Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia /2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr-
Ședința publică de la 16 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
Judecător - - -
Grefier -
Pe rol judecata recursului formulat de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor"PRO ", în numele și pentru reclamanții:, -, A, -, Carcea -, -, Citea, C, -, oaia, -, -, -, G, G, -, G, -, -, a, G, -, el, toți cu domiciliul procesual ales la sediul Sindicatului Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO, în B,-,.23, sector 2, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative(actual Ministerul Administrației și Internelor), cu sediul în B, nr. 1A, sector 1, și Inspectoratul de Poliție al Județului I, cu sediul în I, strada -, nr. 6, județul I, împotriva sentinței nr.356/CA/05.05.2009 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă, de către grefier, că, în baza procesului-verbal nr.17/16.11.2009, s-a procedat la înlocuirea judecător I -, aflată în concediu de odihnă, cu judecător - -, că în cauză s-a solicitat și judecata în lipsă și că reprezentantul intimatului J I, consilier juridic a depus la dosar, prin, cerere de amânare.
Instanța respinge cererea de amânare, constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că s-a solicitat și judecata în lipsă, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă nr. 356/CA/05.05.2009 Tribunalul Iașia admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Respinge cererea formulată de către reclamanții, -, -, -A, -, -, -, -, -, -, Carcea -, -, --, Citea, -, -, -, -, C, -, -, -, oaia, -, -, -, -, -, G, -, -, -, -, -, G, -, -, -, -, G, -, -, -, -, a, -, G, -, -, el, reprezentați prin SINDICATUL NAȚIONAL al POLIȚIȘTILOR și VAMEȘILOR "PRO, cu sediul în B,-,. 23, sector 2, cu domiciliul procesual ales la sediul Sindicatului Național al Polițiștilor și Vameșilor PRO, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B, nr. 1A, sector 1, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală.
A respins ca fiind nefondată cererea reclamanților promovată în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului I, cu sediul în I, strada -, nr. 6, județul
În motivarea sentinței reține instanța că raportul de drept material este stabilit între reclamanți și angajatorul I, iar obligația plății despăgubirilor izvorâte din raportul de serviciu revine exclusiv angajatorului, astfel încât pârâtul nu are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul litigiului,tribunalul reține că reclamanții sunt membri ai SINDICATULUI NAȚIONAL al POLIȚIȘTILOR și VAMEȘILOR "PRO ",având calitatea de funcționari publici cu statut special și desfășurându-și activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului
Pretențiile reclamanților se întemeiază pe o presupusă stare de discriminare creată prin excluderea lor de la acordarea majorărilor salariale dispuse prin OG6/2007 și OG10/2007, în anul 2007, pentru demnitari,magistrați,funcționari publici și salariați contractuali.
Salarizarea reclamanților se face, însă, în baza OG38/2003, art. 1 din această ordonanță stipulând că:"Dispozițiile prezentei ordonanțe se aplica funcționarilor publici cu statut special, denumiți în continuare polițiști, din unitățile Ministerului d e Interne aflate sub incidenta Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului."
Majorările salariale revendicate de către reclamanți au fost instituite prin art. 39 alin. 2 din OG6/2007 și art. 1 din OG10/2007,dar aceste acte normative privesc alte categorii de personal bugetar,respectiv, funcționari publici numiți in temeiul Legii nr. 188/1999, personal contractual din sectorul bugetar și persoane care ocupa funcții de demnitate publica.
Diferențierea de tratament în ce privește reclamanții comparativ cu celelalte categorii de bugetari nu poate fi asimilată unei situații discriminatorii.
În jurisprudența sa legată de art. 14 care interzice discriminare,CEDO a apreciat că diferența de tratament devine discriminare în sensul art. 14 din Convenție atunci când se induc distincții între situații analoage sau comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Instanța europeană a decis în mod constant că pentru ca o asemenea încălcare să se producă "trebuie stabilit că persoanele aflate în situații analoage sau comparabile, în materie beneficiază de un tratament preferențial și că aceasta distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă" (Fredin c/, C/, C Italie, autres c/ ).
Instanța mai reține că în practica sa ED. a arătat că statele membre dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a stabili dacă și în ce măsură diferențe între situații analoage sau comparabile sunt de natură să justifice distincțiile de tratament juridic aplicabile.(. autresc/ ).
CJCE a statuat de asemenea principiul egalității ca unul din principiile generale ale dreptului comunitar. Principiul egalității exclude ca situații comparabile să fie tratate diferit și situațiile diferite să fie tratate similar, cu excepția cazului în care tratamentul este justificat obiectiv (c-189/01Jipps autres, c 149/96 Portugal vs ).
Situația în care se găsesc polițiștii nu este similară cu cea a demnitarilor,a funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr. 188/1999 sau a personalului contractual,și, tocmai în considerarea particularităților condițiilor de exercitare a profesiei de polițist,legiuitorul a prevăzut în beneficiul polițiștilor o serie de stimulente sau avantaje care nu se regăsesc și în cazul primelor grupuri profesionale.
Astfel, polițiștii primesc atât salariu pentru grad cât și pentru funcția îndeplinită,indemnizație pentru titlurile de clasificare obținute în specialitate,indemnizație pentru lucrul cu cifrul,spor pentru munca prestată peste durata normală a timpului de lucru,spor pentru executare,conducere sau coordonare de activități cu grad înalt de risc sau în condiții de pericol deosebit,o normă de hrană zilnică.
De asemenea, tribunalul are în vedere și faptul că,pentru anul 2007,reclamanții au beneficiat de o creștere a salariului prin mărirea coeficienților de ierarhizare,dispusă conform Legea nr. 491/2006.
Mai mult, prin deciziile nr. 487/2009 și nr. 108/2006 Curtea Constituțională a statuat că diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de baza pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea libera a legiuitorului, ținând seama de importanta și complexitatea diferitelor funcții.
Totodată,acesta este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.
În plus, onform art. 31 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 si art. 157 alin. 2 din Codul muncii ("Sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de statse stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative") pentru funcționarii publici drepturile salariale se stabilesc prin lege,ceea ce înseamnă că este nelegală practica stabilirii acestor drepturi pe alta cale,fie ea și judiciară,finalitatea demersului juridic al reclamanților semnificând chiar o legiferare prin intermediul puterii judecătorești.
Împotriva sentinței civile nr. 356/ca/05.05.2009 a Tribunalului Iașia declarat recurs Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro ", ca reprezentant al membrilor de sindicat reclamanți.
Arată recurentul că Legea nr. 232 din 06 iulie 2007 publicată în Of. nr. 171 din 16 iulie 2007 pentru aprobarea nr.OG 6/2007, modificând art. 39 alin. 2 al acestuia prevede majorări salariale pentru toți funcționarii publici.
Pe de altă parte, potrivit art. 43 din nr.OG 38/2003 "salariile stabilite în raport cu coeficienții de ierarhizare, prevăzute în prezenta ordonanță, sunt brute și se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea personalului din sectorul bugetar", în speță, majorarea salarială urmând a se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 232/2007, care modificând art. 48 din nr.OG 6/2007 stipulează că "prezenta ordonanță se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999, republicată, precum și cu dispozițiile actelor normative speciale care reglementează salarizarea și alte drepturi pentru personalul bugetar".
Consideră că interpretarea instanței conform căreia polițiștii sunt excluși de la indexarea salariilor, așa cum a fost ea aplicată funcționarilor publici, pe motiv că aceștia sunt încadrați în baza Legii nr. 360/2002, contravine chiar textelor de lege specială, adică OG38/2003, care așa cum a arătat mai sus stipulează clar că salariile prevăzute în acest act normativ - adică ale polițiștilor - se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea personalului din sectorul bugetar, în speță nr.OG 6/2007, modificată de legea nr. 232/2007.
De asemenea, chiar prin această lege prevede că se completează cu dispozițiile Legii nr. 188/1999 precum și a celorlalte acte normative speciale -. Adică în cauza de față cu reglementările nr.OG 38/2003 și ale Legii nr. 360/2002.
Nu poate fi primită opinia părții adverse și a instanței, conform căreia solicită extinderea sferei de aplicare a altor dispoziții legale și categoriei din care face parte reclamantul, întrucât există dispoziție clară chiar în actul normativ ce reglementează salarizarea polițiștilor, potrivit căreia indexarea salariilor se face în baza dispozițiilor legale privind personalul din sectorul bugetar.
Pe de altă parte, acțiunea nu a fost întemeiată pe dispozițiile nr.OG 10/2007, așa cum eronat reține instanța de judecată, aceasta fiind dată cu titlu de exemplu, ci pe dispozițiile nr.OG 6/2007.
Ca în realitate dreptul consacrat de legea specială -. nr.OG 38/2003 - privind majorarea salariilor polițiștilor în funcție de reglementările personalului din sectorul bugetar să nu devină doar un drept lipsit de conținut, fără posibilitatea valorificării sale, solicită admiterea recursului.
Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului.
Recursul nu este fondat.
Membrii recurentului-reclamant în numele cărora a fost promovată acțiunea dedusă judecății au calitatea de funcționari publici cu statut special, fiind polițiști, iar actele normative invocate în susținerea pretențiilor formulate nu le sunt aplicabile.
Salarizarea reclamanților se face în baza nr.OG 38/2003, aplicabilă polițiștilor, funcționari publici cu statut special din unitățile aflate sub incidența Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
Corect a reținut instanța că majorările salariale revendicate și instituite prin nr.OG 6/2007 și nr.OG 10/2007 nu îi privesc, fiind edictate pentru alte categorii de bugetari - funcționari publici numiți conform Legii nr. 188/1999, personal contractual din sectorul bugetar și persoanele ce ocupau funcții de demnitate publică.
Dispozițiile Legii nr. 360/2002 se completează cu dispozițiile Legii nr. 188/1999 și a altor acte normative speciale, însă numai în măsura în care acestea nu contravin statutului distinct stabilit în favoarea beneficiarilor acestei legi. Tocmai în considerarea acestui statut special, polițiștii primesc salariu pentru grad și funcția ocupată, indemnizații pentru tipurile de clasificare obținute în specialitate; alte indemnizații și sporuri expres prevăzute în raport de condițiile de lucru, de riscurile la care sunt supuși și de periculozitatea muncii.
Astfel precum s-a reținut și prin deciziile nr. 487/2009 și nr. 108/2006 ale Curții Constituționale, diferențierea indemnizațiilor și salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea legiuitorului, în raport de specificul și complexitatea muncii, iar în considerarea aspectelor reținute prin decizia nr. 819/2008 a Curții Constituționale, instanța de judecată nu poate desființa norme juridice și nu poate crea altele în scopul reparării unor situații aparent discriminatorii.
Raportat la aspectele reținute, Curtea va respinge recursul conform art. 312 Cod procedură civilă, menținând sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor"PRO ", în numele și pentru reclamanții:, -, A, -, Carcea -, -, Citea, C, -, oaia, -, -, -, G, G, -, G, -, -, a, G, -, el, toți cu domiciliul procesual ales la sediul Sindicatului Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO, în B,-,.23, sector 2, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative(actual Ministerul Administrației și Internelor), cu sediul în B, nr. 1A, sector 1, și Inspectoratul de Poliție al Județului I, cu sediul în I, strada -, nr. 6, județul I, împotriva sentinței nr.356/CA/05.05.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- --- --- - -
Grefier,
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Iași:
16.12.2009
2 ex.
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Dan Mircea Tăbâltoc
