Litigiu privind funcționarii publici statutari. Sentința 175/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - litigiu funcționari publici -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 175
Ședința publică din 16 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Galan Marius
Grefier - -
Pe rol, judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții, -, -, G, -, -, -, -, Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean, toți cu domiciliul ales la sediul Inspectoratului de Poliție Județean din municipiul B,-, județul B în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative B cu sediul în B, nr. 1A, sector 1, Inspectoratul General al Poliției Române B cu sediul în B,--6, sector 5 și Inspectoratul de Poliție al Județului cu sediul în B,-, județul
La apelul nominal a răspuns consilier juridic l pentru prim pârâtul MIRA B, lipsă fiind reclamanții și ceilalți pârâți.
Instanța pune în discuție excepția de nelegalitate a prevederilor art.139 din Ordinul nr.300/2004 invocată de reclamanți în cererea de chemare în judecată.
Reprezentantul prim pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative Bas olicitat respingerea excepției de nelegalitate conform motivelor expuse pe larg în întâmpinarea de la fila 347 dosar. A precizat că actul contestat este legal și nu sunt motive de contestare a nelegalității lui. A arătat că Legea nr.52/2003 privind transparența decizională vizează actele normative cu aplicabilitate generală; că actul administrativ contestat respectiv Ordinul nu are aplicabilitate generală, el fiind aplicabil numai unei categorii profesionale și anume personalului; că acesta este pus la dispoziție de inspectorat sau minister și poate fi consultat oricând. Cu privire la nepublicarea acestuia în Monitorul Oficial a arătat că potrivit art.27 alin.3 din nr.HG555/2001 în vigoare la data emiterii ordinului "Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă legea nu dispune altfel, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională";că acest act normativ a fost abrogat ulterior și înlocuit de nr.HG50/2005, care a preluat aceleași dispoziții. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și legalizarea Ordinului contestat. A arătat că promovarea s-a făcut din rândul subofițerilor.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea formulată de Sindicatul Polițiștilor și personalului contractual din cadrul IPJ B în numele și pentru ofițerii de poliție din cadrul IPJ B, nominalizați în cererea de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâții MIRA, IGPR și IPJ B, se solicită obligarea pârâților la acordarea gradelor profesionale și funcțiilor echivalente acestor grade corespunzător cu vechimea în activitatea de polițist, obligarea pârâților la plata drepturilor salariale retroactiv, corespunzător noilor grade profesionale și constatarea nelegalității dispozițiilor art.139 din ordinul MAI nr.300/2004 în temeiul art.4 din Legea nr.554/2004.
În motivarea acțiunii se menționează că toți reclamanții au fost inițial angajați ca agenți de poliție și ulterior, după absolvirea facultății au participat la concurs de trecere în corpul ofițerilor, fiindu-le atribuit gradul de subinspector.
A considerat că, în mod nelegal, nu li s-a luat în considerare vechimea dobândită ca polițiști, acordându-li-se doar gradul profesional de subinspector, fără vechime în muncă deși personalului provenit din sursă externă, absolvent al unor facultăți de orice profil, a fost angajat cu grade profesionale superioare.
A menționat că li s-a refuzat acordarea unor grade profesionale mai mari decât cel de subinspector, având în vedere disp. art.139 din ordinul MAI nr.300/2004.
În susținerea acțiunii au depus probe cu înscrisuri. ( 8 - 168 dosar )
Pârâții B și au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția necompetenței materiale a Tribunalului Botoșani în soluționarea cauzei, excepția inadmisibilității cererii, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința nr.37 din 14.01.2009, Tribunalul Botoșania admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava, reținând calitatea de autoritate publică centrală centrală a Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Pentru termenul de judecată din 12.06.2009, reclamanții au depus precizări la excepția de nelegalitate invocată insistând asupra următoarelor aspecte:
- nerespectarea Legii nr.52/2003 în procedura de elaborare a Ordinului nr.300/2004, respectiv a regulilor minimale de transparență decizională;
- nepublicarea Ordinului nr.300/2004 în Monitorul Oficial, deși acesta este un document clasificat;
- aplicarea ordinului creează o discriminare între personalul provenit din sursă internă - agenți de poliție care au absolvit ulterior angajării, studii superioare cu diplomă sau licență, în condițiile art.9 alin.2 din Legea nr.360/2002 și personalul provenit din sursă externă. Aceasta deoarece, conform art.139 alin.4 din ordinul contestat, agenților de poliție care îndeplinesc condițiile legale pentru trecerea în corpul ofițerilor de poliție li se acordă, indiferent de vechimea în activitate, gradul profesional de subinspector de poliție, în vreme ce personalului încadrat în poliție din sursă externă i se poate acorda grade profesionale în raport de vechimea în specialitate, conform art.139 alin.3 al ordinului.
Excepția este neîntemeiată și va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Legea nr.52/2003 privind regulile minimale aplicabile pentru asigurarea transparen ei decizionale în cadrul autorităților publice centrale și locale nu este aplicabilă elaborării unui ordin privind activitatea de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor pentru suficientul motiv că nu se încadrează în definiția dată de legea menționată actului normativ vizat de Legea nr.52/2003, neîndeplinind condiția aplicabilității generale. Pentru că, prin ipoteză un act de management resurse umane vizează o categorie specială de persoane, respectiv angajații Ministerului Administrației și Internelor, categorie care poate fi consultată în procesul decizional, dar a cărei consultare nu este obligatorie.
Nepublicarea Ordinului nr.300/2004 în Monitorul Oficial nu constituie motiv de nelegalitate al acestuia pentru cel puțin două motive. Pe de o parte consecința nepublicării unui act normativ o constituie inexistența acestuia din punct de vedere juridic, iar pe de altă parte, așa cum judicios se apără pârâții, normele din Legea nr.24/2000 privind obligativitatea publicării au fost introduse prin Legea nr.194/2007 astfel încât în baza principiuluitempus regit actum, obligația de publicare nu există la momentul edictării ordinului contestat. Așa fiind, dacă ordinul ar fi considerat inexistent, încadrarea în funcție a agenților de poliție care au absolvit ulterior studii superioare cu diplomă sau licența conform art.9 alin.2 din Legea nr.36/2002 s-ar face în baza art.21 alin.4 din lege, respectiv în raport cu vechimea în specialitate corespunzătoare studiilor absolvite, vechime care, prin ipoteză, este egală cu zero. Pentru că abia prin absolvirea studiilor menționate, foștii agenți de poliție dobândesc specializarea care le permite încadrarea în categorie ofițerilor, motiv pentru care gradul primit nu poate fi decât acela de subinspector.
Această argumentație oferă în fapt premisele pentru discuția referitoare la cea de-a treia critică de nelegalitate, care constituie totodată și cauza cererii de chemare în judecată.
Mai exact, reclamanții pretind că art.139 alin.4 din ordinul contestat operea ză o distincție nejustificată între ofițerii proveniți din agenții de poliție ( sursă internă ) și cei proveniți din sursă externă.
Dar care sunt textele legale în discuție?
Art.9 din Legea nr.360/2002 prevede ă:
"(1) Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului d e Interne.
(2) Ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului d e Interne sau ai altor instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(3) Pentru unele funcții pot fi încadrați specialiști cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale."
Art.21 alin.3 din lege prevede că:
"(3) La absolvirea colegiului de poliție sau a facultății de drept din cadrul Academiei de Poliție " " a Ministerului d e Interne, polițistului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de un an. "
Art.139 din Ordinul nr.300/2004 prevede că:
"(3) Personalului încadrat în poliție din sursă externă, în funcții cu specializări prevăzute în fișa postului pentru studiile absolvite și care a lucrat efectiv înainte de încadrare în asemenea specializări, inclusiv în funcții didactice i se acordă grade profesionale în raport de vechimea în specialitate, potrivit Anexei nr.5
(4 )de poliție care îndeplinesccondițiile legale pentru trecerea în corpul ofițerilor de poliție li se acordă, indiferent de vechimea în activitate, gradul profesional de subinspector de poliție."
Examinând coroborat textele citate, Curtea observă că în realitate, ordinul contestat nu face decât să explice, și să ușureze astfel, aplicarea art.9 și 21 din lege, fără a adăuga nimic la acestea.
Mai exact, prin ipoteză, personalul provenit din sursă internă nu a desfășurat activitate în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite ( nu a fost ofițer de poliție ci a fost agent de poliție, activitățile sale, deși asemănătoare nefiind dublate de responsabilitățile ce revin ofițerilor de poliție ), așa încât nu poate fi încadrat decât ca subinspector de poliție, în vreme ce, de asemenea prin ipoteză, persoanele angajate din sursă externă sunt specialiști cu studii corespunzătoare cerințelor postului, așa încât vechimea în respectiva specialitate îi îndreptățește la încadrarea în grade profesionale raportate la această vechime.
În consecință, constatând că ordinul contestat a fost elaborat în conformitate cu dispozițiile Legii nr.360/2002 și că dispozițiile prevăzute la publicarea în Monitorul Oficial și transparența decizională nu îi sunt aplicabile, Curtea va respinge excepția de nelegalitate ca neîntemeiată.
De asemenea, pentru considerentele arătate cu prilejul analizei criticii privind discriminarea, Curtea va respinge ca nefondată cererea privind obligarea pârâților la acordarea gradelor profesionale în raport de vechimea în activitatea de poliție și, pe cale, de consecință, cererea privind plata drepturilor salariale aferente.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a prevederilor art.139 din Ordinul nr.300/2004 invocată de reclamanții, -, -, G, -, -, -, -, Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean, toți cu domiciliul ales la sediul Inspectoratului de Poliție Județean din municipiul B,-, județul
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanții, -, -, G, -, -, -, -, Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean, toți cu domiciliul ales la sediul Inspectoratului de Poliție Județean din municipiul B,-, județul B în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative B cu sediul în B, nr. 1A, sector 1, Inspectoratul General al Poliției Române B cu sediul în B,--6, sector 5 și Inspectoratul de Poliție al Județului cu sediul în B,-, județul
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare în ce privește excepția de nelegalitate și în termen de 15 zile de la comunicare în ce privește fondul cauzei.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2009.
Președinte, Grefier,
Red.
Tehnored.
45ex/8.11.2009
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius
