Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 189/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- SENTINȚA NR. 189/F-CONT

Ședința publică din 04 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție

- - - grefier

Pe rol fiind pronunțarea asupra, acțiunii formulată potrivit Legii Contenciosului Administrativ de reclamantul, domiciliat în, sat, județul A, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ cu sediul în B,-, sector 2.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura, legal îndeplinită.

Acțiunea este timbrată cu 4 lei potrivit chitanței nr. -/01.10.2009.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 28 octombrie 2009, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

CURTEA

Prin acțiunea înregistrată la 1 octombrie 2009, reclamantul a chemat în judecată Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru a se constata nulitatea absolută a deciziei nr.611 emisă de conducătorul pârâtei la 28 aprilie 2009 și pentru a se dispune anularea măsurii acordării preavizului și eliberării din funcție, reintegrarea pe vechiul post și obligarea la plata sumei de 60.000 lei, reprezentând echivalentul prejudiciului moral încercat.

În motivarea acțiunii s-a susținut că decizia nr.611/2009 a fost emisă în aplicarea prevederilor art.III din OUG nr.37/2009, ordonanță care este neconstituțională încălcând dispozițiile art.16, 54 și 120 din Legea fundamentală, este emisă în contradicție cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, la care trimit și dispozițiile art.20 din Constituție și se constituie astfel într-o limitare a dreptului la muncă, într-o dovadă a discriminării politice și o încălcare a principiilor statului de drept.

A mai susținut reclamanta că dispozițiile ordonanței nu erau aplicabile întrucât Centrele teritoriale ale nu pot fi considerate servicii publice deconcentrate, atât în raport de Legea nr.1/2004, Circulara nr.38394/2008 a și chiar pe interpretarea actului normativ, care nu precizează neechivoc faptul că funcția de director executiv se desființează și oricum aceasta nu este o funcție publică care să se supună prevederilor art.III din OUG nr.37/2009. Că nu s-a dorit extinderea acestei aplicări rezultă și din faptul că nu au fost modificate prevederile Legii nr.1/2004.

Chiar dacă s-ar aprecia caracterul de serviciu public deconcentrat ar urma să se observe că sunt nesocotite și dispozițiile Legii nr.188/1999, care interzic reducerea unui post urmată de înființarea unui alt post în care atribuțiile aferente celor două nu se modifică în proporție mai mare de 50%, în speță fiind, de altfel, chiar identice.

Examinând atribuțiile pe care le-a avut directorul executiv și pe care le va avea directorul coordonator este evidentă exercitarea prerogativelor de putere publică și se impune concluzia că nu a avut loc decât o transformare a aceluiași post, fără nicio reducere efectivă și justificată a celui de director executiv, fiind înlocuit numai formal cu funcția contractuală de director coordonator.

La dosarul cauzei s-au depus acte de care reclamantul a înțeles să se servească și întâmpinare din partea pârâtei, probatoriu și susținere din care se reține că acțiunea este nefondată pentru cele ce se vor arăta mai jos.

Primele susțineri vizează neconstituționalitatea actului normativ invocat drept temei al deciziei contestate.

unei ordonanțe poate fi obținută prin urmarea procedurii reglementate de art.9 din Legea nr.554/2004 sau atunci când încălcarea Legii fundamentale se face numai prin unele prevederi legale, prin parcurgerea procedurii la care se referă art.49 din Legea nr.47/1992.

În cauză, astfel de demersuri procesuale nu s-au făcut și, de altfel, ele ar fi fost inutile întrucât, prin Decizia Curții Constituționale nr.1257 din 7 octombrie 2009 s-a statuat asupra caracterului neconstituțional al ordonanței, iar ieșirea ei din vigoare se produsese prin abrogarea din 6 octombrie 2009 (OUG nr.105).

În legătură, însă, cu aplicarea dispozițiilor acestui act normativ se apreciază că instanța are obligația de a se pronunța asupra efectelor juridice produse de prevederile respective în perioada în care acestea s-au aflat în vigoare.

Deși acțiunea de față a fost formulată ulterior pronunțării Curții Constituționale, urmează a se observa că decizia este lipsită de incidență în cauză întrucât ea se aplică doar situațiilor juridice născute ulterior publicării sale.

O altă interpretare ar contraveni principiului neretroactivității deciziilor Curții Constituționale, consacrat expres de art.174(4) din Legea fundamentală română și, de asemenea, ar viola principiul securității raporturilor juridice prin afectarea situațiilor juridice apărute sub imperiul OUG nr.37/2009, act normativ care se bucura de prezumția de constituționalitate până la data publicării deciziei nr.1257/2009, publicare ce s-a făcut în Monitorul Oficial nr. 758 din 6 noiembrie 2009758 din 6 noiembrie 2009758 din 6 noiembrie 2009 758 din 7 2009.

Pentru aceste rațiuni se apreciază că se impune analiza legalității deciziei nr.611/2009 în raport de actul normativ în vigoare la data emiterii ei și care-și producea consecințe juridice și la data pronunțării prezentei hotărâri.

Referitor la aplicabilitatea acestei ordonanțe și față de Centrele teritoriale ale, aplicabilitate contestată de către reclamant prin interpretarea dispozițiilor din Legea nr.1/2004 a unei Circulare emise în temeiul acestei legi și a faptului că ea nu a fost modificată prin Ordonanța de Urgență se apreciază că susținerea nu poate fi reținută.

Acestor interpretări li se opune dispoziția expresă din art.III al OUG nr.37/2009, care trimite la anexele actului normativ și unde sunt enumerate serviciile publice deconcentrate, iar la lit.G pct.4 sunt înscrise centrele județene ale.

În condițiile unei reglementări exprese, printr-un act normativ care-și propune acest lucru și care nu este contrazis decât de interpretări ale unor dispoziții legale ce nu au ca obiect statuarea asupra acestor aspecte, se apreciază că prioritate trebuie să aibă voința exprimată neechivoc de către legiuitor.

Cu atât mai puțin această voință nu poate fi înlăturată datorită mențiunilor dintr-o circulară, iar nemodificarea Legii nr.1/2004, mai precis a dispozițiilor privitoare la organizarea, nu se poate constitui nici ea într-un contraargument. Aceasta, pe de o parte pentru că aceste dispoziții nu conțin dispoziții exprese contrare, iar pe de altă parte pentru că și dacă ar fi existat, se putea vorbi de o abrogare implicită prin dispoziții normative ulterioare, exprese și contrarii.

Este adevărat că potrivit Legii nr.188/1999, funcționarilor publici le pot fi încetate raporturile de serviciu, printre altele prin liberarea din funcție (art.97 lit.c), o astfel de eliberare putând fi justificată de reducerea postului ocupat de funcționat (art.99 alin.1 lit.b) și că, potrivit art.100 alin.4 nu este justificată reducerea unui post decât dacă se schimbă peste 50% din atribuțiile celui care se reînființează sau dacă se modifică condițiile de ocupare a unui astfel de post, din punctul de vedere al studiilor.

Aceste dispoziții legale nu puteau înlătura, din punctul de vedere al instanței de drept comun, dreptul legiuitorului ca printr-un act normativ special, derogatoriu de la o lege organică în vigoare, să adopte reglementări care să permită desființarea unor posturi în alte condiții.

Așa cum rezultă din Decizia nr.611/2009 (fila 14) funcția de director executiv la Centrul Județean A s-a desființat nu în condițiile Legii nr.188/1999, ci în condițiile OUG nr.37/2009, iar eliberarea din funcție a fost numai o consecință a acestei desființări.

În măsura în care desființarea posturilor de director executiv în serviciile publice deconcentrate s-ar fi făcut cu observarea condițiilor impuse de Legea nr.188/1999, nu ar mai fi fost necesară reglementarea din art.III al ordonanței, care stabilește și alte condiții - inclusiv din punctul de vedere al studiilor - de ocupare a funcțiilor de conducere decât cele la care se referă art.66 din Legea privind Statutul funcționarilor publici.

Pentru toate aceste considerente se apreciază că acțiunea este nefondată, că decizia contestată și efectele produse de aceasta sunt consecința unui act normativ în vigoare la data adoptării actului administrativ unilateral cu caracter individual, așa încât pretențiile reclamantului urmează a fi respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în, sat, județul A, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ cu sediul în B,-, sector 2.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță

- -

Grefier,

- -

Red.GC/03.12.2009

EM/4 ex.

Președinte:Gabriela Chiorniță
Judecători:Gabriela Chiorniță, Magdalena Molea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 189/2009. Curtea de Apel Pitesti