din 4.01.2005, pârâta a procedat la modificarea unilaterală a funcției publice deținute de reclamant până atunci, inspector principal treapta de salarizare, obținută prin decizia 54 din 14.07.2003, trecându- într- funcție publică inferioară - inspector clasa I, grad profesional asistent, treapta de salarizare III, ceea ce contravine dispozițiilor art. 75, art. 65 al. 3 lit. din Legea nr. 188/1999, trecerea într- funcție inferioară putând avea loc doar ca urmare săvârșirii unei abateri disciplinare, sancționată ca atare.
Astfel s-a apreciat că decizia nr. 23 emisă de pârâtă la 4.01.2005 este nelegală deoarece reclamanta trebuia să ocupe începând cu 4.01.2005 funcția publică de inspector principal, treapta de salarizare
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs recurenta menționează că decizia nr.23/2005, a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de OUG 92/2007, act normativ care nu distinge în ceea ce privește aplicarea acestor prevederi numai anumitor categorii de funcționari.
De asemenea, se menționează că funcția publică a reclamantului nu s-a schimbat fiind tot cea de inspector, schimbându-se doar încadrarea în grade prin echivalare. Gradul profesional de principal a fost acordat prin reîncadrare din data de 14.07.2003, conform L 161/2003 și Ordinului nr.218/2003 fără să aibă corespondent în salariu și, din această cauză, s-a făcut o nouă reîncadrare începând cu anul 2005, care a echivalat clasa de salarizare prevăzută de dispozițiile legale anterioare, cu gradul profesional asistent, reglementat de OUG 92/2004.
Intimatul reclamant a formulat întîmpinare prin care solicită respingerea recursului întrucât prin emiterea noi decizii a fost prejudiciat prin trecerea într-o funcție inferioară fără a fi reținute în sarcina sa abateri disciplinare.
S-a depus la dosar sentința nr.464/2008 a Tribunalului Gorj rămasă irevocabilă.
Curtea analizând recursul formulat apreciază că acesta este fondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
După cum se constată, decizia nr.23/04.01.2005 emisă de pârâtă și anulată de instanța de fond îndeplinește cerințele pentru a fi calificată act administrativ individual căruia îi sunt aplicabile dispozițiile legii 554/2004 în ceea ce provește modalitățile procedurale de contestare și anulare.
De la data emiterii și până în prezent aceasta a produs efecte juridice asupra reclamantului ceea ce înseamnă că acesta avea cunoștință despre emiterea acestei decizii, decizie care de altfel este menționată și în carnetul de muncă la poziția 88.
Potrivit dispozițiilor art.11 din Legea nr.554/2004 așa cum a fost modificată și completată de Legea 262/2007, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, se pot introduce în termen de 6 luni de la data luării la cunoștință despre actul administrativ individual considerat ca vătămător sau, pentru motive temeinice în termen de 1 an calculat de la această dată.
Termenul mai scurt de 6 luni este un termen de prescripție iar termenul de 1 an este un termen de decădere, conform art.11 alin.5 din Legea 554/2004.
Aceste termene au fost prevăzute de legiuitor pentru a sancționa pasivitatea subiectelor de drept care pot introduce acțiune la instanța de contencios administrativ împotriva actelor administrative individuale prin care le sunt vătămate drepturi și interese legitime și pentru ca principiul securității raporturilor juridice să nu fie afectat.
De asemenea, legiuitorul a înțeles să precizeze și natura juridică a acestor termene pentru a determina aceste subiecte de drept să depună diligențe și să nu tergiverseze introducerea acțiunii, deși, așa cum este situația de față, actul a produs efecte juridice timp de mai mulți ani în ceea ce-l privește pe reclamantul intimat.
Întrucât nu au fost menționate motive temeinice care să justifice nerespectarea termenului de introducere a acțiunii potrivit dispozițiilor art.11 menționate anterior, instanța apreciază ca fiind prescrisă cererea formulată de reclamant având ca obiect anularea deciziei nr.23/04.01.2005 emisă de pârâtă, întrucât aceasta a fost formulată peste termenul de 6 luni de la data luării la cunoștință.
Excepția privind prescripția dreptului la acțiune este o excepție absolută care poate fi invocată oricând, inclusiv în fața instanței de recurs, chiar și din oficiu de instanță, astfel că, în raport de dispozițiile art.137, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Avându-se în vedere considerentele menționate anterior, potrivit cărora Curtea a constatat că este prescrisă acțiunea reclamantului formulată la data de 18.12.2007, în raport de data emiterii deciziei contestate și anulată de instanță, cu nr. 23/04.01.2005, urmează ca ținând seama și de dispozițiile art.312, 316 să fie admis recursul recurentei pârâte, să fie modificată sentința recurată în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formula de pârâta Casa Județeană de Pensii G, împotriva sentinței numărul 534 din data de 11 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea reclamantului, formulată în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Iulie 2008
PREȘEDINTE: Iuliana Rîciu | JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr | JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu |
Grefier, |
Red I
Tehnored SI 2 ex./08.07.2008
Jud fond. A /Gh
Președinte:Iuliana RîciuJudecători:Iuliana Rîciu, Elena Canțăr, Sanda Lungu
