Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 1826/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 1826/2008
Ședința publică de la 17 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Simona Szabo
JUDECĂTOR 3: Floarea Tămaș
GREFIER - -
S-a luat spre examinare recursul pârâtul PENITENCIARUL CU REGIM . împotriva sentinței civile nr. 197/CA/16.04.2008 a Tribunalului Bistrița N pronunțată în dosar nr- în contradictoriu cu reclamantul G, pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL JUSTIȚIEI, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic, cu delegație la dosar, în reprezentarea intereselor recurentului, lipsă fiind celelalte părți litigante.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, recursul este declarat înăuntrul termenului legal, s-a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2.pr.civ. la data de 11.09.2008 s-a înregistrat o întâmpinare din partea intimatului Ministerul Justiției, prin care se solicită respingerea recursului.
Curtea comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantului recurenților.
Reprezentantul recurenților invederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat și nu solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru studiul întâmpinării.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul recurenților solicită instanței admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și rejudecând cauza pe fond respingerea cererii reclamantului, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 197/CA/2008 din 16.04.2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Bistrița N, a fost dmisă excepția lipsei calității procesuale invocată de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI și a fost respinsă, în consecință, acțiunea formulată de reclamantul G-.
De asemenea, a fost admisă acțiunea reclamantului G- și au fost obligați pârâții ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR și PENITENCIARUL CU REGIM . B, să plătească reclamantului sumele reprezentând sporul salarial prevăzut la art. 8 lit. a din nr.HG 281/1993, raportat la Anexa nr. 1.1 din nr. 945/C/2003, pentru perioada 2004 - mai 2006, sumă ce urmează a fi actualizată în raport cu rata inflației.
În final, pârâții au fost obligați să plătească reclamantului suma de 39,50 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantul este salariatul pârâtului Penitenciarul Bistrița, în calitate de funcționar public cu statut special și potrivit prev. nr. 945/C/2003, este îndreptățit, pentru perioada 2004 - mai 2006, la acordarea sporului pentru salariații care își desfășoară activitatea în condiții periculoase, în considerarea exercitării unei munci în astfel de condiții.
Aceste drepturi au fost acordate anterior lunii 2004, când plata lor s-a sistat din rațiuni de politică bugetară, dar acest lucru nu presupune că reclamantul nu este îndreptățit la acordarea lor, întrucât, fiind un drept câștigat, derivat dintr-un raport de muncă, el nu putea fi anulat.
Pentru aceste considerente, tribunalul a constatat că drepturile reglementate de Anexa nr. 1.1 din nr. 945/C/2003 sunt în vigoare, cererea reclamantului fiind întemeiată.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI a fost admisă, întrucât între reclamant și aceștia nu există raporturi juridice directe.
Prin recursul înregistrat și motivat în termen legal, pârâtul PENITENCIARUL BISTRIȚA a solicitat casarea sentinței, cu consecința respingerii acțiunii ca fiind nefondată.
În motivarea recursului s-a subliniat faptul că trebuie să se dea eficiență dispozițiilor art. 79 alin. 1 din Legea nr. 293/2004 și art. 4 din nr. 945/C/2003, conform cărora sporurile de orice natură se acordă doar în limita fondurilor bugetare aprobate, ceea ce nu a fost cazul. Mai mult, chiar Curtea Constituțională a apreciat în mai multe rânduri că aceste drepturi nu fac parte din categoria celor fundamentale, motiv pentru care exercițiul lor poate fi modificat sau înlăturat de către legiuitor.
Au fost invocate și prev. Legii nr. 500/2002, criticându-se și faptul că s-a dispus actualizarea sumei cu indicele inflației, fără ca pârâtul să fie în culpă pentru neplata drepturilor solicitate de reclamant.
S-a solicitat și respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERULUI JUSTIȚIEI, considerându-se că atribuțiile acestora, stabilite de către Legea nr. 500/2002, justifică obligarea pârâților la acordarea sumelor.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat, din următoarele considerente.
Se reține că motivarea recursului declarat de pârâtul PENITENCIARUL BISTRIȚA se întemeiază pe inexistența unei baze legale pentru acordarea sumelor ce fac obiectul cererii, respectiv pentru plata sporului pentru condiții periculoase, conform art. 8 alin. 1 lit. a din nr.HG 281/1993, raportat la Anexa nr. 1.1 din nr. 945/C/2003, nefiind aprobate creditele bugetare pentru plata acestor sume.
Reclamantul este salariatul pârâtului Penitenciarul cu Regim . B, iar în perioada 2004 - mai 2006, lucrat în condiții periculoase, astfel încât s-a prevalat de disp. Anexei nr. 1.1 din nr. 945/C/2003, conform cărora este îndreptățit la plata sporului de periculozitate.
Pârâtul-recurent apreciază că această categorie de drepturi nu reprezintă drepturi și libertăți fundamentale ale căror exercițiu ar putea fi restrâns doar în situațiile prevăzute de art. 53 din Constituție, iar în condițiile în care nu au existat credite aprobate pentru plata sumelor, sentința este dată cu încălcarea disp. art. 4 din nr. 945/2003 și a art. 79 din Legea nr. 293/2004.
Curtea consideră însă că, fiind vorba despre un drept câștigat, derivat dintr-un raport de serviciu, el nu putea fi anulat prin simpla împrejurare că nu au existat fonduri și credite bugetare aprobate. Având în vedere că cele solicitate reprezintă drepturi salariale, sunt incidente dispozițiile Codului Muncii, respectiv art. 295 alin. 2 și art. 38, ca reglementare generală în materia raporturilor juridice de muncă, care sunt imperative și care statuează că: "Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate. "
În opinia instanței, practica Curții Constituționale în materia drepturilor salariale nu este relevantă în sensul susținut de către pârât, esențial fiind faptul că suspendarea nu înlătură exercițiul dreptului care a fost prevăzut în actul normativ invocat în susținerea cererii.
Fiind stabilite aceste repere, nu au fost aduse de către pârât argumente pertinente care să justifice neacordarea sumelor cu acest titlu, cu atât mai mult cu cât textul legal mai sus redat individualizează neechivoc cuantumul sporului, astfel încât sunt aplicabile toate principiile și textele legale de mai sus, la care s-a raportat Curtea atunci când a apreciat că reclamantul trebuie să se bucure de drepturile care au fost legiferate, dar care nu s-au acordat efectiv.
Nu este întemeiată nici susținerea referitoare la nelegalitatea dispoziției de actualizare a sumei datorate cu indicele inflației, întrucât prima instanță a făcut o corectă aplicare a prev. art. 1.082 Cod civil, aceasta fiind modalitatea cea mai eficientă de reparare a prejudiciului suferit de către reclamant prin neplata sporului, în perioada în care acordarea acestuia a fost suspendată.
Nu are, astfel, nici o relevanță faptul că pârâtul nu are o culpă pentru neacordarea acestor sume, temeiul obligației de actualizare constituindu-l hotărârea fondului, care trebuie pusă în aplicare ca atare.
Este fondat însă motivul de recurs privitor la modul în care prima instanță a rezolvat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și a Ministerului Economiei și Finanțelor, pe considerentul că acestea nu au raporturi juridice cu reclamantul.
În opinia Curții, chemarea în judecată a celor două ministere este justificată de următoarele considerente:
În ceea ce privește excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, în mod greșit a fost admisă, întrucât activitatea reclamantului este finanțată de la bugetul de stat, iar potrivit art. 14 și 18 din Legea nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetelor, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și a legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului de stat, pe baza proiectelor bugetare ale ordonatorilor principali de credite, precum și a proiectelor de rectificare a acestor buget, din această perspectivă obligarea sa în raportul juridic dedus judecății, în limita competențelor legale mai sus arătate, justificându-se pe deplin.
În privința Ministerului Justiției, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive se întemeiază pe considerentul că acest pârât trebuie să-și aducă la îndeplinire atribuțiile prevăzute de textul art. 21 alin. 1 din Legea nr. 500/2002, iar espectarea legii, în sens larg, precum și, specific, a dispozițiilor care recunosc dreptul reclamantului la plata sporului pentru condiții periculoase, se impune tuturor organelor din structura ministerului și acestuia, indiferent dacă acestea sunt ordonatori principal, secundari sau terțiari de credite.
Întrucât decizia pronunțată este opozabilă tuturor pârâților, fiecare dintre aceste instituții va aduce la îndeplinire, în limita competențelor proprii, prevederile invocate în cererea introductivă pentru a da posibilitatea reclamantului să încaseze efectiv sumele acordate prin sentința atacată.
În consecință, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 3041, art. 312.pr.civ. recursul declarat urmează a fi admis, cu consecința modificării în parte a sentinței primei instanțe, în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, aceștia fiind obligați, în limita competențelor lor legale, la plata către reclamantul G- a sporului prev. de art. 8 lit. a din nr.HG 281/1993, raportat la anexa 1.1 nr. 945/C/2003, pentru perioada 2004 - mai 2006, actualizat cu indicele inflației, la zi.
Deși pârâtul-recurent a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în recurs, această pretenție nu se justifică, întrucât reclamantul nu este în culpă procesuală, raportat la modificarea în parte a sentinței fondului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul PENITENCIARUL BISTRIȚA împotriva sentinței civile nr. 197/CA din 16.04.2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o modifică în sensul că respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Obligă pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI, în limita competențelor legale, să aloce și să vireze din fondurile bugetare sporul salarial prevăzut de art. 8 lit. a din HG281/1993 raportat la anexa 1.1 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 945/2003 pentru perioada 2004 - mai 2006, cu actualizarea sumei în raport de indicele de inflație până la zi.
Menține restul dispozițiilor.
Respinge cererea recurentului privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./3 ex./19.09.2008.
Jud.fond:,.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Simona Szabo, Floarea Tămaș
