Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1923/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1923
Ședința public de la 22 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol rezultatul dezbaterilor din data de 15 aprilie 2009 privind recursurile declarate de pârâții AGENȚIA NAȚIONAL PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI D și MINISTERUL MEDIULUI împotriva sentinței nr.255 din 03 februarie 2009 pronunțat de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamant, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal au lipsit prțile.
Procedura legal îndeplinit.
Dezbaterile în cauza de faț au avut loc în ședința public de la 15 aprilie 2009, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședinț din aceeași zi și care face parte integrant din prezenta, iar instanța în vederea deliberrii a amânat pronunțarea pentru data de 22 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor de faț:
Prin sentința nr. 255/3.02.2009 Tribunalul Dolja admis acțiunea formulat de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONAL PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI D și MINISTERUL MEDIULUI.
Au fost obligate pârâtele s acorde reclamantei suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de baz și suplimentul corespunztor treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de baz pentru perioada 23.09.2005- 3.02.2009, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plții efective.
Au fost respinse excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, excepția lipsei calitții procesuale active a reclamantului și excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerul Mediului și Dezvoltrii Durabile.
Pentru a pronunța aceast sentinț, tribunalul a reținut c, în perioada 15.09.2004 - 03.02.2009 reclamanta a avut calitatea de funcționar public în cadrul unitții pârâte și nu a primit suplimentul postului în procent de 25% din salariul de baz și suplimentul corespunztor treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baz.
S-a apreciat c în baza art. 29 din Legea 188/1999, pentru activitatea desfșurat, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de baz, sporul pentru vechime în munc, suplimentul postului și suplimentul gradului.
Ultimele dou elemente, suplimentul postului și suplimentul gradului au fost suspendate succesiv, dup cum urmeaz: pentru anul 2005 prin art.44 din OUG 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, pentru anul 2006 prin art.48 din OG nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici.
S-a avut în vedere faptul c pentru anii 2007-2008, suspendarea prevzut de OUG 92/2004 și OG nr.2/2006 nu a mai fost menținut și potrivit art. 37 alin. 3 din OG nr. 6/2007 privind unele msuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitri sau renunțri.
Ca urmare, dreptul subzist, iar dup încetarea suspendrii devine actual, prțile urmând a fi repuse în dreptul respectiv cu efect retroactiv.
S-a mai reținut și incidența prevederilor art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Pentru Aprarea Drepturilor Omului și a Libertților Fundamentale "orice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectarea drepturilor sale". Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauz de utilitate public și în condițiile prevzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Cu privire la excepțiile invocate de pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltrii Durabile, prima instanț a reținut urmtoarele:
Referitor la excepția lipsei procedurii prealabile, instanța a constatat c acțiunea se întemeiaz pe un refuz nejustificat al pârâților de a achita aceste drepturi salariale. Nu se solicit anularea unui act administrativ nelegal pentru a fi incidente disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, în cazul unui refuz nejustificat, a obliga contestatorul s solicite din nou drepturile bnești și sa aștepte un nou refuz, in contextul in care atitudinea pârâților este mai mult decât previzibila, ar echivala cu o ingerința ]n dreptul de acces efectiv la instanța.
Cu privire la excepția lipsei calitții procesuale active, tribunalul a apreciat c reclamantul a fcut dovada, prin adresa nr. 7944 din 10.12.2008, emisa chiar de ctre D c are calitatea de funcționar public din data de 15.09.2004 si este angajat al instituției pârâte.
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Mediului si Dezvoltrii Durabile, prima instanț a reținut c în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din nr.HG 459/2005, Agenția Național pentru Protecția Mediului, este instituție public cu personalitate juridic, finanțat de la bugetul de stat, reorganizat ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridic, în subordinea Ministerului Mediului și Gospodririi Apelor, iar conform art. 2 alin. 1 din HG nr. 459/2005, agențiile județene pentru protecția mediului sunt instituții publice cu personalitate juridic, în subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului cu statut de servicii publice deconcentrate, finanțate de la bugetul de stat.
Prin urmare, Agenția Național pentru Protecția Mediului este ordonator secundar de credite, iar Ministerul Mediul și Dezvoltrii Durabile este ordonator terțiar de credite.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTRII DURABILE și AGENȚIA NAȚIONAL PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI și AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
În motivele de recurs s-a artat c suplimentul postului și suplimentul gradului nu sunt datorate de ctre angajator, deoarece prevederile art. 29 alin. 1 lit. c și d din Legea 188/1999 au fost suspendate în mod expres prin art. 44 din OUG 92/2004 și art.48 din OG 2/2006.
S-a mai artat de asemenea c sumele respective nu au fost prevzute în bugetul instituției, context în care nu sunt datorate de ctre angajator.
Recurentul pârât Ministerul Mediului și Dezvoltrii Durabile a artat c nu are calitate procesual pasiv, întrucât raporturile de serviciu se încheie între reclamant, funcționar public în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului D și aceasta, generând drepturi și obligații pentru ambele prți.
Examinând motivele de recurs, legislația aplicabil în speț și situația de fapt, se rețin urmtoarele:
Referitor la excepția lipsei calitții procesuale pasive se constat c aceasta în mod temeinic nu a fost reținut de prima instanț deoarece în conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din nr.HG 459/2005, Agenția Național pentru Protecția Mediului, este instituție public cu personalitate juridic, finanțat de la bugetul de stat, reorganizat ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridic, în subordinea Ministerului Mediului și Gospodririi Apelor, iar conform art.2 alin 1 din HG nr. 459/2005, agențiile județene pentru protecția mediului sunt instituții publice cu personalitate juridic, în subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului cu statut de servicii publice deconcentrate, finanțate de la bugetul de stat.
Prin urmare, Agenția Național pentru Protecția Mediului este ordonator secundar de credite, iar Ministerul Mediul și Dezvoltrii Durabile este ordonator principal de credite și posibilitatea de a prevedea în buget sumele necesare satisfacerii drepturilor solicitate de reclamant
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare, cu motivarea c aceste drepturi sunt prevzute de art. 29 alin. 1 lit. c și d din legea 188/1999.
Cu privire la fondul litigiului de reține c în conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 din Legea 188/1999 (forma actual), pentru activitatea desfșurat funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baz, sporul pentru vechimea în munc, suplimentul postului, suplimentul corespunztor treptei de salarizare.
Prevederea legal privind compunerea salariilor funcționarilor publici a fost suspendat prin art. 44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres c la data intrrii în vigoare a acestui act normativ se suspend aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea 188/1999 (actual art.31), cu modificrile ulterioare.
Ulterior, prin OG 2/2006, au fost suspendate prevederile art. 29 alin. 1 lit. c și d din Legea 188/1999 (actual art. 31), pân la 31 decembrie 2006.
Prin Ordonanța Guvernului nr. 6/24 ianuarie 2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, pân la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acord funcționarilor publici în anul 2007.
Potrivit art. 1 alin. 2 din OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de baz, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezult din prevederile art. 31 alin. 1 din Legea 188/1999
OG 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotriv în art. 48 al acestui act normativ se arat c dispozițiile ordonanței se completeaz cu dispozițiile Legii 188/1999
Astfel fiind, Curtea reține c în componența salariilor funcționarilor publici trebuie s se regseasc suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare.
Așadar, acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale, analizate mai sus, suspendarea dispus prin actele normative menționate încetându-și aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamantului, devenind actual.
În ceea ce privește motivul de recurs conform cruia în bugetul instituției nu au fost alocate sumele necesare plții suplimentelor, Curtea arat c:
Suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei sunt element component al salariului de baz al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art. 37 din OG 6/2007, text în temeiul cruia salariile funcționarilor publici se pltesc înaintea oricror alte obligații de plat ale autoritții sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitri sau renunțri.
În art. 37 alin. 3 teza ultim din OG 6/2007, se prevede expres c orice limitare sau renunțare efectuat cu înclcarea acestui principiu este lovit de nulitate absolut.
Alturi de argumentele deduse din legislația național, Curtea arat c în speța de faț sunt incidente și prevederile art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția European a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificrii Convenției de ctre România, prin Legea 30/18 mai 1994.
Textul menționat prevede c orice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectarea bunurilor sale și c nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauz de utilitate public și în condițiile prevzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea European a Drepturilor Omului a creat în jurisprudența sa o noțiune autonom specific sistemului Convenției, pe care a dezvoltat-o din noțiunea inițial a textului: "orice persoan are dreptul la respectarea bunurilor sale".
În hotrârea Gasus -. împotriva Olandei din 23 februarie 1995, Curtea a explicat c noțiunea de bun reglementat de art. 1 al Protocolului, are o semnificație autonom și în mod evident nu se limiteaz numai la proprietatea unor bunuri corporale, anumite alte drepturi și interese care constituie active pot fi considerate drepturi de proprietate și deci bunuri în sensul acestei dispoziții.
CEDO a artat c noțiunea de bun se refer la orice valoare patrimonial, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoan ar fi putut în mod efectiv și licit s le dobândeasc.
În cuprinsul acestei decizii a fost prezentat legislația național care reglementeaz compunerea salariului funcționarilor publici, și s-a artat c în mod neîndoielnic salariul funcționarilor publici cuprinde, alturi de alte elemente suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare.
Aceste dou elemente au conținut economic și, dac legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamanta ar fi putut s aib în patrimoniul su în mod efectiv și licit sumele aferente suplimentelor.
Prin suspendarea periodic, reclamanta a fost privat de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit s-l dobândeasc în mod efectiv.
Curtea constat c a avut loc o înclcare și a art.1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art.11 și art.20 din Constituția României, se va da prioritate reglementrii internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.
Având în vedere motivele de mai sus, Curtea, în baza art. 312 Cod pr. civil, va respinge recursurile, întrucât motivele de recurs sunt nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții AGENȚIA NAȚIONAL PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI D și MINISTERUL MEDIULUI împotriva sentinței nr.255 din 03 februarie 2009 pronunțat de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamant, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 22 Aprilie 2009.
PREȘEDINTE: Sanda Lungu - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. G
Ex.2/SI/08.05.2009
Jud. fond GDD.
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Gabriel Viziru, Carmen Ilie
