Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 181/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.181/CA/2008
Ședința publică din 21 Mai 2008
PREȘEDINTE: Băltărete Savina
JUDECĂTOR 2: Toros Vig Anamaria
JUDECĂTOR 3: Boța
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului contencios administrativ și fiscal formulat de recurentul SINDICATUL LIBER DIN CADRUL S M- în reprezentarea FUNCȚIONARILOR PUBLICI cu sediul în S M, str. -, nr. 8, jud. S în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ, cu sediul în S M, str. -, nr. 8, jud. S M având ca obiect-litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999), împotriva sentinței numărul 492/CA din 20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este scutit de plata taxei de timbru, intimatul pârât a depus întâmpinare, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Prin Sentința civilă nr.492/CA/20.12.2007 Tribunalul Satu Marea respins acțiunea reclamanților, I, și reprezentați de Sindicatul Liber "" din SMî mpotriva pârâtei DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ SMp entru acordare drepturi bănești reprezentând indemnizație de dispozitiv lunară în cuantum de 20 % din salariul de bază, retroactiv pe ultimii 3 ani și pe viitor până la încetarea raporturilor de serviciu.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că reclamanții sunt funcționari publici și își desfășoară activitatea în cadrul unității pârâte, fiind salariați conform OG 6/2007, coroborate cu dispozițiile Legii 188/1999, acte normative care nu reglementează în mod expres sporul de dispozitiv, situație în care ordonatorul de credite care gestionează sistemul de salarizare și trebuie să se încadreze în resursele financiare, nu poate fi obligat să acorde acest spor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Sindicatul Liber "" din cadrul S M în reprezentarea reclamanților, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului lor reclamanții arată că instanța de fond a nesocotit prevederile Ordinului nr. 496/2003, art. 6 din Codul Muncii, art. 41 alin.2, art.53 alin. 1 din Constituția României, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevederi care constituie baza legală pentru a beneficia de acest spor, ce reprezintă o formă de protecție socială a tuturor salariaților bugetari, iar neacordarea fiind o gravă discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului de protecție socială.
Posibilitatea acordării sporului de dispozitiv în funcție de voința angajatorului, care poate sau nu să includă în buget sume cu acest scop, este neîntemeiată și nejustificată.
Mai arată că în calitate de funcționari publici, li se aplică și lor legislația muncii ca și salariaților din alte instituții publice.
Contrar susținerilor instanței de fond, prevederile art. 38 din Codul Muncii trebuie coroborate cu prevederile art. 53 alin. 1 din Constituția României, care sunt imperative.
Instanța de fond a dat o interpretare greșită prevederilor legale din ordinul MAI nr.496/2003, potrivit căreia sporul de dispozitiv se aplică tuturor salariaților civili din administrația publică locală, iar ei au făcut dovada acestei calități, acestea fiind reglementări speciale, care derogă de la cele generale.
În drept au fost invocate: Ordinul nr.496/2003, Legea 188/1999, Constituția României, Codul Muncii, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 299, 242 și 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că nici unul din actele normative: OG 6/2007, Legea 188/1999, HG 381/2007 nu prevăd plata indemnizației de dispozitiv lunară în cuantum de 25 % din salariul de bază, considerente pentru care nu s-au prevăzut în bugetul instituției sume pentru acordarea acestei indemnizații.
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, conform art. 304 raportat la art. 3041și 306 Cod procedură civilă pe baza materialului și lucrărilor dosarului, se constată că aceasta este temeinică și legală.
Indemnizația de dispozitiv lunară de 25 % din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază este reglementată de art. 13 din Legea 138/1999, care prevede că de aceasta beneficiază cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili.
Art. 47 din aceeași lege prevede că personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art. 1 beneficiază de drepturile salariale reglementate în legislația aplicabilă în sectorul bugetar și de unele drepturi salariale prevăzute în această lege.
Or, art. 1 din Legea 138/1999 prevede că dispozițiile ei se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Cum Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nu se regăsește printre ministerele și instituțiile nominalizate expres și limitativ în art. 1 din Legea 138/1999 și nici în anexa 6 la această lege care cuprinde funcțiile specifice personalului civil doar pentru ministerele și instituțiile prevăzute la art. 1 din lege, instanța apreciază că funcționarilor publici din cadrul Direcției de Muncă și Protecție Socială S M, care este un serviciu public descentralizat al acestui minister, conform anexei 2 lit. A pct. 5 la HG 381/2007, nu beneficiază de indemnizația de dispozitiv lunară prevăzută de art. 13 și 47 din Legea 133/1999 și respectiv din ordinul nr.496/2003.
În consecință curtea apreciază că instanța de fond n-a nesocotit și nici n-a interpretat greșit prevederile Ordinului nr.496/2003, art. 6 din Codul Muncii, art. 42 alin. 2 și 53 alin.1 din Constituția României și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, baza legală pentru acordarea indemnizației de dispozitiv fiind art.13 și 47 din Legea 138/1999 și nu textele de lege invocate de recurenți, ca fiind nesocotite sau greșit aplicate.
Pe de altă parte, câtă vreme recurenții n-au dovedit că în cadrul vreunui serviciu descentralizat din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse s-ar fi acordat această indemnizație de dispozitiv, instanța apreciază că nu se poate pune problema discriminării acestora.
De asemenea în speță nu are relevanță faptul că li se aplică și legislația muncii, sau că indemnizația de dispozitiv s-ar acorda în funcție de voința angajatorului care poate sau nu să includă în buget sume cu cest scop, câtă vreme recurenții nu se încadrează în categoria persoanelor care beneficiază de acordarea indemnizației respective.
Față de toate aceste considerente, în baza art. 312 raportat la art. 316 Cod procedură civilă instanța urmează a respinge ca nefondat recursul, instanța de fond reținând corect că nu există bază legală pentru acordarea indemnizației de dispozitiv recurenților.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respingeca nefondat recursul declarat de recurent SINDICATUL LIBER DIN CADRUL S M-ÎN REPREZENTAREA FUNCȚIONARILOR PUBLICI cu sediul în S M, str. -, nr. 8, jud. S în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ, cu sediul în S M, str. -, nr. 8, jud. S M împotriva sentinței numărul 492/CA din 20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 21 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red..
În concept.29.05.2008
Jud. fond. C-
Dact. MG/29.05.2008
Președinte:Băltărete SavinaJudecători:Băltărete Savina, Toros Vig Anamaria, Boța
