Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1768/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
0Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1768
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Adina Calotă Ponea
JUDECĂTOR 3: Costinel
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.378 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul reclamant și intimații pârâți MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - B, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ și ȘCOALA DE A CADRELOR POLIȚIEI DE FRONTIERĂ O.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea scrisă de la dosar prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă, potrivit art.242 CPC.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.2723 din 10.05.2007 a Secției Comerciale și de Contencios Administrativ și Fiscal, Tribunalului Mehedinția fost admisă acțiunea reclamantului și obligați pârâții să plătească acestuia indemnizația de dirigenție începând cu4 ianuarie 2006.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul și-a desfășurat activitatea în cadrul Școlii de a cadrelor de Poliție de Frontieră O, aflată în structura, și-a îndeplinit funcția de diriginte.
S-a mai reținut că potrivit dispozițiilor art.51 alin.4 din Legea nr.128/1997 raportat la dispozițiile art.1 din Ordinul MAI nr.459/2004 funcționarii publici cu statut special și cadrele militare în activitate - personal didactic de predare în cadrul instituțiilor de învățământ liceal și formarea inițială a agenților, maiștrilor militari și subofițerilor cu durata de școlarizare 1-3 ani care îndeplinesc și funcția de diriginte la formațiunile de studiu, beneficiază de o indemnizație de 10% din salariul de bază, respectiv solda lunară.
Reclamantului, întrucât îndeplinește funcția de diriginte în structura organizatorică a Școlii de, îi sunt aplicabile dispozițiile legale menționate anterior, fiind îndreptățit la indemnizație de dirigenție.
Prima instanță a reținut și faptul că MAI este și titularul creditelor bugetare aprobate personalului din structura sa, fiind ordonator principal de credite, astfel că are calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâții MIRA și criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică motivat de faptul că în cauza dedusă judecății nu a fost îndeplinită procedura prealabilă conform art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Se invocă și excepția lipsei calității procesuale pasive arătându-se că are calitatea de ordonator secundar de credite și în acest context nu deține calitatea de subiect pasiv al dreptului dedus judecății.
Se critică sentința instanței de fond și pentru faptul că a fost admisă acțiunea fără a fi administrată vreo probă din care să rezulte că reclamantul îndeplinește funcția de diriginte, nefiind analizată nici îndeplinirea condițiilor impuse de art.2 și 3 din Ordinul MAI nr.459/2004 privind acordarea sporului de dirigenție.
MIRA a formulat recurs împotriva aceleiași sentințe invocând faptul că în mod greșit instanța de fond a respins excepțiile invocate de acest recurent prin întâmpinare.
Pe fondul cauzei se critică sentința deoarece prima instanță nu a administrat nicio probă din care să rezulte că reclamantul îndeplinește funcția de diriginte iar acordarea indemnizației de acest fel se face doar în cazul în care această activitate este prevăzută ca disciplină în planul de învățământ și nu este cuprinsă în norma didactică de predare a personalului respectiv, fapt prevăzut de art.2 din Ordinul MAI 459/2004. Se mai menționează și faptul că potrivit art.3 din același act normativ nominalizarea personalului didactic în vederea exercitării funcției de diriginte se face de către Consiliul profesoral la începutul fiecărui an școlar, la propunerea președintelui acestuia.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursurilor ca nefondate arătând că a îndeplinit funcția de diriginte fiind nominalizat de Consiliul profesoral al O astfel că, susținerile recurentelor din motivele de recurs sunt nefondate.
Prin decizia nr.7153/23.10.2007 Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursurile declarate de pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
Pentru a pronunța această decizie a reținut în esență că deoarece drepturile pretinse de către reclamant sunt reglementate de Ordinul MAI nr.459 din 20.12.2004, iar potrivit art.2 din acest act normativ, acordarea acestei indemnizații se face doar în cadrul în care această activitate este prevăzută ca disciplină în planul de învățământ și nu este cuprinsă însă în norma didactică a personalului respectiv, instanța de fond în raport de aceste prevederi legale trebuia să verifice dacă activitatea respectivă era prevăzută ca disciplină și trebuiau administrate probe care să demonstreze că activitatea reclamantului a fost o activitate suplimentară precum și faptul că Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră O este acreditată de Ministerul Educației și Cercetării ca instituție de învățământ liceal sau postliceal de formare inițială a agenților, maiștrilor militari și subofițerilor MIRA. Întrucât în raport de dispozițiile art.305 Cod procedură civilă, în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor, s-a apreciat că se impune, pentru o corectă soluționare a cauzei, administrarea de probe în sensul celor menționate anterior, prima instanță pronunțând o hotărâre fără o cercetare aprofundată pe fond, motiv pentru care s-au admis recursurile, s-a casat sentința și a fost trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Mehedinți sub nr-.
La dosar au fost depuse din partea reclamantului înscrisuri.
Prin sentința nr.378 din 6 martie 2008, Tribunalul Mehedinția respins acțiunea reclamantului.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul are calitatea de funcționar public cu statut special care îndeplinește și funcția de diriginte în cadrul Școlii de a Cadrelor Poliției de frontieră Române
Reclamantul a precizat că activitatea de consiliere (dirigenție) pe care o desfășoară cu elevii este prevăzută în planul de învățământ și nu este cuprinsă în norma didactică.
Este adevărat că potrivit art.1 din Ordinul Ministerul Administrației și Internelor nr.459/2 decembrie 2004 funcționarii publici civili, cu statut special și cadrele militare în activitate - personal didactic de predare în cadrul instituțiilor de învățământ liceal și pentru formarea inițială a agenților, maiștrilor militari și subofițerilor, care îndeplinesc și funcția de diriginte la formațiunile de studiu beneficiază de o indemnizație de 10% din salariul de bază, respectiv din solda lunară.
Art.2 din acest ordin precizează că acordarea indemnizației se face doar în cazul în care această activitate este prevăzută ca disciplină în planul de învățământ și nu este cuprinsă în norma didactică de predare a personalului respectiv.
Or, din conținutul Precizărilor metodologice privind organizarea și desfășurarea procesului de învățământ, emise de conducerea Școlii de a Cadrelor Poliției de Frontieră Române O ( filele 7-9), rezultă că diriginții vor pregăti și conduce activitatea de consiliere cu elevii conform programei școlare elaborate în acest sens, iar orele de consiliere vor fi luate în calcul la stabilirea normei didactice ( pct. G - Dispoziții finale).
Deosebit de aceasta, instanța a reținut că Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră Române O nu este acreditată de Ministerul Educației și Cercetării ca fiind o instituție de învățământ liceal și postliceal a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.459 din 2 decembrie 2004 reglementând acordarea indemnizației de dirigenție personalului didactic de predare care îndeplinește această funcție în cadrul instituțiilor de învățământ liceale și postliceale ale Ministerului Administrației și Internelor ( actualmente Ministerul Internelor și Reformei Administrative ).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, arătând că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că în art.4 alin.4 din Instrucțiunile I nr.787 din 24.08.1998 este stabilită clar structura activităților ce definesc norma didactică.
A arătat recurentul că mențiunea reținută de prima instanță, în sensul că în Dispoziția de învățământ a Os -a precizat că orele de dirigenție intră în structura normei didactice este greșită, întrucât contravine prevederilor Instrucțiunii nr.787/1998 și deci nu poate produce consecințe juridice.
A susținut recurentul că nu s-a reținut că în perioada 2005-2007 în O activitatea școlară s-a desfășurat pentru formarea agenților poliției de frontieră după programa de învățământ a Școlii de Pregătire și a Poliției de Frontieră O, instituție de învățământ din MIRA, acreditată de și că s-a făcut discriminare salarială în ceea ce privește acordarea sporului de dirigenție între cele două categorii de profesori diriginți din cele două instituții de învățământ din O și
Recursul este nefondat.
Reclamantul are calitatea de funcționar public cu statut special care îndeplinește și funcția de diriginte în cadrul Școlii de a Cadrelor Poliției de Frontieră Române O, ca urmare a dispoziției date de Școala de a Cadrelor Poliției de Frontieră
Conform Capitolului G, intitulat "Dispoziții finale" din dispoziția de învățământ nr.-/03.02.2006, diriginții vor pregăti și conduce activitatea de consiliere cu elevii, conform programei școlare, elaborate în acest sens, iar orele de consiliere se iau în calcul la stabilirea normei didactice.
Potrivit prevederilor art.51 alin.4 din Legea 128/1997, personalul didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte primește o indemnizație de 10% din salariul de bază, cu excepția situațiilor prevăzute la art.45 alin.2 și 3.
Din analiza prevederilor art.45 alin.3 din Legea 128/1997 rezultă că activitatea de dirigenție inclusă în planurile de învățământ nu se include în norma didactică de predare.
Ca urmare, din interpretarea celor două texte enunțate mai sus, se constată că activitatea de dirigenție este remunerată cu o indemnizație de 10% din salariul de bază, cu condiția însă ca această activitate să nu fie cuprinsă în norma didactică de predare.
În executarea acestei prevederi legale, ministrul Administrației și Internelor a emis Ordinul nr.459/2004, privind acordarea indemnizației de dirigenție, personalului didactic de predare (funcționari publici civili cu statut special și cadre militare în activitate) care îndeplinesc această funcție în cadrul instituțiilor de învățământ liceale și postliceale ale Ministerului Administrației și Internelor.
Așadar, din titulatura ordinului se reține că acesta este aplicabil numai personalului din instituțiile de învățământ liceale și postliceale ale MIRA.
Ordinul prevede acordarea unui adoas salarial, constând în indemnizația de dirigenție, în cuantum de 10% din salariul de bază sau solda lunară.
Curtea precizează că textul respectiv se referă la acordarea indemnizației de 10% personalului care îndeplinește și funcția de diriginte.
Aceasta presupune că persoana respectivă are o altă normă de bază și, alături de norma respectivă, mai îndeplinește și funcția de diriginte.
Pentru îndeplinirea cumulativă a unei funcții pentru care se plătește norma de bază și funcția de diriginte se acordă indemnizația de 10%.
În susținerea acestei argumentații este și art.2 din Ordinul 459/2004 invocat chiar de către instanța de fond, numai că fost interpretat greșit.
Astfel, conform textului precizat, acordarea indemnizației de 10% pentru dirigenție se face doar în cazul în care activitatea este prevăzută ca disciplină în planul de învățământ și nu este cuprinsă în norma didactică de predare a personalului respectiv.
Din examinarea dispoziției de învățământ nr.-/03.02.2006, rezultă că în normă didactică a reclamantului se înscriu și orele aferente dirigenției.
În această situație, susținerile din motivele de recurs sunt întemeiate și Curtea apreciază că reclamantul nu poate primi indemnizația de 10% pentru dirigenție, deoarece orele aferente acestei discipline fac parte din norma didactică.
Curtea arată că din dispoziția de învățământ nr.-/2006, rezultă expres că orele de consiliere care se circumscriu orelor de dirigenție sunt luate în calcul la stabilirea normei didactice, așa încât reclamantul nu poate beneficia de prevederile Ordinului 459/2004, deoarece acesta nu are o normă de bază și în plus, alături de această normă de bază, să desfășoare și activitate de dirigenție.
Activitatea de dirigenție este cuprinsă în norma de predare, astfel că reclamantul nu poate beneficia de indemnizația prevăzută de art.51 din legea 128/1997 și art.1 din Ordinul 459/2004.
Instanța de fond a făcut o analiză prin analogie a drepturilor pe care le încasează personalul didactic de predare de la Școala de a Cadrelor de Poliței de Frontieră O, fără însă a avea în vedere că orele de dirigenție ale reclamantului sunt incluse în norma didactică, pentru care primește un salariu, așa încât nu mai este în drept să i se achite și indemnizația suplimentară de 10%.
De asemenea, motivarea instanței de fond privind încălcările art.1 alin.2 lit.i din OG 137/31 august 2000 excede competențelor instanței judecătorești, cu precizarea că judecătorul nu poate să refuze sau să ignore o normă de drept, pe motiv că este discriminatorie și nici nu poate să înlocuiască normele pe care
le-ar aprecia ca fiind discriminatorii cu norme create pe cale jurisprudențială sau cu alte prevederi din alte acte normative.
Competența de a se pronunța asupra elementelor discriminatorii și în consecință a încălcărilor constituționale revine numai Curții Constituționale așa cum rezultă din prevederile art.146 din Constituția României și art.1 din Legea 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Judecătorul nu are posibilitatea legală de a înlătura aplicarea unei legi, pe motiv că este neconstituțională, Constituția obligând judecătorul să se supună legii, fără a putea pune în discuție constituționalitatea acesteia în mod direct în hotărârea sa.
Dacă judecătorul ar aprecia că o normă dintr-un act normativ este neconstituțională, atunci poate să ridice din oficiu excepția respectivă și să o înainteze jurisdicției constituționale competente să soluționeze un astfel de conflict.
Având în vedere motivele enunțate în prezenta decizie, în baza art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.378 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 2008
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.jud.
LF/ 2 ex/09.10.2008
Jud.fond:
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Adina Calotă Ponea, Costinel
