Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1828/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ nr. 1828

Ședința publică din data de 28 septembrie 2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Bulancea Diana Magdalena- ---

JUDECĂTOR 2: Voicu Rodica- -

JUDECĂTOR 3: Hortolomei-

GREFIER:-

Pe rol se află spre soluționarerecursul formulat de recurentulSindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro "împotriva sentinței civile nr.751 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX - a de contencios administrativ și fiscal la data de 24.02.2009 în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât Inspectoratul de Poliție al Județului.

La apelul nominal făcut în ședință publicăau lipsit părțile.

Proceduralegal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzeide către grefierul de ședință, după care:

Curtea, având în vedere cererea de a se soluționa pricina și în lipsă, o reține spre soluționare.

CURTEA DE APEL,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.751 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX - a de contencios administrativ și fiscal la data de 24.02.2009 în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a MIRA (actualul MAI) și respinsă acțiunea în contradictoriu cu acest pârât pentru acest motiv, iar pe fond a fost respinsă acțiunea promovată de către reclamanții membri de sindicat prin reprezentant Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro " în contradictoriu cu pârâtulInspectoratul de Poliție al Județului I,prin care se solicitase echivalentul bănesc al normei de hrană 12B, începând cu anul 2005 până la data rămânerii irevocabile a sentinței, actualizat, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că reclamanții nu au avut raporturi de serviciu cu pârâtul MIRA, ci doar cu IPJ I, astfel încât MIRA nu are calitate procesuală pasivă în litigiul dedus judecății; iar pe fond că nu sunt întrunite condițiile legale pentru ca reclamanții să beneficieze de echivalentul normei de hrană solicitat, întrucât acest drept se acordă cu respectarea anumitor condiții, iar nu în mod uniform pentru toți polițiștii, iar reclamanții nu își desfășoară activitatea în structura Inspectoratului General al Poliției Române, ci în cadrul pârâtuluiInspectoratul de Poliție al Județului I,structură distinctă în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române.

Astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art. 1 din nr.HG 65/2003 ersonalul p. aparținând structurilor Ministerului Administrației și Internelor, căruia i se aplică Statutul polițistului, beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocație de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, care constituie norme de hrană, iar condițiile de aplicare a acestei hotărâri și structura normelor de hrană sunt prevăzute de Ordinul MAI nr. 440/2003.

Conform art. 2 din Ordinul MAI nr. 440/2003 hrănirea efectivelor Ministerului d e Interne se face, de regulă, în natură, în limita unor plafoane calorice diferențiate pe categorii de personal, care constituie norme de hrană zilnice, iar drepturile de hrană se pot acorda sub formă de hrană preparată sau alimente neprelucrate culinar, normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă fiind prevăzute în anexa care face parte integrantă din nr.HG 65/2003. Din cuprinsul Anexei nr. 1 la HG nr. 65/2003 rezultă că Norma 12 "B" (supliment pentru eforturi deosebite sau situații speciale), adică norma de hrană solicitată de către reclamant, "se acordă gratuit" în anumite situații enumerate la pct. 9, printre situațiile special definite prevăzându-se și situația la care reclamantul face referire, respectiv "personalul căruia i se aplică Statutul polițistului, care încadrează în unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General de Poliție". Potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 218/2002,"Poliția Română are următoarea structură organizatorică: a) Inspectoratul General al Poliției Române; b) unități teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția generală de poliție a municipiului B și inspectoratele județene de poliție; c) instituții de învățământ pentru formarea și pregătirea continuă a personalului; d) alte unități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice poliției, înființate potrivit legii.", de unde rezultă că pârâtulInspectoratul de Poliție al Județului I,in cadrul căreia își desfășoară activitatea reclamanții, este o structură distinctă în cadrul Poliției Române.

Instanța de fond a reținut și că norma de hrană nu se acordă ope legis, ci potrivit art.24 din Ordinul MAI nr. 440/2003 alocarea/scoaterea la/de la aceste drepturi de hrană a personalului ministerului, se face în toate situațiile nominal, prin ordin de zi pe unitate/dispoziția zilnică a șefului unității.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în numele reclamanților reprezentantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro ",solicitând admiterea acțiunii.

În motivarea recursului, reclamantul a susținut că instanța de fond a făcut o aplicare restrictivă a legii, doar la semnificația terminologică, fără a urmări finalitatea legii, aceea de a acorda polițiștilor dreptul la norma de hrană. Susține că cele două acte, nr.HG 65/2003 și Ordinul MAI nr. 440/2003, datorită caracterului lor subsecvent Legii nr. 360/2002, nu pot restrânge categoriile de polițiști care beneficiază de acest drept, întrucât legea stipulează clar că toți polițiștii au dreptul la alocații pentru hrană, condițiile de acordare (în sensul modalităților concrete de distribuire) fiind stabilite prin hotărâre de guvern. Astfel, susține reclamantul că prin art.28 alin. 1 lit. c din Legea nr. 360/2002 cu modificările ulterioare, s-a instituit dreptul polițistului la uniformă, echipament specific, alocații pentru hrană, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre de guvern; prin HG nr. 65/2003 - anexa I s-a instituit norma de hrană 12 "B", iar în raport de art. 4 din acest act normativ, a fost emis Ordinul nr.440/2003 privind hrănirea efectivelor în timp de, cu modificările și completările ulterioare, care a început să-și producă efectele de la 1.07.2003, potrivit art. 101 din ordin. Mai mult, susține că prin adresa nr. -/06.08.2007, Inspectoratul General al Poliției Române a recunoscut dreptul la suplimentul de hrană 12 B în conformitate cu prevederile pct. 2 din Tabelul nr. 1 al nr. 440/2003 pentru polițiștii care lucrează în ture, pentru timpul efectiv lucrat, și chiar Direcția Generală de Poliție a Municipiului a statuat că pentru anul 2009 acest drept se acordă și polițiștilor angajați în cadrul acesteia.

Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru, potrivit dispozițiilor art. 15 lit. a) dinLegea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost modificată, precum și de plata timbrului judiciar, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 dinOG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, astfel cum a fost modificată.

Pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, în esență reluând apărările formulate în fața instanței de fond.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs formulate și în conformitate cu prev. art. 3041. Curtea apreciază că recursul declarat este nefondat, urmând să-l respingă și să mențină sentința recurată ca fiind legală și temeinică, în mod corect apreciind prima instanță că solicitarea reclamantului este lipsită de fundament legal.

În fapt,reclamanții membri în Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro ", sunt polițiști - funcționari publici cu statut special aflat în raport de serviciu cu pârâtulInspectoratul de Poliție al Județuluiinstituție aflată în subordinea pârâtului Ministerul Administrației și Internelor și structura Poliției Române, aspect necontestat de către părți.

În drept,nalizând cererea reclamanților prin care se solicită echivalentul normei de hrană 12"B", Curtea apreciază că aceștia nu se încadrează în vreuna din categoriile de personal îndreptățite la această normă de hrană, enumerate în anexa 1 la HG nr. 65/2003, negăsindu-se în niciuna dintre următoarele situații strict prevăzute de anexa 1: se deplasează în bazinele producătoare de cartofi pentru aprovizionarea unităților cu cantități necesare pentru hrană; polițiști din structura Poliției de Frontieră Române aflați în zona de frontieră, personal ce face parte din asociațiile sportive, cei ce încadrează poligoanele de tragere cu activitate permanentă; cei ce încadrează unitățile și subunitățile din structura IGPR (reclamantul nu face parte din structura IGPR, așa cum este ea definită de art. 11 din Legea nr. 218/2002 (direcții generale, direcții, servicii și birouri) ci din cadrul unei unități teritoriale distincte, cu personalitate juridică aflată doarîn subordineaacestuia, respectiv IPJ I); cei ce execută dresajul sau îngrijirea cailor ori câinilor de serviciu; cei ce participă la ceremoniale și onoruri polițienești sau militare; cei ce participă la parade militare sau manifestări ocazionate de serbări naționale ori aplicații în România împreună cu efective și partenere; cei ce se deplasează peste hotare la aplicații, trageri, tabere de instrucție, misiuni internaționale de; cei ce participă la înlăturarea efectelor unor calamități naturale; polițiștilor în zile festive, la depunerea jurământului, în ziua armelor. De asemenea, reclamantul nu lucrează în ture, așa cum prevede Ordinul MIRA nr. 440/2003, ca situație alternativă celor sus-enumerate.

-se în aceste situații, reclamanții nu sunt îndreptățiți să primească norma de hrană 12 B, ei putând fi beneficiari, în calitate de lucrători operativi, de norma de hrană 6, prevăzută de HG nr. 65/2003.

Totodată, instanța reține că nu poate fi invocată discriminarea față de cei care beneficiază în mod legal de această normă de hrană, cum sunt polițiștii care funcționează în unitățile și subunitățile din structura IGPR în cazul cărora se prevede expres acest drept, pe de o parte întrucât dispozițiile OUG 137/2000 nu pot fi aplicate în sensul ca instanța să constate aplicarea discriminatorie a legii, aspect relevat și de către Curtea Constituțională, care prin decizia nr.821/2008 a stabilit că instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și/sau să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii întrucât ar încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, ca și prevederileart. 61alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, iar pe de altă parte întrucât normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă, prevăzute în anexa nr. 1 la HG nr. 65/2003 cu modificările ulterioare, sunt limitativ enumerate, iar norma de hrană 12B este un supliment care se acordă, în condițiile Ordinului MAI nr. 440/2003, emis în aplicarea prevederilor normative în materie, pentru eforturi deosebite sau în situații speciale, reclamantul nefăcând dovadă în acest sens.

Reclamanții trebuiau să facă dovada concretă și certă că s-a aflat în situațiile speciale menționate în HG nr.65/2003, că au depus eforturi deosebite așa cum sunt ele menționate, acordarea normei de hrană fiind condiționată de existența acestor situații, întrucât aceasta nu se constituie într-un drept salarial ce se poate acorda doar pentru că au calitatea funcționar public cu statut special în cadrul pârâtuluiInspectoratul de Poliție al Județului

Față de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că în mod judicios prima instanță a apreciat că reclamanții nu se află în situația de a beneficia de contravaloarea normei de hrană 12 "B", motiv pentru care va respinge recursul și va menține sentința recurată ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul promovat de recurentulSindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro "împotriva sentinței civile nr.751 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX - a de contencios administrativ și fiscal la data de 24.02.2009 în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât Inspectoratul de Poliție al Județului I, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 septembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

-

Red. /2 ex. - 07.11.2009

Președinte:Bulancea Diana Magdalena
Judecători:Bulancea Diana Magdalena, Voicu Rodica, Hortolomei

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1828/2009. Curtea de Apel Bucuresti