Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1627/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1627
Ședința publică de la 03 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lavinia Barbu
JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Primarul comunei împotriva sentinței nr.2533 din data de 09 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns consilier juridic pentru recurentul pârât Primarul comunei, lipsind intimata reclamantă și intimatul pârât Consiliul Local.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal și este scutit de plata taxei de timbru.
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul asupra recursului de față.
Consilier juridic pentru recurentul pârât Primarul comunei depune concluzii scrise și solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.2533 din 09 decembrie 2008, Tribunalul Gorja admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al comunei și Primarul comunei.
A obligat pârâții la plata sporurilor solicitate, respectiv spor de stabilitate și fidelitate în cuantum de 20%, sporului de suprasolicitare neuropsihică și stres în cuantum de 10% aplicat la salariul de încadrare începând cu luna noiembrie 2005-noiembrie 2008 și în continuare, sume actualizate la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanta are calitatea de funcționar public și are dreptul la sporurile solicitate corespunzător desfășurării activității în mod neîntrerupt în această funcție.
Raportul de serviciu al funcționarului public este un ansamblu de drepturi și obligații al acestuia și ale instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Sporul de fidelitate face parte din categoria drepturilor salariale ale funcționarului public, înscriindu-se în prevederile art. 29, coroborat cu art. 3 lit. f din Legea nr. 188/1999 și art. 2 din HG 281/1993.
Fiind una dintre componentele drepturilor salariale, sporul de fidelitate se circumscrie sferei raportului de serviciu al funcționarului public.
În conformitate cu prevederile art. art. 29, coroborat cu art. 3 lit. f din Legea nr. 188/1999 și art. 2 din HG 281/1993, pentru activitatea desfășurată funcționarilor publici li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază.
Sporul de fidelitate este tratat de legiuitor în cadrul art. 29, coroborat cu art. 3 lit. f din Legea nr. 188/1999 și art. 2 din HG 281/1993 privind salariul de bază al funcționarilor publici.
În cadrul acestei secțiuni se prevăd componentele salariului funcționarului public.
Astfel, funcționarii publici primesc pentru activitatea desfășurată salariul corespunzător funcție pe care o îndeplinesc alături de care primesc și alte drepturi salariale.
O parte din aceste drepturi se acordă la aprecierea unității, în funcție de criteriile stabilite, legiuitorul instituind posibilitatea beneficiului drepturilor și nu obligativitatea acestora.
Cu privire la sporul de fidelitate, legiuitorul a instituit obligativitatea acordării acestuia, prin art. art. 29, coroborat cu art. 3 lit. f din Legea nr. 188/1999 și art. 2 din HG 281/1993.
Examinând structura normei juridice enunțate, se constată că aceasta are ipoteză relativ determinată pentru că sunt prezentate împrejurările în care se aplică dispoziția.
Aceste împrejurări sunt deduse din calitatea de funcționari publici a reclamantă iar dispoziția normei stabilește drepturile subiectului raportului juridic.
Drepturile persoanelor la care norma se referă sunt stabilite fără posibilitatea unei derogări, norma juridică fiind imperativă cu privire la acordarea sportului de fidelitate.
Plata sporului de fidelitate nu este lăsată de legiuitor la aprecierea instituției.
De altfel, prin nici-un act normativ echivalent celui prin care a fost instituit nu a fost înlăturat dreptul la sporul de fidelitate.
Ca urmare, dreptul subzistă, iar din conținutul art. 53 din Constituția României care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, rezultă că aceasta este o măsură excepțională și să dispună în condiții limitativ prevăzute în Constituție, numai prin lege.
Această explicație se întemeiază și pe interpretarea semantică și gramaticală a textului.
Numai această interpretare este de natură a asigura principiul constituțional al supremației legii și acela al caracterului excepțional al limitării unor drepturi.
Ori, o astfel de abordare este în afara legii, a Constituției și a Convenției Europene a Drepturilor Omului, care interzice limitarea folosirii restrângerii drepturilor.
S-ar ajunge la o limitare a unui drept cu caracter civil, care aparține unei activități profesionale, ceea ce ar contraveni legislației naționale sus-menționate, dar și interpretării art. 6 din CEDO.
Eventuala nealocare a resurselor de finanțare a plății drepturilor stabilite prin lege, chiar de către stat, prin legea bugetului anual constituie neîndeplinirea de către acesta unei obligații legale.
Prin urmare, plata sporului de fidelitate este prevăzută în mod imperativ și nu supletiv.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Primarul comunei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a arătat că în textele de lege menționate de reclamantă nu se face referire la sporul de solicitare neuropsihică și cel de fidelitate.
A mai arătat că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, însă în textul de lege privind statutul funcționarului public nu se menționează că pentru stabilitatea în exercitarea funcției publice, angajatorul este obligat la plata contravalorii sporului de fidelitate.
S-a susținut de către recurentul pârât că în speță, condițiile în care se desfășoară activitatea funcționarului din cadrul Primăriei nu se circumscriu categoriei de condiții de solicitare neuropsihică.
De asemenea, s-a arătat că la nivelul bugetului local nu există sumele necesare pentru plata sporurilor solicitate.
Examinând cererea de recurs, Curtea constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
În conformitate cu prevederile art.31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
În ceea ce privește adaosul salarial, corespunzător sporurilor de stabilitate, fidelitate și solicitare neuropsihică,Curtea apreciază că acestea nu sunt datorate de către angajator, în măsura în care nu au fost prevăzute expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici.
În cazul funcției publice, deși există un acord de voință între persoana numită și instituția angajatoare, arătăm că pentru a se acorda aceste sporuri, așa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea 188/1999, este necesar ca să formeze obiectul unei reglementări legale.
Într-adevăr dispozițiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislației muncii, așa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispozițiile respective nu contravin legislației specifice funcției.
În ceea ce privește drepturile decurgând din clauzele de stabilitate, fidelitate și solicitare neuropsihică, acestea nu contravin legislației funcției publice, numai că legiuitorul a condiționat acordarea altor drepturi de existența unei reglementări legale.
Legislația prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcționarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea celor trei tipuri de sporuri pentru funcțiile publice de execuție sau de conducere, în acest sens enunțăm cu titlu de exemplu OG 2/2006, OG 6/2007.
Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile și sporurile care se acordă funcționarilor publici.
Din expunerea efectuată, se reține că în ceea ce privește funcționarii publici din cadrul autorităților locale, nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde aceste sporuri că, mai mult, chiar în situația acordării acestora pentru categoriile de funcționari prevăzute expres în lege, aceste sporuri sunt limitate, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.
Clauza de fidelitate nu este contrară statutului funcționarului public, însă determinant este ca dreptul respectiv care se constituie în sporuri adaosuri în salarizare să fie nominalizate și cuantificate într-un act normativ.
În aceeași situație se află și solicitarea privind acordarea sporului de solicitare neuropsihică și a căror acordare constituie competența ordonatorului de credite.
Referirea la prevederile art.16 din OG 2/2006 este irelevantă în cauză, deoarece sporul respectiv se acordă funcționarilor publici care desfășoară activități în cadrul autorităților și instituțiilor publice, unde funcționează instalații, generatoare de electromagnetice, de radio frecvență.
Ori nu este cazul, sau cel puțin nu s-a dovedit pe bază de măsurători că reclamantul s-ar afla într-una din situațiile menționate în textul de lege indicat mai sus.
În cazul funcționarului public nu s-a inclus o normă care să reglementeze aceste drepturi în nici unul dintre actele normative care se referă la salarizarea funcționarilor, cu excepția consilierilor juridici, care în statutul profesional au prevăzut dreptul de a primi sporurile aferente celor două clauze si prin urmare refuzul pârâtei privind acordarea sporurilor cerute către reclamant este justificat.
Față de considerentele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul pârâtului Primarul comunei, se va modifica sentința în sensul că se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Primarul comunei împotriva sentinței nr.2533 din data de 09 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
Tehn.2ex/ 23 Aprilie 2009
Jud. fond
Președinte:Lavinia BarbuJudecători:Lavinia Barbu, Carmen Ilie, Gabriela Carneluti
