Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2043/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2043
Ședința publică de la 14 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adina Calotă Ponea
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR O, împotriva sentinței numărul 416 din 13 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimata reclamantă personal și asistată de avocat și consilier juridic, pentru recurenta pârâtă DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că a fost depusă la dosarul cauzei întâmpinare formulată de intimata reclamantă.
Instanța dispune comunicarea unui exemplar de pe întâmpinare recurentei pârâte, prin reprezentant.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă solicită acordarea unui termen în vederea observării întâmpinării.
Avocat, pentru intimata reclamantă se opune acordării unui termen în vederea observării întâmpinării, întrucât aceasta a fost depusă în termenul legal, respectiv cu 5 zile înaintea termenului de judecată.
Instanța respingerea de amânare a cauzei în vederea observării întâmpinării formulată de reprezentantul recurentei pârâte, respectiv consilier juridic.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic solicită admiterea recursului, casarea sentinței și menținerea deciziei directorului executiv, potrivit concluziilor scrise depuse la dosar.
Avocat, pentru intimata reclamantă solicită respingerea recursului și menținerea sentinței Tribunalului O l t, ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată. Arată că, potrivit Legii 188/99raporturile de muncă dintre angajator și angajat încetează la data comunicării deciziei de pensionare către angajat, iar potrivit Legii 19/2000 obligația depunerii dosarului de pensionare revine angajatorului. Mai arată că, în prezent situația reclamantei este incertă, aceasta nefiind nici angajată nici pensionară.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 416 din 13 iunie 2008, Tribunalul Olta admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta
S-a dispus anularea deciziei nr. 40/17.03.2008, reîncadrarea reclamantei și a fost obligată intimata la plata drepturilor bănești începând cu data de 17.03.2008 până la reîncadrarea efectivă.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că potrivit dispoz. art l5. pct. 7. din Regulamentul de Organizare și Funcționare DSVSA O, Compartimentului resurse umane îi incumbă obligația de a întocmi dosarele de pensionare în conformitate cu prevederile legale și a le depune la Oficiile de Asigurări Sociale și Pensii de Stat, bineînțeles în urma cererii formulate de către angajat.
Ori, conform art. l67 pct. 2(2) -. 19/2000 - în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 pct. respectiv - persoane ce desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici ( în speță reclamanta ) - cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depun de către angajator sau instituția ce efectuează plata drepturilor de șomaj, după caz, în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, la Casa Teritorială de Pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului.
Deși, intimata a invocat că prin cererea 8l89/30.ll.2005- fila 46, reclamanta a solicitat întocmirea dosarului de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare datorită activității desfășurate în condiții deosebite de muncă, a fost înlăturată apărarea acesteia in sensul că în realitate nu și-ar fi dat acordul - ca reclamanta să presteze in continuare activitate cât timp îi incumba obligația susmenționată - de a depune dosarul de pensie la CJP
Faptul că reclamanta a continuat să desfășoare activitate - până la data emiterii deciziei contestate, este calificată de instanță ca încadrându-se în dispoz. art. 4l pct. 5.. 19/2000/M, potrivit cu care asigurații ce îndeplinesc condițiile pentru obținerea unei pensii pentru limită de vârstă, își pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului, acord tacit ce are corespondent in speța de față - respectiv până la l8.03.2008.
Urmare înaintării cererii de pensionare, împreună cu actele ce dovedesc îndeplinirea condițiilor prev. de art 82 alin.2 din legea l9/2000 - obligație neîndeplinită de către intimată în calitate de angajator, conform cererii depuse de reclamantă în noiembrie 2005, aceasta ar fi beneficiat de drepturile de pensie instituite de dispoz. art. 83/ Legea l9/2000 - ce se plătesc de la data îndepliniri condițiilor de pensionare, dacă cererea fost depusă în termen de 30 zile de la respectiva dată.
Prin prisma dispoz. art. 98 lit. d.l88/99 - raportul de serviciu al reclamantei in calitate de funcționar public trebuia să înceteze la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare, sau la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă - decizia de pensionare nefiind emisă de CJP O, datorită nerespectării obligațiilor sus enunțate ce subzistau in sarcina intimatei.
Aceeași reglementare este regăsită și în dispoz. art 56 lit.. 53/2003 - lege cadru - ce se aplică tuturor raporturilor de muncă, și celor reglementate prin legi speciale, ce prevede că respectiv contractul individual de muncă încetează la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată, pensionare anticipată parțială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului - astfel încât, mențiunea inserată în art.l al deciziei contestate de încetare a raporturilor de serviciu ale reclamantei, nu este legală.
Împotriva sentinței a declarat recurs Direcția Sanitară Veterinară care a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
Arată recurenta că reclamanta a împlinit vârsta standard de pensionare, respectiv 58 de ani și 3 luni și stagiul complet de cotizare de 36 de ani și 3 luni la data de 28.02.2007, iar potrivit dispozițiilor art. 98 pct. 1 lit.d din Legea 188/1999 R, raportul de serviciu încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.
Precizează recurenta că raportul de muncă al reclamantei a încetat la data îndeplinirii celor două condiții, astfel că dispozițiile legale au fost respectate.
Se învederează că potrivit art. 98 pct. 2 din Legea nr. 188/1999 R constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția publică, iar față de aspectele învederate, în speță au fost respectate dispozițiile legale cu privire la încetarea de drept a contractului individual de muncă al reclamantei.
La 09.10.2008, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Intimata arată că îndeplinirea vârstei standard de pensionare de 58 de ani și 3 luni, la data de 29.11.2007 și nu cum în mod greșit a precizat recurenta la 25.02.2007, întrucât s-a născut la 29.08.1949, astfel că de la 29.11.2007 în termen de 90 de zile (până la 30.11.2005) recurenta trebuia să depună dosarul de pensionare.
Arată intimata că nu are relevanță faptul că la 30.11.2005 (și nu 30.02.2005 cum greșit a arătat recurenta), a depus cerere prin care a solicitat întocmirea dosarului de pensie la limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare din moment ce acestei cereri nu i s-a dat curs și și-a continuat activitatea până la data de 17.03.2008 iar conform legii trebuia să continue activitatea până în momentul în care i se comunica decizia de pensionare, astfel că recurenta nu-și poate invoca propria culpă.
În ceea ce privește motivul de recurs invocat de recurentă în sensul că raportul de muncă a încetat la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare intimata arată că ea se află în situația în care și-a continuat activitatea cu acordul angajatorului, simplul fapt că intimata și-a continuat activitatea după data de 29.11.2007, echivalând cu acordul tacit al angajatorului.
Se precizează că raporturile de muncă ale intimatei trebuiau să înceteze în momentul comunicării deciziei de pensionare de către Casa Teritorială de Pensii, decizie care nu există datorită culpei angajatorului care nu a depus documentele necesare pensionării, procedând greșit la desfacerea contractului individual de muncă.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu conform art. 3041proc.civ. Curtea îl apreciază neîntemeiat.
Prin decizia nr. 40/17.03.2008, pârâta Oad ecis ca începând cu 18.03.2008 să înceteze raporturile de serviciu ale reclamantei în conformitate cu art. 98 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/1999
Potrivit art. 98 alin. 1 lit. d din Legea 188/1999 R, raportul de serviciu încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, după caz, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată parțială ori invaliditate a funcționarului public, potrivit legii.
În conformitate cu dispozițiile legale mai sus menționate, raportul de serviciu încetează de drept, fie la data îndeplinirii cumulative a condițiilor privind vârsta standard și stagiul minim de cotizare, fie la data comunicării deciziei de pensionare.
În conformitate cu Anexa 9 la Legea nr. 19/2000 reclamanta a îndeplinit condițiile de pensionare pentru limită de vârstă încă din octombrie 2007, ceea ce înseamnă că în conformitate cu dispozițiile art. 41 pct. 5 din aceeași lege (Legea nr. 19/2000) aceasta și-a continuat activitatea cu acordul autorității publice pârâte și în consecință raportul de serviciu al reclamantei urma să înceteze la data comunicării deciziei de pensionare.
Că autoritatea publică și-a dat acordul ca reclamanta să-și continue activitatea și după data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă reiese și din faptul că deși la data de 30.11.2005 reclamanta a solicitat pensionarea anticipată a fost menținută în activitate până la data emiterii deciziei contestate (17.03.2008).
De altfel, prin adresa nr. 2485/17.03.2008, Compartimentul Resurse Umane Salarizare din cadrul, l-a informat pe directorul acesteia că reclamanta îndeplinea cumulativ condițiile de pensionare pentru limită de vârstă încă din anul 2007 și în aceeași zi, fără aoi nforma pe reclamantă s-a emis decizia nr. 40/17.03.2008 prin care au încetat raporturile de serviciu ale reclamantei începând cu 18.03.2008.
Prin nici un mijloc de probă, autoritatea publică nu a făcut dovada că reclamanta a refuzat pensionare, ci dimpotrivă, la fila 33 dosar fond există cererea reclamantei înregistrată sub nr. 2582/19.03.2008 prin care aceasta formulează cerere de pensionare pentru limită de vârstă și solicită înaintarea actelor doveditoare către
Deși era obligația autorității publice să întocmească dosarul de pensionare și să-l depună la Casa Județeană de Pensii, obligație ce reiese din dispozițiile prev. de art. 1672alin. 2 din Legea nr. 19/2000 modificată și completată dar și din art. 15 pct. 7 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a O, aceasta nu a făcut nici un demers pentru a-și îndeplini această obligație legală.
Mai mult, cu adresa nr. 6523/04.06.2008, la mult timp de la emiterea deciziei de încetare a raporturilor de serviciu, i-a comunicat reclamantei să depună diligențele necesare întocmirii și depunerii dosarului de pensionare precum și actele care-i sunt necesare pentru dosar.
Curtea apreciază că autoritatea publică încercând să repare gravele greșeli și disfuncționalități din activitatea sa, a emis Decizia nr. 40/17.03.2008, în mod nelegal, întrucât în cazul reclamantei încetarea de drept a raporturilor de serviciu intervine la data comunicării deciziei de pensionare, aceasta continuându-și activitatea cu acordul tacit al recurentei și după data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă.
În consecință, apreciind că în mod corect instanța de fond a stabilit că încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantei nu este legală, în temeiul art. 312 proc.civ. va respinge recursul.
Având în vedere dispozițiile art. 274 proc.civ. va obliga recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR O, împotriva sentinței numărul 416 din 13 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Obligă recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.jud.
Tehnored.CB/2 ex.
29.10.2008
Președinte:Adina Calotă PoneaJudecători:Adina Calotă Ponea, Costinel Moțîrlichie, Gabriela
