Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2294/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 2294

Ședința publică de la 12.11.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Stânișor Denisa Angelica

JUDECĂTOR 2: Canacheu Claudia Marcela

JUDECĂTOR - -

GREFIER

Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamantul -prin reprezentant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR PROîmpotriva sentinței civile nr. 1244 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 26.03.2009 în dosarul nr.5226/3/CA/2009, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata - pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI B - prin consilier juridic, cu delegație de reprezentare la dosar, lipsind recurentul - reclamant și intimatul - pârât MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-au depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, la data de 28.10.2009, respectiv 04.11.2009, întâmpinări formulate de intimații - pârâți la recursul ce face obiectul cauzei dedusă judecății.

Curtea, față de data la care au fost depuse cele două întâmpinări de către intimații - pârâți, le califică drept Note.

Reprezentantul intimatei - pârâte DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI B precizează că nu mai are cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, solicitând cuvântul pe cererea de recurs.

Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Reprezentantul intimatei - pârâte DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii de fond, ca fiind legală și temeinică, pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul întâmpinării depusă la dosar.

Solicită a se avea în vedere practica judiciară a acestei instanțe - Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în cauze similare. Solicită a se avea în vedere de asemenea mai multe Decizii pronunțate de Curtea Constituțională și anume deciziile nr. 818,819,820, 821/2008, prin care s-a constatat că prevederile art. 1, art.2 alineat 3 și art. 27 alineat 1 din OG nr. 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară ori cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.1244/26.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Administrației și Internelor; s-a respins acțiunea formulată de reclamantul prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor pentru lipsa calității procesuale pasive și s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul nu a avut raporturi de serviciu direct cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, funcționând în subordinea Direcției Generale de Poliție a Municipiului

Pe fondul cauzei, se reține că reclamantul a fost polițist în cadrul pârâtei Direcția Generală de Poliție a Municipiului B în perioada pentru care se pretind drepturile salariale, aspect necontestat de către acesta.

Reclamantul a pretins că este discriminat în raport de alte categorii de bugetari, având în vedere că nu a beneficiat de creșterile salariale de 7%, începând cu 01.01.1007 și cu 11% începând cu data de 01.10.2007.

Reclamantul nu face parte din categoriile de personal indicate în mod limitativ de actul normativ, nefiind funcționar public preluat de Ministerul Economiei și Finanțelor de la, ci polițist în cadrul pârâtei Direcția Generală de Poliție a Municipiului Temeiul de drept indicat de reclamant nu prevede deci creșteri salariale pentru toți funcționarii publici, mai puțin polițiștii, ci se adresează unei categorii restrânse de personal, cei preluați între ministerele individualizate.

Nici unul dintre actele normative invocate în susținerea cererii nu se referă la categoria polițiștilor, fiind aplicabile strict personalului indicat expres în cuprinsul acestora, în care nu pot fi incluși polițiștii.

Este adevărat că, potrivit art.43 din OG nr.38/2003, salariile stabilite în raport cu coeficienții de ierarhizare, prevăzute în această ordonanță, sunt brute și se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea personalului din sectorul bugetar.

Însă aceste dispoziții nu trebuie interpretate în sensul că se aplică polițiștilor toate dispozițiile privind drepturile salariale prevăzute de legislația în vigoare pentru categorii expres indicate de personal bugetar, deci nu pentru întregul corp al bugetarilor.

unei situații discriminatorii prin acordarea unor creșteri salariale diferite pe categorii de bugetari nu poate constitui un temei pentru admiterea cererii, având în vedere poziția Curții Constituționale cu privire la acordarea de către instanțe de drepturi salariale pe baza constatării unei discriminări.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, arătând că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor care este ordonator terțiar de credite față de Direcția Generală de Poliție a Municipiului

Pe fondul cauzei a susținut că Legea nr.232/2007 pentru aprobarea OG 6/2007 prevede majorări salariale pentru toți funcționarii publici.

Art.43 din OG 38/2003 prevede că salariile stabilite în raport cu coeficienții de ierarhizare, prevăzute în prezenta ordonanță sunt brute și se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea din sectorul bugetar, în speță, majorarea salarială urmând a se face în conformitate cu disp. Legii nr.232/2007.

Recurentul a apreciat că interpretarea instanței conform căreia polițiștii sunt excluși de la indexarea salariilor pe motiv că sunt încadrați în baza Legii nr.360/2002, contravine OG 38/2003.

Există dispoziție clară chiar în actul normativ ce reglementează salarizarea polițiștilor potrivit căreia indexarea salariilor se face în baza disp. legale privind personalul din sectorul bugetar.

S-a mai menționat că acțiunea nu a fost întemeiată pe disp. OG 10/2007, ci pe disp. OG 6/2007.

Intimații pârâți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.

Analizând actele aflate la dosar prin prisma motivelor de recurs invocate și a disp. art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect a apreciat instanța de fond că reclamantul nu beneficiază de majorările salariale prevăzute pentru anul 2007 de actele normative menționate în motivarea cererii de chemare în judecată.

Reclamantul este funcționar public cu statut special, respectiv polițist, salarizarea sa fiind reglementată de OG 38/2003.

Nu îi este aplicabilă reglementarea cuprinsă în OG 6/2007 întrucât potrivit art.2, prezenta ordonanță se aplică funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr.188/1999, or polițiștii sunt numiți în conformitate cu disp. Legii 360/2002.

De asemenea, majorările salariale reglementate de art.39 alin.2 din OG 6/2007 sunt prevăzute exclusiv pentru categoriile de funcționari publici menționate la alin.1, reclamantul nefăcând parte din aceste categorii.

Nici disp. OG 10/2007 nu sunt aplicabile polițiștilor, având în vedere art.1 din ordonanță care prevede că în anul 2007, salariile de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar stabilite potrivit OUG 24/2000, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică, stabilite potrivit anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 - se majorează în trei etape, astfel: cu 5% începând cu 01.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 01.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 și 11% începând cu data de 01.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.

Se menționează, așadar, în mod expres, care sunt categoriile de salariați bugetari care beneficiază de aceste creșteri salariale, printre acestea nefiind inclusă și categoria polițiștilor.

Într-adevăr, art.43 din OG 8/2003 prevede că salariile polițiștilor - se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea personalului din sectorul bugetar, dar această reglementare se referă la acele acte normative care prevăd indexarea salariilor pentru toate categoriile de salariați bugetari.

În condițiile în care sunt adoptate acte normative care vizează creșteri salariale pentru anumite categorii de bugetari, acestea nu pot fi aplicate decât categoriilor respective și nu tuturor salariaților bugetari, astfel cum este cazul OG 6/2007 și OG 10/2007.

Aplicarea acestor prevederi tuturor salariaților bugetari contravine voinței legiuitorului care a înțeles să le acorde doar anumitor categorii.

Dispozițiile art.48 din OG 6/2007 nu pot fi interpretate în sensul că această ordonanță se aplică și polițiștilor, astfel cum se susține în acțiune, ci în sensul că, în ceea ce-i privește pe salariații bugetari la care se referă, ordonanța se completează cu disp, Legii 188/1999 și cu dispozițiile actelor normative speciale care reglementează salarizarea și alte drepturi pentru personalul bugetar.

Cu privire la soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor se constată că aceasta este corectă în raport de împrejurarea că raportul de serviciu în temeiul căruia reclamantul solicită drepturile salariale în prezenta cauză a luat naștere între reclamant și Direcția Generală de Poliție a Municipiului B unde își desfășoară activitatea, Ministerul Administrației și Internelor nefiind parte a acestui raport.

Față de aceste considerente, în temeiul disp. art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul -prin reprezentant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR PRO,împotriva sentinței civile nr. 1244 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 26.03.2009, în dosarul nr.5226/3/CA/2009, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

- -

GREFIER

Red.

Gh./5 ex.

20.11. 2009

Președinte:Stânișor Denisa Angelica
Judecători:Stânișor Denisa Angelica, Canacheu Claudia Marcela

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2294/2009. Curtea de Apel Bucuresti