Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1952/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1952
Ședința publică din data de 10 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Daniela Griga
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul formulat pârâtul PRIMARUL ORAȘULUI S împotriva Sentinței civile nr. 321/27.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în contradictoriu cu intimatul având ca obiect litigiu privind funcționarii publici-sancțiune disciplinară.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimatul personal.
Calea de atac formulată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.Recursul a fost declarat în termen.
Intimatul relevă instanței că nu mai este angajat al Primăriei precum și că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța în considerarea dispozițiilor art.150 pr. civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Intimatul solicită respingerea recursului promovat ca nefundat. Nu se solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Înțelege să depună un script prin care solicită instanței obligarea pârâtului la plata de daune materiale și morale în sumă de 100.000 lei.
Curtea redeschide dezbaterile și raportat la înscrisul depus de către reclamant și solicitările formulate în cuprinsul acestuia, constată că se invocă motive de nelegalitate a hotărârii recurate, motiv pentru care îl apreciază ca fiind un recurs.
Totodată, invocă din oficiu excepția tardivității depunerii recursului formulat de către reclamant și acordă cuvântul pentru susținerea acesteia.
Recurentul-reclamant lasă la aprecierea instanței să se pronunțe asupra excepției invocate din oficiu de către instanță.
Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției tardivității recursului reclamantului și asupra recursului promovat de către pârât.
CURTEA:
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința nr. 321 pronunțată la data de 27 februarie 2009 în dosar nr- al Tribunalului Sălaj au fost respinse excepțiile invocate de către Primăria Orașului -S; admisă în parte contestația reclamantului în consecință a fost anulată dispoziția nr. 532 din 3 octombrie 2008 emisă de primarul Orașului S, obligat intimatul să dispună restituirea în favoarea reclamantului a drepturilor salariale de 10 % reținute pe o perioadă de 3 luni începând cu luna octombrie 2008; respins ca nedovedită cererea reclamantului privind obligarea Primăriei -S la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că din cuprinsul deciziei litigioase rezultă că fapta reținută în sarcina reclamantului se referă la participarea acestuia la campania electorală pentru alegerile locale din anul 208, fiind candidat la funcția de consilier local, refuzând suspendarea raportului de serviciu.
Reclamantul a recunoscut depunerea candidaturii sale la alegerile locale, dar din motive familiale - în luna iunie i-a decedat fiica în vârstă de 25 ani - nu a participat la campania electorală.
Din modul generic în care sunt indicate, în decizie faptele comise de reclamant, nu rezultă în care anume modalitate s-a manifestat participarea reclamantului la campania electorală( a lipit afișe, a participat la întâlniri cu electoratul).
Simpla sesizare venită din partea unor reprezentanți ai unor partide competitoare nu au relevanță juridică de a se concluziona că, într-adevăr reclamantul a luat parte, prin fapte concrete, la campania electorală.
Simpla depunere a candidaturii pentru funcția de consilier local nu echivalează cu participarea la campania electorală.
Din cele de mai sus, rezultă că Dispoziția nr. 532/03.10.2008 nu îndeplinește condiția prevăzută de art. 50 alin( 3) din HG. 1344/2007. Sancționarea nerespectării acestei cerințe este nulitatea absolută.
Documentele depuse la dosar nu atestă nici unul faptul că reclamantul ar fi desfășurat în propriul beneficiu campanie electorală cu ocazia alegerilor din anul 2008.
Rezultă, în schimb că, pe perioada desfășurării campaniei electorale reclamantul a fost plecat într-o delegație( 35), că în perioada lunii iunie a avut probleme medicale( 38-39) că, spre finele lunii iunie, fiica sa a decedat( 37).
În contextul acestor împrejurări și mai ales în contextul în care, intimatul nu a reușit nici măcar formal, să dovedească faptele pentru care reclamantul a fost sancționat, decizia contestată urmează a fi anulată.
Consecința anulării acesteia o reprezintă obligația intimatului de a restitui reclamantului procentul de 10% reținut din salariu pe perioada a trei luni.
Cererea reclamantului mai reține instanța privind obligarea intimatului la plata sumei de 10.000 lei daune morale este nedovedită urmând a se respinge.
Reclamantul nu a probat existența unui prejudiciu datorat unei fapte culpabile a intimatului, care să justifice acordarea de daune morale.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs Primarul Orașului S solicitând admiterea, casarea sentinței și în consecință respingerea acțiunii reclamantului iar pe cale de excepție ca nefondată.
În susținerea celor solicitate recurentul a arătat că hotărârea este netemeinică și nelegală din perspectiva lipsei calității procesuale a primăriei structură funcțională ce nu se circumscrie prevederilor Legii contenciosului sau legii statutului funcționarului public; respingerii greșite a excepției în condițiile în care conform legii contenciosului art. 7 era necesară plângerea prealabilă și un atare demers nu a fost inițiat cât și din perspectiva nereținerii că actele au fost comunicate, procedura de constatare a fost făcută cu respectarea prevederilor iar actul cuprinde toate elementele impuse de dispozițiile HG nr. 1344/2007.
Răspunzând celor invocate intimatul a solicitat respingerea recursului, admiterea acțiunii sale și obligarea la plata daunelor materiale și morale în suma de 10.000 lei ce reprezintă prejudiciul produs prin aplicarea sancțiunii disciplinare nelegale precum și la plata cheltuielilor reprezentând onorariu și cheltuieli de transport.
În susținere intimatul a arătat că dispoziția de constituire a comisiei de disciplină nu este semnată de fostul primar; semnătura este identică cu semnătura reclamantului din partea; raportul comisiei nu a fost primit, nu este consemnat în registrul primăriei și mai mult nu poartă semnătura astfel că se confirmă motivul de nulitate absolută conform art. 50 alin 4 din HG 1344/2007.
Față de cele susținute, de intimat în considerarea solicitărilor formulate după precizarea în sensul obligării la daune făcută în cursul judecății, reținând că această este o declarație de recurs Curtea la 10 iunie 2003 în temeiul art. 137 coroborat cu art. 301 Cod procedură civilă a invocat excepția tardivității apreciată ca întemeiată.
În acest sens se reține că art. 301 Cod procedură civilă în cuprinsul său statuează că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu dispune altfel.
Sub acest aspect actele dosarului relevă că hotărârea a fost comunicată la 25 martie 2009 (59) iar demersul a fost depus abia la data de 10 iunie 2009 deci cu depășirea termenului prevăzut de lege. Ca atare față de cele rezultate din acte și de norma enunțată excepția tardivității este întemeiată și urmează a fi admisă iar recursul declarat de respins ca atare.
Trecând așadar și la examinarea argumentelor aduse prin recursul declarat de Primarul orașului S în raport cu actele dosarului de normele juridice incidente Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea sau casarea hotărârii atacate.
În acest sens se reține că recurentul critică hotărârea sub aspectul ignorării excepției lipsei calității procesuale pasive a primăriei. Această susținere nu poate fi primită. Astfel se reține că prin demersul introductiv de instanță intimatul a solicitat instanței anularea dispoziției nr.532 din 3.10.2002 emisă de primarul orașului S în considerarea că primăria S nu are comisie de disciplină numită de actualul sau fostul primar iar raportul comisiei nu este real.
Plecând de la susținerile părților și în considerarea incidenței dispozițiilor HG nr.1344/2007 și a faptului că nu s-a dovedit săvârșirea faptei prima instanță a admis în parte acțiunea formulată împotriva dispoziției emisă de primarul orașului S reprezentant al primăriei, a anulat dispoziția emisă de primarul și a obligat intimatul să dispună restituirea drepturilor salariale de 10% reținute pe o perioadă de trei luni începând cu luna octombrie.
Din expunerea rezumativă de mai sus se observă că intimatul a determinat cadrul procesual referindu-se la emitentul deciziei a cărui anulare a invocat-o iar raportat la emitentul actului a fost dată și soluția. În considerentele acesteia relevându-se aspectul stabilirii cadrului procesual și respectiv respingerea excepției. Ca atare față de delimitarea dată prin demersul introductiv și de cele statuate nu se poate vorbi de o ignorare sau de o susținere greșită sub aspectul lipsei calității procesuale evocate.
Nici susținerile recurentului referitor la plângerea prealabilă nu pot fi primite întrucât legea specială nu prevede decât contestarea în termen a deciziei fără vreo altă formalitate. Actul normativ reținut de prima instanță cu privire la anumite acte administrative prevede că termenul de contestare este de 30 de zile de la comunicare. Cu alte cuvinte actul trebuie contestat în termenul definit fără vreo altă formalitate. A accepta teza indusă de recurentă înseamnă a expune persoana ce se consideră vătămată printr-o decizie, dispoziție de a i se respinge ca tardiv demersul pe considerentul că nu l-a contestat în termen dacă s-ar accepta și un răspuns de 30 de zile de la o eventuală plângere - ceea ce nu este scopul legii. Ca atare raportat la dispozițiile legii speciale reținerile primei instanțe nu pot fi considerate greșite.
În plus nici restul criticilor recurentului nu pot fi primite. Cercetarea legalității dispoziției atacate implică verificarea respingerii dacă dispoziția îndeplinește cerințele de legalitate și anume dacă actul este emis de către persoana competentă din punct de vedere material și teritorial în limitele acestor competențe; dacă actul este conform cu conținutul legii, dacă cuprinde mențiunile obligatorii cerute de lege. Ori așa cum corect a reținut prima instanță dispoziția atacată nu cuprinde mențiunile instituite de HG nr.1344/2007 dat fiind referirea generală cu privire la fapta considerată săvârșită iar în atare situație actul este lovit de nulitate. De altfel chiar și dacă s-ar trece peste o atare verificare nu trebuie omis că prin actele depuse nu s-a dovedit săvârșirea faptei dimpotrivă actele au relevat că în perioada companiei intimatul a fost plecat în delegație, a avut o serie de probleme medicale, și chiar un deces în familie împrejurări ce relevă că nu a putut desfășura activitate imputată. Prin urmare raportat la cele rezultate din acte și la dispozițiile actului normativ reținut de instanță criticile aduse de recurent apar ca nefondate și urmează a fi respinse.
Așadar constatând că nu sunt motive întemeiate, în baza art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat dePrimăria Orașuluiîmpotriva sentinței civile nr.321 din 27.02.2009, pronunțate în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Respinge ca tardiv recursul formulat de reclamantul împotriva aceleiași hotărâri.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./10.07.2009
Jud.fond.-
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu, Daniela Griga
