Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 197/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 197/CA/2008
Ședința public de la 18 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Lazăr
Judector: - -
Judector: - -
Grefier: - -
Pe rol se afl soluționarea recursurilor formulate de reclamantul SINDICATUL SOLIDARITATEA 2001 și pârâta DIRECTIA SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI H, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal fcut în ședința public se constat lipsa prților.
Faț de absența motivat a doamnei judector din completul de recursuri, potrivit procesului verbal de absenț întocmit la data de 18.02.2008, în conformitate cu art.98 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioar al Instanțelor Judectorești și planificrii de permanenț, completul de judecat s-a complinit prin prezența judectorului de serviciu, în persoana domnului judector - -.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c recursul este scutit de taxa de timbru conform dispozițiilor art.15 lit.a din Legea 146/1997.
Recurenta-pârât a solicitat judecarea recursului în lips, conform dispozițiilor art.242 Cod procedur civil.
Faț de actele de la dosar și solicitarea recurentei-pârâte de judecare în lips, instanța las cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de faț
Din examinarea actelor și lucrrilor dosarului constat urmtoarele:
Prin sentința nr.1925/CA/7 11 2007 pronunțat de Tribunalul Hunedoara -Secția Comercial și de Contencios Administrativ în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulat de Sindicatul Solidaritatea 2001 D în contradictoriu cu pârâta Direcția de Munc Solidaritate Social și Familie-H în prezent Direcția de Munc și Protecție Social-H și ca urmare pârâta a fost obligat s plteasc reclamanților-funcționari publici -, și drepturile bnești cu titlu prim de concediu pentru anul 2004 raportat la perioada efectiv lucrat, actualizat cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și pân la data plții efective iar reclamantei - aceleași drepturi și pentru anul 2005-respingând în rest acțiunea ca prescris.
Pentru a pronunța aceast sentinț, prima instanț a reținut urmtoarele:
Reclamanții au avut calitatea de funcționari publici, în cadrul Direcției de Munc și Protecție Social a județului H iar potrivit art. 34 alin.2 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici "funcționarul public are dreptul pe lâng indemnizația de concediu, la o prim egal cu salariul de baz din luna anterioar plecrii în concediu, care se impoziteaz separat".
Art.18 din Codul muncii prevede în mod imperativ c drepturile persoanelor încadrate în munc nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțri sau limitri, ele fiind aprate de stat împotriva oricror înclcri a manifestrilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
Aplicarea acestor prevederi și plata primei de concediu a fost suspendat prin acte normative ulteriore. Prin art.3 alin.1 din OUG nr.33/2001 a fost suspendat acordarea acestui drept pân la 01.01.2002, prin art.32 din legea nr.744/2001 și art.12 din Legea nr.743/2001 a fost suspendat acordarea dreptului pân la 31.12.2002 iar prin art.10 alin.3 din Legea nr.631/2002 a fost suspendat acordarea dreptului pân la 31.12.2003.
Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele de odihn au fost suspendate pân la data de 31 decembrie 2005, prin dispozițiile art.9 alin.7 din Legea nr.507/2003, a de stat pe anul 2004, iar apoi pân la 31 decembrie 2005 prin dispozițiile art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004, a de stat pe anul 2005.
Fiind un drept câștigat, derivat dintr-un raport de munc, prima de concediu nu putea fi anulat prin actele normative sus menționate.
De altfel, aceste dispoziții legale nu conțin vreo referire la eventualitatea desființrii dreptului la prima de concediu, ci doar la suspendarea exercițiului acesteia ori la prelungirea termenului de punere în aplicare iar Curtea Constituțional, prin Decizia nr.38/25 ianuarie 2005, respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din legile de stat pe 2004 și 2005 care au suspendat acordarea drepturilor respective.
Suspendarea exercițiului dreptului nu echivaleaz cu însși înlturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legal nu i-a fost înlturat existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege care confer dreptul reclamanților la aceste prime.
Pe de alt parte, art.41 din Constituția României statueaz c salariații au dreptul la protecția social a printre care și concediul de odihn pltit, iar potrivit art.53, restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertți, poate fi dispus numai dac este necesar, iar msura trebuie s fie proporțional cu situația care a determinat-o, s fie aplicat în mod nediscriminatoriu și, fr a aduce atingere existenței dreptului.
Prin suspendarea succesiv la plata primei de vacanț, dreptul la prima de concediu nu a fost restrâns, ci îngrdit, operând în concret ca o veritabil lipsire de dreptul subiectiv, de vreme ce funcționarii publici nu au beneficiat niciodat de acest drept stabilit în favoarea lor.
Mai mult decât atât, actul normativ care constituie izvorul acestor drepturi a fost publicat în Of. al României nr. 6005/08.12.1999 și republicat în Of. nr.251/22.03.2001 producându-și astfel efectele.
Dreptul s-a nscut așadar, din lege, ca drept subiectiv și confer titularilor de drept prerogativele în virtutea crora pot pretinde subiectului pasiv al raportului juridic nscut s efectueze o anumit prestație inclusiv de a da o sum de bani.
Astfel cum a artat și Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, pentru ca un drept prevzut s nu devin doar o obligație lipsit de conținut, redus la "nudum jus" ceea ce ar constitui o îngrdire nelegitim a exercitrii lui, un atare drept nu poate fi considerat c nu a existat, astfel s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial a crui existenț este recunoscut s fie vidat de substanța sa și practic s devin lipsit de orice valoare, iar respectarea principiului încrederii în statul de drept, implic asigurarea aplicrii legilor adoptate în spirtul și litera legii pentru ca titularii drepturilor recunoscute s se bucure efectiv de acestea (decizia nr.XXIII/2005).
Examinând excepția privind prescripția dreptului la acțiune pentru primele de concediu aferente anilor 2001, 2002, 2003, invocate de pârât prin întâmpinare și din oficiu de instanț, tribunalul constat c într-adevr acțiunea reclamanților este prescris pentru aceast perioad.
Potrivit art.15 alin.1 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctiv dup încetarea suspendrii prescripția reia cursul socotindu-se și timpul scurs înainte de suspendare.
Ținând seama de acest text de lege pentru anul 2001 cursul prescripției a fost reluat la 1 ianuarie 2002, pentru anul 2002 la 1 ianuarie 2003 și pentru anul 2003 la 1 ianuarie 2004.
, c ziua de 1 ianuarie fiind zi nelucrtoare se va socoti ca zi începtoare a calculrii termenului de prescripție prima zi lucrtoare anului respectiv. Prezenta acțiunea a fost introdus la data de 22 ianuarie 2007.
Potrivit art.3 din Decretul nr.167/1958, republicat termenul de prescripție este de 3 ani.
Așa fiind, pentru anii 2001, 2002, 2003 acțiunea a fost introdus dup împlinirea termenului de prescripție, în consecinț se va admite excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamantului pentru aceast perioad.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Apel Alba -I prin deciziile nr.120/CA/2007, 123/CA/2007, 126/CA/2007.
Tribunalul apreciaz c reclamanții au suferit un prejudiciu prin neacordarea primei și prin devalorizarea monedei naționale,astfel c acțiunea se va admite în parte, faț de pârât pe care o va obliga s plteasc reclamanților -, și, drepturile bnești reprezentând prim de concediu pentru anul 2004 și reclamantei - drepturile bnești cu titlu de prim de concediu pentru anul 2005, actualizat cu indicele de inflație de la data nașterii pân la data plții efective și s cuprind în buget sumele necesare plții drepturile bnești.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs toți reclamanții reprezentați prin Sindicatul Solidaritatea 2001,precum și pârâta Direcția de munc și Protecție Social a Județului
Prin recursul reclamanților se cere modificarea în parte a sentinței în sensul admiteri acțiunii așa cum a fost formulat și obligarea pârâtei la plata primei de concediu pe toat perioada precizat în acțiune 2001 - 2006 raportat la data încetrii calitții de funcționar public în cadrul pârâtei.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanții arat c sentința nelegal și netemeinic, întrucât prescripția s-a întrerupt de fiecare dat când s-a dispus suspendarea plții primelor de concediu, astfel c prin suspendarea plții nu s-a fcut altceva decât s se amâne la plat drepturile funcționarilor publici ocazie cu care a avut loc și recunoașterea dreptului în sine prevzut de articolul 34(2) din legea nr.188/1999 în caz contrar nu mai era nevoie de alte amânri succesive la plat fcute de legiuitor.
În drept invoc prevederile art.15 și 16 alin.1 lit.a din Decretul nr.167/1958 și art.16 din Constituția României.
Prin recursul pârâtei se cere modificarea sentinței atacate în sensul respingerii în întregime a acțiunii ca neîntemeiat.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta arat c sentința atacat este criticabil întrucât, prima de concediu prevzut de art.34 alin.2 din legea nr.188/1999 a fost suspendat prin articolul 3 din OUG nr.33/2001, pân la 1 ianuarie 2002, iar apoi succesiv prin legile de stat nr.743/2001, nr.631/2002, nr.507/2003, nr.511/2004 și nr.379/2005, pân la 31 decembrie 2006, suspendare ce s-a realizat cu respectarea prevederilor legii nr.24/2000, privind normele de tehnic legislativ, astfel c pe durata acestei suspendri primele de concediu nu se pltesc.
În drept invoc prevederile art. 304 indice 1 Cod procedur civil.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru, conform prevederilor art.15 lit.a din legea nr.146/1997.
Prțile nu au depus în dosarul de recurs întâmpinare.
Examinând recursul reclamanților în raport cu motivele invocate și prevederile OUG nr.146/1997, instanța constat c este fondat urmând s fie admis pentru considerentele ce se vor arta.
Prin Ordonanța de Urgenț a Guvernului nr.146/19.XII.2007 a fost reglementat modalitatea de plat a primelor acordate cu ocazia plecrii în concediul de odihn în baza prevederilor din actele normative a cror aplicare a fost suspendat prin legile bugetare anuale succesive și actele normative anuale de salarizare în perioada 2001-2006.
Conform prevederilor art.1 al.2 din OUG nr.146/1997 intr în categoria personalului cruia îi sunt aplicabile prevederile ordonanței, funcționarii publici, funcționari publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal care beneficiaz din prima de concediu de odihn în baza legilor speciale.
Faț de acest nou temei juridic, prin care funcționarii publici indiferent dac au acționat sau nu în instanț în termenul legal de prescripție au fost repuși în drepturi, pentru plata primelor de concediu pentru perioada 2001-2006, actualizate cu indicele de inflație publicat în luna în care se face plata faț de luna pentru care se calculeaz pe baza datelor comunicate de Institutul Național de Statistic în cauz sunt îndeplinite prevederile art. 3041Cod procedur civil astfel c în baza art. 312 al.2 din același cod, recursul reclamanților va fi admis, iar sentința modificat în parte, în sensul obligrii pârâtei s plteasc reclamanților prima de concediu și pentru anii 2001, 2002 și 2003 în raport de perioada efectiv lucrat ca funcționar public de ctre fiecare reclamant.
Examinând recursul pârâtei în raport cu motivele invocate și prevederile aduse prin OUG nr.146/1997 se constat c este nefundat urmând s fie respins pentru considerentele ce se vor arta:
Este adevrat c aplicarea prevederilor privind plata primelor de concediu a fost suspendat prin acte normative succesive începând cu 1 ianuarie 2001 pân la 31 decembrie 2006, dar aceast suspendare nu înseamn și abrogarea acestor texte legale.
Suspendarea aplicrii unor dispoziții legale dispus de legiuitor pentru anumite considerente este o msur cu caracter temporar, iar dup epuizarea duratei suspendrii textul legal redevine aplicabil în scopul pentru care fost edictat.
În cauz, reclamanții au investit instanța în data de 25.09.2007 iar instanța a pronunțat hotrârea la data de 7.11.2007 dat la care era epuizat și suspendarea legal dispus pân la data de 31 decembrie 2006.
Este adevrat, c suspendarea plții acestor drepturi s-a dispus prin acte normative edictate conform prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ și potrivit articolului 64 în cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendat printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior, situație în care se va prevedea în mod expres, data la care se produce suspendarea și durata ei determinat.
Același articol în aliniatul 2 stipuleaz îns c la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectat de suspendare reintr de drept în vigoare.
În consecinț, acordarea primei de concediu este un drept acordat prin lege și chiar dac aplicarea dispozițiilor legale a fost suspendat de legiuitor din anumite considerente, dup epuizarea suspendrii pârâta nu mai avea motiv s refuze plata acestor prime actualizate în raport cu rata inflației conform prevederilor art. 1084 Cod civil.
În afar de aceasta prin OUG nr.146/2007 funcționarii publici au fost repuși în dreptul de a beneficia de prima de concediu pentru perioada 2001-2006 indiferent de faptul dac au acționat sau nu în instanț în termenul de prescripției.
Așa fiind, nefiind incidente prevederile art. 304 pct.9 și art. 3041Cod procedur civil se va respinge recursul pârâtei ca nefundat potrivit art. 312 alin.2 din același cod.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecat în recurs.
Pentru aceste motive
În numele legii,
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, -, prin Sindicatul Solidaritatea 2001 împotriva sentinței civile nr. 1925/CA/ 7.11.2007 pronunțat de Tribunalul Hunedoara -secția de contencios administrativ și în consecinț:
Modific sentința atacat în sensul c oblig pârâta Direcția Solidaritții Sociale și Familiei H s plteasc reclamanților primele de concediu pentru anii 2001, 2002, 2003, în funcție de perioada efectiv lucrat de fiecare funcționar public, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și pân la data efecturii plții.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția Solidaritții Sociale și Familiei H împotriva aceleiași sentințe.
Fr cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 18 februarie 2008.
PREȘEDINTE: Elisabeta Lazăr - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact./ex.2/29 02 2008
Jud.fond.,
Președinte:Elisabeta LazărJudecători:Elisabeta Lazăr, Gabriela Costinaș, Iosif Morcan
