Litigiu privind funcționarii publici statutari. Sentința 24/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--12.07.2007
SENTINȚA CIVILĂ NR.24
Ședința publică din 29 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Serviciul Român de Informații B, 0667 T și 0198 B, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că mersul dezbaterilor și concluzii părților sunt consemnate în încheierile de ședință din data de 15.01.2008 și 22.01.2008, ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la 16.06.2005, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Serviciul Român de Informații B, 0198 B și 0667 T, anularea Deciziei de imputare nr.-/30.XI.2004, a Hotărârii nr.-/2005 a Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul 0667 T, precum și desființarea parțială a Hotărârii nr.4/2005 a Comisiei de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații.
În motivarea acțiunii, în esență, reclamantul a arătat că în perioada 1995-1999 urmat cursurile Institutului Național de Informații, prin angajamentul nr.-/1995 obligându-se să îndeplinească minimum 10 ani serviciul în unitățile și garnizoanele în care va fi încadrat, în caz contrar trebuind să restituie cheltuielile de școlarizare și întreținere, iar datorită faptului că la data de 15.2004 a fost trecut în rezervă, conform art.85 lit.h din Legea nr.80/1995, ca urmare a demisiei sale, i-a fost imputată suma de 79.231.837 lei (ROL). Reclamantul a mai arătat că imputarea sumei respective cu titlu de cheltuieli de școlarizare și întreținere s-a făcut ilegal, cu încălcarea prevederilor art.23(3) din nr.OG121/1998 și în temeiul unor acte normative ce nu erau incidente în cauză, (Legea nr.80/1995 și nr.OG121/1998), deoarece introducerea cheltuielilor de școlarizare în sfera noțiunii de pagubă nu este legală pentru că în calitate de student militar nu a format, administrat sau gestionat resurse financiare sau materiale, astfel că nu a putut produce pagube prin activitatea sa, iar demisia nu reprezintă nici serviciu militar, nici atribuție de serviciu.
Curtea de Apel Timișoara, prin sentința civilă nr. 327/4.XI.2006 a respins acțiunea reclamantului, reținând, în esență, că imputația derivă din nerespectarea de către reclamant a condițiilor de școlarizare, că, potrivit art.16 din HG nr.206/1995, acesta avea calitatea de militar, iar prevederile OG nr.121/1998 sunt aplicabile în speță deoarece paguba produsă de reclamant a avut loc la data de 15.2004- momentul demisiei acestuia- când actul normativ era în vigoare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs reclamantul, care a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă nr.2556/17.2007, fiind casată sentința recurată, iar cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, cu motivarea, în esență, că prima instanță nu a verificat susținerile reclamantului că nu au fost respectate prevederile art.23 (3) din OG nr.121/1998, dispoziții legale ce statuează că în procedura administrativă prealabilă este obligatorie chemarea și ascultarea persoanelor cărora li se impută paguba, pentru explicații scrise și prezentarea de probe în apărare.
Cauza a fost reînregistrată la Curtea de Apel Timișoara, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamantul, absolvent al Institutului Național de Informații, a funcționat în calitate de operator în cadrul 0667 T, în perioada 31.07.1999- 15.2004, fiind trecut în rezervă, în temeiul art.85 lit.h din Legea nr.80/1995, ca urmare a cererii sale de demisie.
Urmare acestui fapt, a fost emisă decizia de imputare nr.-/30.11.2004, prin care reclamantul a fost obligat să plătească suma de 79.231.837 lei (ROL), cu titlu de cheltuieli de școlarizare și întreținere, cu motivarea că domnul nu a respectat angajamentul de a funcționa în calitate de ofițer timp de minim 10 ani.
Reclamantul a formulat cerere de chemare în judecată contestând atât decizia de imputare, cât și actele administrative emise în procedura prealabilă, respectiv Hotărârea nr.-/25.01.2005 a Comisiei de Soluționare a Contestațiilor și Hotărârea nr.4/24.03.2005 a Comisiei de Jurisdicție a Imputațiilor.
În esență, prin acțiune reclamantul a arătat următoarele:
- suma în discuție i-a fost imputată fără a fi chemat și ascultat pentru explicații, conform prevederilor art.23 (3) din nr.OG121/1998, în acest fel fiindu-i încălcat dreptul la apărare, iar prin urmare decizia de impunere este lovită de nulitate absolută;
- angajamentul de plată nr.-/1995 a fost semnat în condițiile de constrângere și profund ilegal, îngrâdindu-i pe o perioadă foarte lungă dreptul la alegerea liberă a unui loc de muncă;
- Legea nr.80/1995 are o sferă de aplicabilitate strict prevăzută, reglementând statutul cadrelor militare, și care nu excede până la calitatea deținută de acesta în perioada 1995-1999, când au fost efectuate cheltuielile de școlarizare;
- nr.OG121/1998 nu îi este aplicabilă, actul normativ menționat referindu-se la răspunderea materială a militarilor pentru pagubele în legătură cu formarea, administrarea și gestionarea resurselor financiare și materiale, or introducerea cheltuielilor de școlarizare în sfera noțiunii de "pagubă" nu este legală deoarece în calitatea sa de student militar nu a administrat sau gestionat resurse financiare sau materiale, a avut calitatea de student și nu de gestionar militar, astfel că nefiind supus unui raport juridic de muncă nu avea statut de angajat;
- paguba produsă trebuie să aibă un corespondent în evidența contabilă a unității păgubite, dar, în speță, nu există un minus de gestiune creat de reclamant;
- nr.OG121/1998 nu poate fi aplicată retroactiv; cum acest act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr.328/29.08.1998, și a intrat în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării, înseamnă că prevederile acestuia nu pot fi aplicate retroactiv pentru cheltuielile de școlarizare aferente perioadei septembrie 1995-noimenrie 1998;
- primele 12 luni din perioada de școlarizare trebuie echivalate cu stagiul militar obligatoriu, astfel că perioada respectivă trebuie dedusă din durata de școlarizare și, implicit cheltuielile de întreținere din acea perioadă trebuiesc reduse din suma imputată;
- modul de calcul al cheltuielilor de școlarizare trebuia detaliat de pârâte.
În rejudecare, instanța de fond, constată, în primul rând, căÎnalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea recursului formulat de către reclamantul, împotriva sentinței civile nr.327/4.XII.2006,a dezlegat următoarele probleme de drept:
-competența materialăa Curții de Apel Timișoara ca instanță de fond în contencios administrativ, în privința soluționării acțiunii promovată de reclamantul;
-aplicabilitatea în speța dedusă judecății a Legii nr.80/1995, a nr.OG121/1998, a nr.HG206/1995 și ale nr.HG952/2000;
-aplicarea nr.HG121/1998 nu s-a făcut retroactiv, avându-se în vedere dispozițiile art.49 din nr.OG121/1998 și data producerii pagubei, respectiv data depunerii de către recurent a raportului de demise;
Instanța de fond urmează să examineze cu prioritate, conform dispoziției instanței supreme, susținerea reclamantului că a fost privat de dreptul său la apărare în cadrul procedurii administrative prealabile, în sensul că nu au fost respectate prevederile art.23 (3) din nr.OG121/1998.
Textul legal menționat prevede că: " În toate situațiile, cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu chemarea și ascultarea celor în cauză, pentru explicații scrise și prezentarea de probe în apărare".
Instanța constată că, în speță, nu a fost violat art.23 (3) din nr.OG121/1998, astfel cum afirmă domnul. În acest fel reclamantului i-a fost respectat dreptul la apărare în deplină consonanță cu prevederile legale meționate.
Astfel, din chiar conținutul Hotărârii nr.4/24.03.2005 a Comisiei de Jurisdicție a Imputațiilor rezultă că la dezbaterile referitoare la plângerea formulată de reclamant împotriva Hotărârii nr.-/25.01.2006 domnul a fost prezent, iar Comisia i-a analizat punctual susținerile și urmare a apărărilor formulate plângerea i-a fost admisă în parte și, în consecință, suma imputată i-a fost diminuată cu 4.566.781 lei.
În continuare, instanța de fond examinând acțiunea reclamantului, urmează a constata că susținerile sale în privința neincidenței în cauză a prevederilor Legii nr.80/1995 și ale nr.OG121/1998, nu sunt fondate.
Instanța observă că Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra aceste chestiuni, hotărâreainstanței de recurs fiind obligatorie, potrivit art. 315 (1) Cod procedură civilă.
Textul legal precitat are următorul conținut:
"În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorul fondului".
Așa fiind,cele hotărâte de instanța supremă în recurs cu privire la aplicabilitatea sau interpretarea legii au putere de lucru judecat, astfel că se va reține că reclamantul avea calitatea de militar în sensul Legii nr.80/1995, candidații admiși în facultate, centrele și secția postuniversitară a Institutului Național de Informații fiind considerați încorporați, respectiv concentrați, potrivit art.16 din nr.HG206/1995.
De asemenea, în virtutea art.315 (1) Cod procedură civilă și, dezlegarea problemei de drept referitoare la neretroactivitatea nr.OG121/1998, este obligatorie pentru instanța de rejudecare. Astfel, instanța supremă a decis că actul normativ amintit nu a retroactivat, deoarece paguba s-a produs în 15 octombrie 2004, când acesta era în vigoare.
Instanța mai constată că imputarea sumei privind cheltuielile de școlarizare și întreținere a avut ca temei legal dispozițiile cuprinse în art.16 din nr.HG206/1995, act normativ în vigoare la data demisiei reclamantului, prevederi legale în care se stipulează obligația de restituire a cheltuielilor de școlarizare de către absolvenți în cazul îndepărtării din serviciu la cerere, studenții militari având obligația ca după absolvire să îndeplinească serviciul militar cel puțin 10 ani.
Aceleași dispoziții legale stipulează obligația candidaților admiși să încheie angajamente scrise prin care să se oblige a efectua serviciul militar cel puțin 10 ani, astfel că și sub acest aspect acțiunea reclamantului este nefondată, domnul susținând că angajamentul nr.-/1995 este ilegal, afirmație contrazisă de dispozițiile imperative ale art.6 alin.1 din actul normativ mai sus menționat.
Art.17 din nr.HG952/2000 pentru modificarea și completarea HG nr.206/1995 privind reorganizarea Institutului Superior de Informații în Institutul Național de Informații, în subordinea Serviciului Român de Infirmații prevede că "După articolul 16 se introduce art.161cu următorul cuprins: (1) declarați admiși la facultățile Academiei Naționale de Informații vor încheia contracte de școlarizare cu Serviciul Român de Informații.
(2) Prin contractul de școlarizare aceștia se obligă ca după absolvire să lucreze minimum 10 ani în cadrul Serviciului Român de Informații, în funcție de nevoile instituției.
(3) În cazurile de exmatriculare, încetare a școlarizării la cererea studentului, trecere în rezervă pentru: săvârșirea de infracțiuni, abateri disciplinare grave sau repetate ori încălcări ale onoarei și demnității militare, statuate în coduri interne de conduită, alte fapte incompatibile cu Statutul cadrelor militare și cu regulamentele militare, precum și în situația nerespectării angajamentului de a lucra minimum 10 ani în cadrul Serviciului Român de Informații, studentul sau absolventul este obligat să restituie cheltuielile de școlarizare și întreținere.
(4) La stabilirea sumelor ce urmează să fie restituite se va ține seama de timpul servit, în calitate de cadru militar în activitate, în structurile Serviciului Român de Informații.
(5) Prin cheltuieli de școlarizare și întreținere se înțelege cheltuielile efectuate cu hrănirea, echiparea, cazarea și alte drepturi asigurate studenților pe timpul școlarizării, suportate din bugetul Serviciului Român de Informații".
În raport cu prevederile art.16 din nr.OG206/2005 rezultă că nu poate fi primită nici critica reclamantului referitoare la neexistența unei pagube deoarece nu ar avea un corespondent în evidența contabilă a unității, Statul Român fiind prejudiciat de beneficiarul școlarizării și întreținerii în perioada cât era student la Institutul Național de Informații, în condițiile în care acesta nu a îndeplinit serviciul militar perioada stipulată de lege, astfel cum expres se prevede în acest act normativ.(minimum 10 ani).
Nu poate fi primită susținerea reclamantului că suma imputată ar trebui redusă pentru primele 12 luni ca o echivalare cu serviciul militar obligatoriu deoarece prevederile legale din nr.HG206/1995, mai sus citate nu îngăduie o astfel de înterpretare la stabilirea cuantumului cheltuielilor de școlarizare.
Cât privește criticile referitoare la modul de stabilire a cuantumului cheltuielilor de școlarizare și întreținere prin decizia de imputare, de asemenea, nu pot fi primite. În această chestiune nu este de observat că pârâții, în actele administrative contestate, au detaliat toate componentele sumei totale imputate, au prezentat modul de calcul, precum și temeiurile legale avute în vedere la stabilirea sumei respective.
Dimpotrivă, reclamantul nu a combătut aceste calcule și, semnificativ, nu a solicitat efectuarea unei expertize financiar contabile cu care să înlăture calculele pârâților.
Față de cele ce preced, instanța urmează să respingă ca nefondată acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Serviciul Român de Informații B, 0667 T și 0198.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 29.01.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
Se comunică:
reclamantului - - T, str.-, -0,.4
pârâtei -SERVICIUL ROMÂND DE INFORMAȚII B,B,-, sector 5.
pârâtei - 0667 T - T, Bv. nr.44-46
pârâtei - 0198 B- B,-, sector 1.
Emis 4 com.
Red.-09.04.2008
TEHNORED: -09.04.2008/6ex.
Președinte:Ionel BarbăJudecători:Ionel Barbă, Mircea Ionel Chiu
