Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1846/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1846

Ședința publică de la 17 2008

PREȘEDINTE: Sanda Lungu

JUDECĂTOR 2: Iuliana Rîciu

JUDECĂTOR 3: Elena Canțăr Președinte Secție

Grefier

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorii, împotriva deciziei nr. 920 din 08 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA COMUNEI PRIN PRIMAR.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatorii - și, lipsind contestatorii, și intimata PRIMĂRIA COMUNEI PRIN PRIMAR.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Curtea pune în discuție excepția invocată de intimată prin întîmpinare privind tardivitatea declarării contestației în anulare.

Contestatorii - și, pe rând având cuvântul arată că au formulat în termen contestația în anulare.

Pe fond solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, anularea deciziei nr. 920 din 08 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- și admiterea recursului. Mai arată că lasă la aprecierea instanței față de critica referitoare la discriminarea ce se creează din punctul de vedere al exercitării dreptului la protecție socială între salariații din sectorul bugetar ai Primăriei.

CURTEA

Asupra contestației în anulare de față;

Prin decizia nr. 920/08.05.2008 a Curții de APEL CRAIOVA - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a fost respins recursul declarat de reclamanții, -, - și împotriva sentinței nr. 53/2008 a Tribunalului O l t, ca nefundat.

În motivare s-a reținut că reclamanții își desfășoară activitatea în cadrul Primăriei comunei.

Statutul funcționarilor publici cât și actele normative de salarizare a acestora prevăd dreptul funcționarului public la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului, prime și alte drepturi salariale fără a face referire la tichete de masă.

Legiuitorul nu stabilește imperativ în sarcina angajatorului obligația de a acorda tuturor salariaților tichete de masă, așa încât acordarea acestora rămâne la latitudinea sa în funcție de situația concretă din sistem și, în cazul instituțiilor publice, în măsura în care asemenea cheltuieli, sunt prevăzute în bugetul de stat.

Din redactarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă, se constată că legea stabilește categoriile de personal care pot beneficia de alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă.

În plus menționează condiția unei prevederi în bugetul de stat a cheltuielilor corespunzătoare.

Potrivit rt. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

Ca urmare, legiuitorul a lăsat la latitudinea angajatorului acordarea dreptului, condiționat de existența sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat.

Sunt imperative dispozițiile art. 49 din Legea nr. 733/2001 a bugetului de stat pe anul 2002, potrivit cărora în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.

Aceleași dispoziții se regăsesc și în Legea nr. 631/2002, Legea nr. 507/2003 și Legea nr. 511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005 și în Legea 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006.

Nu poate fi reținută susținerea reclamantului referitoare la ivirea unei situații de discriminare câtă vreme prevederile legilor bugetare din perioada 2002-2006 care interziceau acordarea acestor tichete au vizat toate instituțiile publice, cu excepția celor finanțate integral din venituri proprii.

Mai mult, referirea la alte categorii profesionale nu poate fi reținută pentru că aceste categorii au situații juridice diferite și se bucură de alte drepturi și obligații, iar salarizarea se asigură din bugete distincte. Dispozițiile prohibitive din legile bugetului de stat se aplică fără deosebire tuturor categoriilor de salariați ai instituțiilor finanțate de la bugetul de stat.

Printre măsurile de protecție socială garantate de Constituția României nu se regăsește acordarea tichetelor de masă, care reprezintă o situație specială în care legea a stabilit regulile după care angajatorii își exercită opțiunea de a acorda sau nu aceste beneficii.

Actele normative privind acordarea tichetelor de masă, nu instituie un drept al salariaților, respectiv o obligație corelativă a angajatorilor, ci prevăd doar caracterul opțional al acordării acestor beneficii condiționat de existența fondurilor bugetare.

Împotriva acestei decizii recurenții au formulat contestație în anulare arătând, în motivare, că instanța a omis să cerceteze motivul de recurs referitor la neacordarea contravalorii tichetelor de masă în sensul că acestea nu au fost acordate deși angajatorul are prevăzut în bugetul local de venituri și cheltuieli sumele necesare, potrivit adeverințelor nr. 634/12.02.2008 și nr. 1664/29.04.2008 emise de pârâtă.

Totodată, s-a arătat că prin neacordarea acestor sume se creează o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecție socială între salariații din sectorul bugetar și ai Primăriei, încălcându-se disp. art.41 alin. 2 din Constituția României și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În drept au fost invocate disp. art. 317-321 pr.civ.

La dosar au fost depuse, în copie, adeverința nr. 1664/29.04.2008 emisă de pârâtă și sentința nr. 94/08.02.2008 a Tribunalului O l t, cerere de chemare în judecată a numitei, decizia nr. 920/2008 a Curții de APEL CRAIOVA - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.

La 25.08.2008, Primăria comunei a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea contestației în anulare.

A fost invocată, în primul rând, excepția tardivității introducerii contestației în raport cu art. 319 alin. 2 și art. 129 alin. 1 pr.civ.

Pe fond s-a arătat că în cauză nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prev. de art. 318 pr.civ.

Analizând, cu precădere, în baza art. 137 alin. 1.pr.civ. excepția invocată, Curtea o apreciază ca nefondată, având în vedere dispozițiile art. 319 alin. 2 teza a II-a pr.civ. conform cărora "împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință, dar nu mai târziu de 1 an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă".

Cum decizia nr. 920/08.05.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA - Secția Contencios Administrativ și Fiscal nu a fost comunicată părților, iar pârâta-intimată Primăria comunei prin Primar nu a dovedit care este data când contestatorii au luat cunoștință de decizia atacată, în cauză își găsește aplicarea termenul de 1 an de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

Deoarece aceasta a fost pronunțată la 08.05.2008, iar contestația în anulare a fost formulată la 12.06.2008, rezultă că aceasta a fost formulată în termenul legal prev. de art. 319 alin. 2.pr.civ.

În consecință, excepția tardivității este nefondată, urmând a fi respinsă.

În ce privește motivele contestației în anulare, Curtea apreciază că acestea sunt nefondate.

Din cuprinsul cererii rezultă că reclamanții - contestatori, -, - și au înțeles să invoce disp. art. 318 teza a II-a pr.civ. referitoare la omisiunea cercetării motivului de recurs referitor la neacordarea contravalorii tichetelor de masă în condițiile în care angajatorul are prevăzut în bugetul local sume având această destinație.

Această critică este însă nefondată, instanța de recurs motivând amplu decizia de respingere a acordării tichetelor de masă în condițiile obligativității îndeplinirii a două cerințe cumulative: opțiunea angajatorului de a le acorda sau nu și existența fondurilor necesare.

În consecință, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 318 teza a II-a pr.civ.

Aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile nici celuilalt motiv invocat de contestatori, respectiv discriminările produse față de ceilalți salariați, deoarece acest argument nu a fost invocat ca motiv de recurs la data formulării acestuia.

A existat un motiv de recurs referitor la discriminarea produsă față de alte categorii de bugetari și respingerea acestuia a fost de asemenea motivată de către instanța de recurs.

În consecință, în cauză nefiind aplicabile disp.art. 318 pr.civ. Curtea urmează să respingă prezenta contestație în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E CI D

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii, împotriva deciziei nr. 920 din 08 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA COMUNEI PRIN PRIMAR.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored./2 ex.

02.10.2008

Președinte:Sanda Lungu
Judecători:Sanda Lungu, Iuliana Rîciu, Elena Canțăr

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1846/2008. Curtea de Apel Craiova