Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 194/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR.194/F-CONT
Ședința publică din 11 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu JUDECĂTOR 2: Fabiola Ion Grigorescu
- --- - grefier
Pe rol fiind pronunțarea în primă instanță, asupra cererii formulată potrivit Legii Contenciosului Administrativ de petenta domiciliată în Pitești,-, -.D,.6, județul A, privind suspendarea executării Ordinului nr.1095 din 22 mai 2009 emis deAGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂcu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5 și a Ordinului nr.1336 din 23 mai 2009 emis de AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în B, sector 1,-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Cererea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei potrivit chitanței nr.-/17.08.2009 (fila 26 din dosar) și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Dezbaterile asupra cererii de suspendare au avut loc în ședința publică din 04 noiembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA
Constată că la data de 24 iulie 2009, a solicitat suspendarea Ordinului nr.1095/22 mai 2009, precum și a Ordinului nr.1336/23 mai 2009 până la soluționarea de către instanța de fond a cererii de anulare a acestor acte administrative.
În motivare a susținut că prin Ordinul nr.1095/22 mai 2009, fost eliberată din funcția publică de conducere de director executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale A, iar prin Ordinul nr.1336/23 mai 2009 fost numită într-o funcție de execuție.
Petenta a apreciat că sunt întrunite cerințele art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 pentru suspendarea executării celor două acte administrative.
Astfel, Ordinul nr.1095/22 mai 2009 nu este motivat, fiind invocat art.99 din Legea nr.188/1999 republicată și modificată, fără a se menționa expres și cazul pentru care s-a dispus eliberarea sa din funcție, a fost emis cu nerespectarea termenului de 32 zile prevăzut de nr.OUG37/2009, iar măsura luată este discriminatorie, fiind determinată de rațiuni de ordin politic.
În privința Ordinului nr.1336/23 mai 2009, prin care a fost numită în funcția de execuție, a susținut că este nelegal pentru nemotivare și pentru încălcarea art.99 din Legea nr.188/1999, fiind emis de o autoritate necompetentă și nu se întemeiază pe măsura eliberării din funcția de conducere, deținută anterior.
Prin emiterea celor două ordine, se creează pericolul unei pagube iminente, constând în perturbarea funcționării unei autorități publice și afectarea posibilităților de trai ale sale și ale familiei, în care trăiește și un copil de 7 ani, la care se adaugă atitudinea șicanatoare și ostilă a noului director față de ea.
Analizând cererea formulată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a art.14 din Legea nr.554/2004, instanța reține următoarele:
Prin Ordinul nr.1095/22 mai 2009, s-a dispus eliberarea din funcția publică de director executiv la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Aap etentei, începând cu data de 23 mai 2009 ca urmare a desființării acestei funcții, invocându-se ca temei de drept art.99 din Legea nr.188/1999, republicată cu modificările și completările ulterioare, însă în preambulul ordinului s-a făcut trimitere la dispozițiile nr.OUG37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.
Deosebit prin Ordinul nr.1336/23 mai 2009, începând cu data acestuia a fost trecută în funcția publică de conducere, șef birou la Biroul Financiar, contabilitate și Publice din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale
Potrivit art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unor pagube iminente, după sesizarea în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral, până la pronunțarea instanței de fond.
Prin reglementarea art.14 s-a instituit o procedură specială, de excepție, de suspendare a executării actului administrativ, ca operațiune juridică de întrerupere a efectelor sale, deoarece se bucură de prezumția de nelegalitate, fiind el însuși titlu executoriu.
Conform textului evocat, pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ unilateral trebuie îndeplinite două condiții: existența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
În lipsa unei definiții a conținutului cazului bine justificat, invocarea unor indicii temeinice de nelegalitate a actului în discuție, precum nemotivarea în fapt și în drept a acestuia, constituie un caz bine justificat, ca argument juridic aparent valabil, de natură a conduce la suspendarea sa.
În cauză, Ordinul nr.1095/22 mai 2009, prin care petenta a fost eliberată din funcția publică de conducere de director executiv, nu a fost motivat în fapt, iar în drept s-a făcut o referire generică la dispozițiile art.99 din Legea nr.188/1999, fără indicarea concretă a cazului pentru care s-a dispus această măsură, precum și la dispozițiile nr.OUG37/2009, privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.
Or, motivarea unui act administrativ trebuie să fie adecvată acestuia și să prezinte de o manieră clară și univocă motivele care au determinat instituția să adopte măsura atacată, amploarea și detalierea motivării depinzând de natura actului adoptat, iar cerințele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea de circumstanțele fiecărui caz.
Prin urmare, actului administrativ nu i se conferă vreun caracter legal și nu poate fi invocată puterea discreționară a administrației în emiterea unui act administrativ, care trebuie motivat convingător, o motivare insuficientă sau greșită fiind considerată echivalentă cu o lipsă a motivării, inadmisibilă într-un stat de drept.
Față de cele expuse, rezultă că în cauză, condiția existenței unui caz bine justificat, de natură a determina suspendarea actului administrativ unilateral, subzistă.
În raport de consecințele pe care le poate avea măsura, privitor la funcționarea instituției publice, căreia îi este afectată stabilitatea relațiilor de serviciu, dar și de consecințele materiale și morale asupra funcționarului public care trebuie să se bucure de protecție în exercițiul unei demnități, împotriva arbitrariului, se justifică și existența unei pagube iminente.
Se apreciază că, această modalitate de abordare, a întrunirii celor două condiții are în vedere nr.R(89) 8 din 13 septembrie 1989 Consiliului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, care consideră că este de dorit să se asigure persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie, fără a recunoaște, totuși, eficacitatea necesară acțiunii administrative.
a apreciat de asemenea, că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor, iar executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate, sau susceptibile de a fi contestate, poate în anumite circumstanțe, cauza persoanelor un prejudiciu ireparabil, pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
Unul dintre principiile la care face referire este acela că autoritatea jurisdicțională chemată să decidă măsuri de protecție provizorie, trebuie să țină cont de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, asemenea măsuri putând fi acordate mai ales atunci când executarea unui act administrativ este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când există un argument aparent valabil față de legalitatea actului administrativ.
În cauză, absența motivării în fapt și în drept a actului administrativ creează aparența de nelegalitate a sa în condiția cazului bine justificat, iar condiția prevenirii pagubei iminente este evidentă în funcție de consecințele mărimii în care s-a concretizat actul în plan instituțional prin perturbarea activității intimatei și prin afectarea unor valori ce țin de persoana funcționarului public.
În concluzie, va admite cererea și va suspenda executarea Ordinului nr.1095/22 mai 2009 prin care petenta a fost eliberată din funcția publică de conducere de director executiv și pe cale de consecință, și executarea Ordinului nr.1336/23 mai 2009, prin care a fost numită în altă funcție, până la soluționarea de către instanța de fond a plângerii îndreptată împotriva măsurii principale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de petenta domiciliată în Pitești,-, -.D,.6, județul A, privind suspendarea executării Ordinului nr.1095/22 mai 2009 emis de AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5 și a Ordinului nr.1336/23 mai 2009 emis de AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în B, sector 1,-.
Suspendă executarea Ordinului nr.1095/22 mai 2009 și a Ordinului nr.1336/23 mai 2009 până la soluționarea de către instanța de fond conform art.14 alin.1.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 noiembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Judecător,
- -
Grefier,
- ---
Red./12.11.2009
GM/6 ex.
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Fabiola Ion Grigorescu
