Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2404/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2404
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru JUDECĂTOR
-- - -JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie
- - - - JUDECĂTOR 3: Lavinia Barbu
GREFIER-
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamatul,
împotriva sentinței numărul 373 din data de 04 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul reclamant și intimații pârâți Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G și Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că intimata pârâtă a depus întâmpinare.
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări;
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.373 din 4.02.2009 Tribunalul Gorja respins acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâților DSVSA G și Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor .
În considerentele sentinței s-a reținut că potrivit art. 14 al.1 lit. a și b din Legea nr. 435 din 27 noiembrie 2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar, publicată în Monitorul Oficial din 7 decembrie 2006, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea pot fi acordate, cu avizul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerului Sănătății Publice, un spor de până la 30% din salariul de bază corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, pentru condiții periculoase sau vătămătoare, precum și un spor de maximum 15% din salariul de bază pentru activități care se desfășoară în condiții de stres sau în condiții deosebite.
De asemenea, potrivit art. 4 din același act normativ, salarizarea personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar se asigură cu încadrarea în resursele financiare alocate anual potrivit legii, resurse care, conform art. 3 provin din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat.
În consecință, s-a constat că dispoziția legală invocată de reclamant nu instituie în sarcina instituției publice angajatoare, în speță Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G, o obligație de plată a sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, respectiv pentru activități desfășurate în condiții de stres sau condiții deosebite, ci o posibilitate pentru aceste instituții de a acorda asemenea sporuri, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea de salarizare, adică Legea nr. 435/2006, condiții printre care se înscrie și aceea referitoare la încadrarea în resursele financiare alocate anual.
Regulamentele invocate de reclamant privind stabilirea și acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 435/2006 nu creează nici ele o obligație de acordare unor asemenea sporuri ci, așa cum s- înscris în art. 1 din regulament, ele stabilesc doar locurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporurilor în raport de condițiile în care se desfășoară activitatea, precum și de condițiile de acordare a acestora.
De altfel, fiind un act normativ cu putere inferioară, creat pentru a asigura punerea în executare a legii, act normativ cu putere superioară, regulamentul nici nu ar putea deroga sau crea drepturi și obligații pe care legea nu le consacră.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A precizat că în baza art.14 din Legii 435 /2006, funcționarii publici din cadrul DSVSA sunt în drept să primească sporurile pretinse prin acțiune și că instanța de fond a făcut o greșită interpretare a prevederilor legale.
S-a motivat în sensul că dacă s-ar aprecia că prevederile art.14 instituie doar o posibilitate pentru angajator să acorde sporurile respective, ar însemna că dispozițiile legale să fie fără aplicabilitate practică.
S-au mai invocat prevederile art.41 din Constituția României, privind dreptul la protecție socială și principiul priorității dreptului comunitar în raport de dreptul intern.
Astfel s-a arătat că in conformitate cu Carta Europeană a autonomiei locale ratificată de către România prin Legea 199/1997 se acordă funcționarilor publici din administrația publică locală un statut special, iar autoritățile si instituțiile publice din care fac parte au dreptul să stabilească în mod autonom și adecvat sistemul de salarizare, inclusiv sporuri.
S-au mai invocat prevederile Convenției Organizației Internaționale a conform cărora salariile minime vor avea putere de lege si nu vor putea fi scăzute.
Recursul este nefondat.
Salarizarea și acordarea altor drepturi personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar este reglementată de Legea nr.435/2006.
Lege prevede în art.4 că salarizarea se asigură cu încadrarea în resursele financiare alocate anual potrivit legii.
Aceeași lege reglementează și sporurile care se pot acorda personalului salarizat potrivit acestei legi.
Astfel în art.9 este reglementat sporul de vechime, în sensul că de acest spor beneficiază personalul salarizat conform legii, sporul respectiv fiind obligatoriu a se acorda tuturor salariaților în raport de vechimea în muncă.
Aceeași normă cu caracter imperativ se regăsește și în art.10 și reglementează acordarea sporurilor pentru activitatea desfășurată în timpul nopții.
Însă, în ceea ce privește acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, precum și a celui de stres legiuitorul a introdus o reglementare permisivă.
Din cuprinsul art.14 al Legii 435/2006 rezultă că pot fi acordate sporurile de mai sus.
Acest text se interpretează prin luarea în considerare și a prevederilor art.4 din lege, în sensul că autoritatea angajatoare poate să acorde aceste sporuri cu încadrarea în resursele financiare alocate anual potrivit legii
Caracterul supletiv al normei privind acordarea acestor două sporuri este evident, cu precizarea că atunci când legiuitorul a prevăzut anumite sporuri imperativ, a folosit sintagma "beneficiază de", iar în cazul acestor două sporuri s-a prevăzut că "pot fi acordate."
Motivul de recurs conform căruia dacă acordarea acestor sporuri constituie doar o posibilitate a angajatorului, dispoziția legală ar rămâne fără aplicabilitate practică,este nefondat.
Așa cum s-a arătat angajatorul poate să acorde o serie de sporuri care nu sunt prevăzute imperativ în lege, dar trebuie să țină seama de alocațiile bugetare.
Textul art.14 din lege nu este inaplicabil, ci aplicarea sa rămâne la analiza autorității angajatoare, in doemniul fucntiei publice autoritatile statului beneficiind de o marja de apreciere mai ridicata in raport de domenii private.
În speța de față s-a făcut dovada că nu au fost alocate fonduri care să poată acoperi cele două sporuri pretinse de reclamant.
Curtea mai precizează că invocarea de către recurentul reclamant a prevederilor Cartei Europene a Autonomiei Locale ratificată de România este fără relevanță în speță, pentru că această Cartă se referă la autoritățile administrației publice locale, care sunt Consiliile Județene, Consiliile Locale și PRIMARII, calitate pe care nu o îndeplinește reclamanta.
De asemenea, sunt lipsite de relevanță în speță și prevederile art.2 din Convenția Organizației Internaționale a privind fixarea salariilor minime, deoarece în cauză nu se pune în discuție nivelul salariilor minime, ci acordarea unor sporuri salariale suplimentare
Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă, urmează să respingă recursul, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamatul, împotriva sentinței numărul 373 din data de 04 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Mai 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red. jud. L
Ex.2//25.05.2009
Jud. fond C
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Carmen Ilie, Lavinia Barbu
