Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 24/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 24/
Ședința publică din 13 ianuarie 2010
Completul compus din:
- - Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de Primarul comunei -, cu sediul procesual ales în comuna județul M, împotriva sentinței nr. 358/22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Mureș - secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile părților prezente cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei s-a consemnat în Încheierea ședinței publice din 12 ianuarie 2010, care face parte integrantă din prezenta, pronunțarea fiind amânată pentru data de astăzi, 13 ianuarie 2010.
CURTEA,
Asupra recursului de față
Prin Sentința nr. 358/22.05.2009 a Tribunalului Mureș, s-a admis acțiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu Primarul comunei, fiind obligat acesta din urmă la achitarea drepturilor salariale către reclamant, aferente zilelor de 2 - 4, 16 - 18 și 22 iulie 2008, în cuantum de 332 lei actualizat cu rata inflației la zi de 16 lei, până la data executării hotărârii judecătorești.
În considerentele hotărârii atacate s-a reținut că în mod abuziv și nelegal s-au reținut drepturile salariale aferente perioadei de mai sus, motivul fiind situația tensionată dintre primar și secretar ( reclamantul ), faptele imputate acestuia din urmă vizând absența repetată în nenumărate rânduri de la serviciu, nerespectarea repetată a programului de lucru, și a urmăririi soluționării corespondenței în mod legal potrivit fișei postului precum și nerespectarea dispozițiilor 540/2008 emisă de Primarul comunei.
Cu privire la aceste fapte s-a reținu de către prima instanță că pentru perioada 2- 4 iulie 2008, petentul se afla în concediu de odihnă, iar pentru perioada 16 - 18 și 22 iulie 2008 acesta a semnat condica de prezență.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs în termenul legal, Primarul comunei, criticând hotărârea atacată ca nelegală, prin prisma art.304 pct. 7, 9 și 10 Cod procedură civilă, susținând în esență că, în mod eronat, instanța de fond a reținut că pârâtul nu a precizat perioada în care reclamantul ar fi avut absențe nemotivate deși acestea sunt precizate în documentația depusă la dosar de către Instituția Prefectului, în raportul comisiei de disciplină, în sesizare precum și în corespondența oficială. S-a mai reținut că, împrejurarea că reclamantul ar fi semnat condica de prezență la venire și plecare, nu este de natură a dovedi că reclamantul ar fi lucrat în zilele respective și că acesta nu ar fi justificat în nici un fel, ce fel de activitate ar fi depus în acele zile.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului, apreciind hotărârea atacată ca legală și temeinică; susținând că pârâtul nu a putut justifica o stare de fapt contrară celei pe care de altfel reclamantul a justificat-
Din oficiu, instanța de recurs a pus în discuție excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile în raport de art. 7 din Legea nr. 554/2004, excepția apreciată de reclamant ca nefondată întrucât în cauză ar fi vorba despre drepturi salariale și, pe de altă parte, recurentul a solicitat admiterea acesteia, ceea ce ar atrage modificarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii introductive.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma acestor considerente, precum și din oficiu, potrivit art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
După cum în mod just a reținut și prima instanță, într-adevăr pârâtul nu a putut justifica o stare de fapt contrară celei expuse de reclamant care, a făcut dovada prezenței sale la serviciu tocmai prin condica de prezență al cărei rol este acela de stabili cu exactitate acest aspect. Pe de altă parte, susținerile recurentului potrivit cărora perioada în care reclamantul ar fi avut absențe nemotivate a fost precizată în mai multe înscrisuri oficiale, nu pot fi reținute ca utile și pertinente cauzei, întrucât acest aspect a fost clarificat de instanța de fond, cercetarea judecătorească vizând tocmai perioada despre care s-a făcut vorbire în cererea de chemare în judecată.
Dată fiind natura drepturilor alegate de către reclamant, Curtea apreciază că nu poate fi reținută nici motivarea potrivit căreia reclamantului i-ar reveni sarcina probei cu privire la activitatea depusă în perioada de referință, aceasta, întrucât, în primul rând, așa cum s-a arătat mai sus acesta a justificat prezența la serviciu prin condica de prezență; și în al doilea rând, sarcina probei revine angajatorului în materia litigiilor salariale, or, în prezenta cauză pârâtul nu a justificat o altă stare de fapt contrară celei prezentate de către reclamant.
Or, în aceste condiții, nu se poate susține cu suficient temei că hotărârea atacată nu ar cuprinde motive temeinice pe care se sprijină sau că unele ar fi străine de natura pricinii ori contradictorii, întrucât considerentele hotărârii atacate sunt conforme cu dispozitivul acesteia, acesta din urmă fiind concluzia logică a argumentelor expuse în motivare.
Referitor la celălalt motiv invocat prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este nerealizat în cauză, instanța de fond făcând o aplicare justă a legii, hotărârea fiind la adăpost de critici prin prisma acestui motiv invocat; iar în ceea ce privește al treilea motiv de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct.10 Cod procedură civilă, acesta urmează a fi omis de la examinare dată fiind abrogarea acestuia prin nr.OG 138/2000.
Pentru aceste considerente, întrucât nu au fost identificate alte motive care să atragă reformarea hotărârii atacate, ca urmare a examinării acesteia și din oficiu, potrivit art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul promovat în cauză potrivit art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, menținând ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Primarul comunei, cu sediul în comuna, județul M, împotriva sentinței nr. 358/22.05.2009 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, la 13 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Nemenționat - | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
4 exp./26.02.2010
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
