Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 1823/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1823
Ședința publică de la 15 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 3: Carmen Ilie
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI O, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva sentinței nr. 106 din 04 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL - BIROUL TERITORIAL OLT și intimații pârâți STATUL ROMÂN REPREZENTAT DE MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat consilier juridic pentru recurenții pârâți INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI O, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și consilier juridic pentru intimatul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL - BIROUL TERITORIAL O L T, lipsind intimații pârâți STATUL ROMÂN REPREZENTAT DE MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile au fost declarate în termenul legal și sunt scutite de taxa de timbru.
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii.
Consilier juridic pentru recurenții pârâți pune concluzii de admiterea recusurilor așa cum au fost formulate și pe fond respingerea acțiunii reclamanților conform concluziilor scrise depuse la dosar.
Consilier juridic pentru intimatul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL - BIROUL TERITORIAL O L T, pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate pentru motivele arătate în întâmpinare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin Sentința nr. 106 din data de 04 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Olta admis acțiunea formulată reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL - BIROUL TERITORIAL OLT în calitate de reprezentant legal al funcționarilor publici, cu statut special (polițiști), membri de sindicat:, -, -, -, -, G, G, G, G, G, BELET, -, -, BINCA -, G-, A, -, -, -A, -, -, -, G, -, BIE. -,., -, -, G, -, -, -, -, -, -, -, A-, -, G, TA, G, -, -, -, -, A-, -, -,ESCU A, -, G, -, -, A-, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -,. -, -, EL, -G, -, -, -, -, -, -, G -, G, -, -, G-, G-, -, -, G, SCU -, HG, -, -, -, -A, -, -, -, G, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, G, -, -, L,., - G, -, -, -, -, -, -, -, -, -, - -, I, A, A, NETOIU, G, BULETINE, A, A, G, NA, A, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -,., A, G, -, -, -, G, -, -, -, -, -, -, -, -, -,. -, -CONSTANTA, A, -IUS, R-, T, STAIU, -, I, L, -, -, -, -, -, -, -, G, -, -, -, -, -,., -, -, -, A-, -, -, G-, A, -, -, -, -, V, -, -, -, EL, -, G, -, A, G, NA-, A-, -, G, -, NA-A, -A, -, OIU, ICA, -, G-, -, PETROF, V, -, -, -, -, -, -, -, -, -, G, -, G, -, -, -, G, -, -, TA -, -, -, -, -, G, -, -, A-, -, -, -, -, -, CARTON A, MOTORA, ACHE, RODIN,
A obligat pârâții A, și O la plata către reclamanți a majorărilor salariale cu 5 % începând cu data de 01.01.2007 în raport cu nivelul din luna decembrie 2006, cu 2 % începând cu data de 01.04.2007 în raport cu nivelul din luna martie 2007 și cu 11 % începând cu data de 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007 precum și la plata dobânzilor legale pentru sumele datorate începând cu luna ianuarie 2007 și până la efectuarea plății și la plata sumelor actualizate cu indicele de inflație pentru această perioadă, corespunzătoare datei încadrării și timpului lucrat de fiecare reclamant. A obligat pârâții la înscrierea mențiunilor în carnetele de muncă ale reclamanților.
respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului IPJ O și excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul
A respins acțiunea cu privire la Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul a reținut:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, s-a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 2 din OG 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv vizări de credite bugetare în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
În speță calitatea de ordonator principal de credite o are pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, acestuia incumbându-i obligația legală de a depune diligențele necesare la Ministerul Economiei și Finanțelor în vederea obținerii creditelor bugetare necesare pentru asigurarea plății drepturilor bănești aferente perioadei solicitate, utilizând și procedurile specifice elaborării proiectului legii privind rectificarea bugetului de stat.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a avut în vedere faptul că respectiva instituție este abilitată și investită prin lege să aplice dispoziției legislației în materie de nediscriminare și nu are calitatea de pârât în raportul dedus judecății, neavând calitatea de angajator al reclamanților.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului O, această instituție având calitate de angajator și ordonator terțiar de credite, ca instituție subordonată Ministerul Internelor și Reformei Administrative, având obligația directă de a dispune măsurile ce se impun în condițiile legii pentru bugetele proprii.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii invocate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, pentru considerentul că prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 sunt neconstituționale, instanța a apreciat că excepția nu este întemeiată, în cauză fiind aplicabile actele normative prin care s-au dispus creșterile salariale pentru funcționarii publici, iar aplicarea, interpretarea și respectarea normelor legale interne trebuie făcute în condițiile armonizării cu normele comunitare incidente, aceasta implicând o salarizare justă, corectă, legală și echitabilă a reclamanților, cu determinarea evidentă a asigurării garanțiilor de independență, inclusiv materială și imparțialitate.
Art. 20 din Constituția României prevede că dispozițiile constituționale privind drepturile și libertăților cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Discriminarea categoriei profesionale a polițiștilor, rezultă și din dispozițiile art. 1 din Protocolul 12 la CEDO, potrivit căruia dreptul de a te bucura de oricare din drepturile prevăzute de lege trebuie asigurat fără nicio discriminare bazată pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origină națională sau socială, apartenență la o minoritate națională,m avuție, naștere sau orice alte situații. Nimeni nu poate face obiectul unei discriminări bazate pe oricare din motivele menționate mai sus din partea niciunei autorități publice.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că prin acțiunea formulată, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata majorărilor salariale cu 5 % începând cu data de 01.01.2007 în raport de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu 01.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11 % începând cu 01.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007, potrivit OUG nr. 10/2007, repararea prejudiciului cauzat ca urmare neachitării majorărilor salariale menționate, plata dobânzilor legale calculate potrivit OUG 9/2000 pentru sumele datorate începând cu luna ianuarie 2007 și până la efectuarea plății, indexarea sumelor cu coeficientul de inflație începând cu momentul nașterii dreptului la despăgubire 01.01.2007 și până la momentul efectuării plății, precum și obligarea pârâților la înscrierea mențiunilor în cărțile de muncă ale reclamanților.
Începând cu luna ianuarie 2007 au fost emise un număr de trei ordonanțe prin care s-a dispus majorarea drepturilor salariale tuturor funcționarilor publici - nr.OG 6/24.01.2007 privind unele măsuri salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, OG10/31.01.2007 privind creșterile salariale ce se acordă în anul 2007 personalului bugetar salariat și OG16/31.01.2007 privind de asemenea creșterile salariale pentru anul 2007 ale personalului salarizat.
Deși, în nr.OG 6/2007 la alin. 1 se specifică faptul că "Prezenta ordonanță reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici" și "se aplică funcționarilor publici numiții în temeiul Legii 188/1999" nu s-a procedat la creșterile salariale, mai ales că prin OG16/2007 aceste creșteri salariale se aplică numai funcționarilor publici din administrația centrală.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului D, Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Direcția Generală Juridică și Inspectoratul General al Poliției Române
În motivele de recurs au arătat că reclamanții sunt angajați ai MIRA - Inspectoratul de Poliție al Județului D, având calitatea de polițiști.
În motivarea recursului s-a arătat că soluția dată în cauză de către prima instanță prin care s-au acordat reclamanților creșterile salariale prevăzute doar pentru alte categorii de salariați nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept pe care legiuitorul a înțeles să nu-l mai acorde pentru anul 2007.
Recursurile declarate de pârâți sunt fondate, pentru motivele care se vor expune în continuare:
Reclamanții sunt funcționari publici cu statut special - polițiști în cadrul
Prin acțiunea introdusă, reclamanții au solicitat acordarea majorărilor salariale cu 5% începând cu data de 01.01.2007, în raport cu nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 01.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu data de 01.10.2007 în raport de luna septembrie 2007.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 6/2007 aprobată prin Legea nr. 232/06.07.2007.
Dispoziții legale invocate nu se aplică acestei categorii de funcționari care beneficiază de un cadru normativ special în ceea ce privește salarizarea - OG 38/2003 cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, prin Legea nr. 491/2006 privind aprobarea OG nr. 57/2007 pentru modificarea OG 38/2003 s-au reglementat și creșteri salariale în ceea ce îi privește pe polițiști, ca urmare a majorării coeficienților de ierarhizare pentru funcțiile îndeplinite.
Ca urmare a acestei prevederi legale, judecătorul nu poate acorda polițiștilor alte drepturi decât cele prevăzute de lege pentru categoria căreia îi aparțin.
De altfel, prin Decizia nr.821/3 iulie 2008, Curtea Constituțională a arătat că dispozițiile art.1, 2 (alin.3 ) și art.27 alin.1 din OG 137/2000 R privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Având în vedere că în baza art. 147 alin. 4 din Constituia României, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere pentru viitor, începând cu data publicării acestora, Curtea va exclude de la aprecierea asupra cauzei hotărârea nr.262/2007, pronunțată de Consiliul Național de Combatere a Discriminării, autoritate care conform deciziei nr.997/7.10.2008 a Curții Constituționale nu are competența de a refuza aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii.
Așadar, în materia salarizării polițiștilor - funcționari publici cu statut special se aplică prevederile OG 38/2003.
În ceea ce privește invocarea și aplicabilitatea practicii Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, Curtea arată următoarele:
Convenția Europeană a Drepturilor Omului este un tratat internațional la care România este parte și care se aplică direct, în baza art.11 și 20 din Constituția României, în ordinea juridică internă a statului român în calitate de stat contractant.
Potrivit principiului subsidiarității, fiecare stat contractant al Convenției garantează și aplică direct prevederile Convenției, situație în care, așa cum s-a arătat în doctrina de specialitate, primul judecător al Convenției este judecătorul național.
Normele juridice internaționale privitoare la protecția drepturilor omului au aplicabilitate în dreptul intern, situație consacrată în art.20 din Constituția României,
În același timp statele contractante au obligația de a lua măsuri ca legislația internă să fie compatibilă cu prevederile Convenției.
În acest context, Curtea arată că prevederile din OG 38/2003 sunt compatibile cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și nu sunt de natură a nesocoti prevederile art.14 privind interzicerea discriminării.
Articolul 14 din Convenție interzice discriminarea, în sensul că exercitarea drepturilor și libertăților prevăzute în această Convenție, trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație.
Acest principiu presupune aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor, care sunt egale în drepturi
Din redactarea textului rezultă că principiul nediscriminării implică egalitatea tuturor în fața legii și că toate persoanele au dreptul, fără discriminare, la o egală protecție.
Prin Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, s-a concretizat noțiunea de interzicere generală a discriminării.
În art.1 al acestui protocol s-a arătat că exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație.
Din analiza atât a art.14 din Convenție, cât și a art.1 din Protocolul nr.12, rezultă că discriminarea se referă la drepturile și libertățile prevăzute în Convenție.
Ori, în cauza de față se invocă discriminarea între categorii de salariați care funcționează la un alt nivel, și nu între categorii de funcționari care își desfășoară activitatea în cadrul aceleiași instituții sau autorități.
În ceea ce privește drepturile salariale, nu se poate reține că stabilirea unei grile diferențiate după nivelul organului angajator constituie discriminare, în sensul art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, așa cum s-a arătat în mai multe cauze în care s-a pronunțat Curtea, a distinge nu înseamnă a discrimina, iar situația unui funcționar aflat în raport de funcție cu un organ superior ierarhic nu este identică cu aceea a funcționarilor de la nivelele inferioare, așa încât nu se poate vorbi despre putere discreționară în aprecierea legiuitorului.
Diferențele de tratament salarial nu înseamnă încălcarea principiului nediscriminării, tratamentul salarial diferențiat având justificare obiectivă și rezonabilă care decurge din ierarhia autorităților în care funcționează personalul respectiv.
Având în vedere motivele arătate în prezenta hotărâre, Curtea constată că nu a avut loc o încălcare a prevederilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, că soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală, așa încât în baza art. 312 Codul d e procedură civilă, recursurile vor fi admise, se va modifica sentința primei instanțe, se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI O, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva sentinței nr. 106 din 04 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea și față de pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Aprilie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. -
Jud. fond Fl.O
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Gabriel Viziru, Carmen Ilie
