Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2362/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 2362
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
XXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr.1156 din data de 14 mai 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorj.
La apelul nominal au lipsit recurenta reclamantă și intimații pârâți CONSILIUL LOCAL M, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI M, PRIMARUL MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen.
S-a arătat că recurenta reclamantă a depus înscrisuri și a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură Civilă.
Curtea constatând cauza în stare de judecată și a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.1156 din data de 14 mai 2008, Tribunalul Gorja respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva intimaților pârâți CONSILIUL LOCAL M, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI M, PRIMARUL MUNICIPIULUI
În considerentele sentinței s-a reținut că, nu se poate aplica reclamantei regimul juridic al salariaților decurgând din prevederile Legii nr.53/2003, întrucât funcționarul public nu încheie cu autoritatea publică un contract individual de muncă în accepțiunea legislației muncii, ci numirea sa în funcția publică se face în realizarea unui contract de drept public sau de drept administrativ, în cadrul căruia libertatea contractuală a părților este suplinită în cea mai mare parte de către legiuitor
Că dispozițiile art.25 și 26 din Legea nr.53/2003 nu sunt aplicabile dreptului comun al funcționarilor publici, legiuitorul neprevăzând prin nici unul din actele normative de reglementare a salarizării funcționarilor publici în anii 2005-2008, vreun "spor pentru mobilitate", iar sporul pentru confidențialitate a fost prevăzut doar pentru o categorie restrânsă de funcționari publici, reclamanta în calitate de referent în cadrul Primăriei Municipiului M nefăcând parte din această categorie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, care a arătat că drepturile solicitate, nu sunt contrare dispozițiilor Legii 118/1999 și că funcționarul public are dreptul la sporuri suplimentare corespunzătoare clauzelor de confidențialitate și mobilitate într-un cuantum corespunzător celui similar stabilit pentru alți angajați, pentru a se respecta principiul egalității de șanse și de tratament.
Recursul este nefondat.
Reclamanta și-a desfășurat activitatea în cadrul Primăriei Municipiului M, și acesta nu a dovedit că și-a desfășurat activitatea în proporție de 50 % în afara instituției. În acest sens, reclamanta trebuia să depună la dosar acte din care să rezulte această susținere, să dovedească un anumit număr de zile lucrătoare din cadrul unei luni, acesta își desfășura activitatea la alte instituții și în alte locuri din județ, simpla afirmație că trebuie să se deplaseze la instituțiile arătate, neconstituind o probă în susținerea cererii.
În conformitate cu prevederile art.31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
În ceea ce privește adaosul salarial, corespunzător sporului de mobilitate și confidențialitate, reglementat de art.25 și 26 din Codul Muncii, Curtea precizează că acesta nu este datorat de către angajator, în măsura în care nu a fost prevăzut expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici.
Arătăm că pentru a se acorda sporul de mobilitate și confidențialitate, așa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea 188/1999, este necesar ca alte drepturi salariale pentru a fi acordate funcționarului, să formeze obiectul unei reglementări legale.
Într-adevăr dispozițiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislației muncii, așa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispozițiile respective nu contravin legislației specifice funcției.
În ceea ce privește drepturile decurgând din clauza de mobilitate și confidențialitate, acestea nu contravin legislației funcției publice, numai că legiuitorul a condiționat acordarea altor drepturi, a căror sferă se poate extinde și la cele două clauze, de existența unei reglementări legale.
Legislația prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcționarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea celor două tipuri de sporuri pentru funcțiile publice de execuție sau de conducere, în acest sens enunțăm cu titlu de exemplu OG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.
Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile și sporurile care se acordă funcționarilor publici.
În OG 2/2006 a fost inclus sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din aparatul propriu al Guvernului, al Administrației prezidențiale, CNSAS, Ministerul Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul, Consiliului legislativ, așadar legiuitorul a enumerat expres categoriile care pot beneficia de un astfel de spor.
Același act normativ la care am făcut referire mai sus a reglementat și faptul că acest spor se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat.
Din expunerea efectuată în această decizie, se reține că în ceea ce privește funcționarii publici din cadrul autorităților locale nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde spor de confidențialitate și mobilitate și că, mai mult, chiar în situația acordării acestora pentru categoriile de funcționari prevăzute expres în lege, aceste sporuri sunt limitate, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.
Clauzele de mobilitate și confidențialitate nu sunt contrare statutului funcționarului public, însă determinant este ca drepturile respective care se constituie în sporuri adaosuri în salarizare să fie nominalizate și cuantificate într-un act normativ.
În cazul funcționarului public nu s-a inclus o normă care să reglementeze aceste drepturi în nici unul dintre actele normative care se referă la salarizarea funcționarilor, cu excepția consilierilor juridici, care în statutul profesional au prevăzut dreptul de a primi sporurile aferente celor două clauze.
Față de considerentele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul reclamantei ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr.1156 din data de 14 mai 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 2008.
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu | JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu | JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță |
Grefier, |
Red.
Tehn. /17.11.2008
Fond
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Doina Ungureanu, Magdalena Fănuță
