Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 2428/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2428/2008
Ședința publică din 31 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Rodica Filip
JUDECĂTORI: Rodica Filip, Eleonora Gheța Sergiu Leon Președintele secției
---
GREFIER: -
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanții, A, -, -, A, -, -, -, -, -, G, -, -, -, -, -, -, HG, -, -, -, HG, -, G, G, -, --, A, -, A și și recursul declarat de intervenienții în nume propriu -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, - -, -, -, -, - și, împotriva Sentinței civile nr. 991 din 30 mai 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu pârâții intimați MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL DE POLITIE JUDEȚEAN C, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal la a doua strigare, se prezintă reprezentanta intervenienților recurenți -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, - -, -, -, -, - și, avocat - de la Baroul Cluj, care depune împuternicire avocațială la dosar, avocat care arată că îi reprezintă și pe reclamanții recurenți și reprezentanta pârâtului intimat Inspectoratul de Poliție Județean C, consilier juridic, care depune delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu intervenientul recurent -, însă instanța constată că lipsa de procedură se acoperă prin prezența reprezentantei acestuia în fața instanței.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile se află la primul termen de judecată, recursul intervenienților este legal timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei, iar recursul reclamanților nu este timbrat lipsind 2 lei taxă judiciară de timbru și timbrul judiciar de 0,15 lei.
Se constată că recursurile sunt declarate și motivate în cadrul termenului procedural, precum și că au fost comunicate cu intimații.
Prin cererea înregistrată la dosar la data de 15 septembrie 2008 pârâtul intimat Ministerul Internelor și Reformei Administrative a solicitat comunicarea motivelor de recurs formulate de reclamanți.
La data de 3 octombrie 2008 s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române, prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive și solicită respingerea recursului ca nefondat.
La data de 28 octombrie 2008 s-a depus la dosarul cauzei, prin registratura instanței, întâmpinare din partea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate.
La data de 30 octombrie 2008 s-a înregistrat la dosar întâmpinare și din partea pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului C, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Declară părțile prezente că nu au alte cereri sau probe.
Curtea găsește cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta recurenților susține recursurile așa cum au fost formulate și motivate în scris solicitând admiterea lor, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei pentru judecare pe fond, fără cheltuieli de judecată arătând că excepția prescripției dreptului la acțiune nu este pertinentă și de asemenea, excepția lipsei calității procesuale active nu este pertinentă deoarece recurenții sunt angajați și au aceleași atribuții, chiar mai multe ca angajații secției DNA, apreciind astfel că există discriminare.
Reprezentanta pârâtului intimat Inspectoratul de Poliție Județean C solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, conform celor arătate în scris prin întâmpinarea depusă.
Reprezentanta recurenților indică cu titlu de practică judiciară dosarele nr- și - având situații similare și unde există deja hotărâre în sensul admiterii recursului și acordării sporurilor solicitate.
După rămânerea cauzei în pronunțare se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți, avocat de la Baroul Cluj care depune dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente fondului cauzei, în sumă de 4 lei - chitanță în original și timbre judiciare mobile în valoare de 0,30 lei, precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2 lei și un timbru judiciar mobil de 0,15 lei, astfel încât recursul reclamanților este legal timbrat.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.991 din 30 mai 2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Cluja admis excepția prescripiei extinctive a acțiunii privind drepturile salariale solicitate pentru perioada 2002 - 2005 de reclamanții, A, -, -, A, -, -, -, -, -, G, -, -, -, -, -, -, HG, -, -, -, HG, -, G, G, -, --, A, -, A și și recursul declarat de intervenienții în nume propriu -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, - -, -, -, -, - și.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și intervenienților astfel că s-a respins acțiunea formulată de aceștia.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, Tribunalul a reținut că reclamanții și intervenienții au calitatea de funcționari publici cu statut special fiind polițiști în cadrul IPJ C iar potrivit art.28 din OUG nr.43/2002 pot beneficia de un spor de 30% din indemnizația de încadrare lunară brută, această dispoziție legală fiind abrogată în mod expres de OUG nr.27/2006.
Tribunalul a motivat că potrivit art.1 și 3 din Decretul nr.167/1958 raportat la art.166 Codul muncii, drepturile salariale se prescriu în termen de 3 ani și întrucât nu s-a invocat motive de întrerupere sau suspendare drepturile solicitate pentru anul 2005 sunt prescrise.
Referitor la discriminarea invocată prin Hotărârea nr.419 din 27.11.2007 tribunalul a motivat că nu există un tratament discriminatoriu potrivit art.2 dinOG nr.137/2000, așa cum s-a apreciat de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Drept consecință tribunalul a apreciat că reclamanții și intervenienții nu justifică calitate procesuală activă nefăcând dovada identității între persoanele reclamanților și intervenienților și persoanele beneficiare ale drepturilor salariale specificate și recunoscute de lege.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, Tribunalul a reținut că în raport de dispozițiile Legii nr.500/2002 acțiunea formulată este inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs intervenienții solicitând admiterea acesteia și modificarea în parte a sentinței menționate, fără cheltuieli de judecată.
S-a apreciat că hotărârea este nelegală deoarece prin neacordarea sporului are loc o discriminare care încalcă normele legale în materie. În acest sens este invocat art.6 din Codul muncii potrivit căruia este recunoscut dreptul la plată egală pentru muncă egală, principiu regăsit și în art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului iar excluderea discriminării în ceea ce privește salariul pentru muncă egală este reglementată de OG nr.137/2000 cu modificările ulterioare.
În ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune recurenții arată că termenul curge de la data săvârșirii faptei sau de la data de la care persoana interesată putea să ia la cunoștință de săvârșirea ei, respectiv 22.07.2005, astfel că nu se impunea admiterea acestei excepții.
Prin recursul declarat, reclamanții au solicitat admiterea acestuia, reținerea cauzei spre rejudecare și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii formulată de reclamanți și intervenienți.
În opinia acestora hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină și cuprinde motive străine de natura pricinii.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune se susține că în mod greșit instanța de fond a admis această excepție respectiv că a admis-o pentru întreg anul 2005 deși nu s-a invocat pentru această perioadă.
În susținerea acestui motiv de recurs recurenții arată că data de referință pentru curgerea termenului de prescripție este data la care puteau lua la cunoștință despre situația discriminatorie a categoriilor profesionale în ceea ce privește aceste drepturi ce nu le-au fost recunoscute.
Referitor la lipsa calității procesuale active, reclamanții recurenți susțin că aceasta ar fi trebuit respinsă, instanța neluând în considerare faptul că acțiunea a fost întemeiată pe OG nr.137/2000 modificată și aprobată prin Legea nr.48/2002 și nu pe OG nr.43/2002.
Inspectoratul General al Poliției Române, Ministerul Economiei și Finanțelor și IPJ C prin întâmpinările formulate au solicitat respingerea recursului.
Întrucât motivele invocate de reclamanți și intervenienți prin cele două recursuri vizează aceleași dispoziții ale hotărârii instanței de fond, Curtea le va analiza împreună.
Procedând la examinarea motivelor de recurs Curtea reține că acestea sunt fondate pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art.137 alin.1 pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Din cuprinsul normei legale menționate rezultă că se instituie o regulă cu privire la ordinea în care excepțiile urmează a fi soluționate în raport cu cercetarea fondului cauzei.
Deși nu este reglementată în mod expres situația în care se invocă mai multe excepții de procedură și de fond, instanța este obligată să deducă această ordine din caracterul și efectele produse de diferite excepții.
În concret, prin soluția recurată se admite excepția prescripției extinctive a acțiunii pentru drepturile salariale solicitate pentru anii 2002 - 2005, soluție ce presupune că pentru acest capăt de cerere instanța a verificat și reținut că reclamanții și intervenienții ar fi avut calitate procesuală activă.
Această concluzie este infirmată de soluția dată asupra excepției privind lipsa calității procesuale active.
Or, soluția dată asupra acestei din urmă excepții făcea de prisos analiza atât a excepției prescripției la acțiune cât și asupra excepției privind lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor în considerarea aprecierii instanței de fond că acțiunea nu era formulată de persoane care și-au justificat calitatea procesuală activă.
Soluția instanței de fond de respingere a acțiunii și a cererilor de intervenție este consecința admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților și intervenienților.
Din cuprinsul practicalei sentinței rezultă că tribunalul a unit cu fondul cauzei excepțiile invocate de părți, printre care și cea referitoare la lipsa calității procesuale active a reclamanților și a intervenienților.
În opinia Curții, unirea excepției cu fondul cauzei nu este justificată pe de o parte, iar pe de altă parte nu rezultă că această soluție a fost impusă pentru că judecarea excepției era nevoie de administrarea unor dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii, situație reglementată expres de art.137 alin.2 pr.civ.
Pe parcursul termenelor acordate în cauză nu se administrează dovezi în legătură cu dezlegarea fondului pricinii și care să fi fost utile în soluționarea excepției.
Dimpotrivă, din motivarea hotărârii rezultă că tribunalul a procedat la analiză pe fondul cauzei, fără a analiza probele care nu ar fi permis soluționarea anterioară a excepției.
Concluzia asupra fondului cauzei, respectiv că reclamanții și intervenienții nu sunt beneficiarii drepturilor salariale specificate și recunoscute de lege este transpusă o altă analiză, respectiv la cea privind excepția lipsei calității procesuale active.
În acest sens instanța de fond reține excepția lipsei calității procesuale active ca urmare a nedovedirii pretențiilor referitoare la fondul cauzei.
În opinia Curții, reclamanții și intervenienții aveau calitate procesuală activă, iar aceasta rezultă din însăși cererile formulate, respectiv din indicarea obiectului și a motivelor de fapt și de drept pe care și-au întemeiat pretențiile.
Reclamanții și intervenienții, prin motivele de fapt și de drept au justificat legitimitatea lor procesuală respectiv că și ei, alături de ofițerii detașați la DNA, ar fi titularii drepturilor afirmate, respectiv că sunt îndreptățiți la acordarea sporurilor solicitate.
Concluzia stabilită pe fondul cauzei, respectiv că reclamanții și intervenienții nu pot beneficia de drepturile bănești solicitate ar putea fi în măsură să justifice o soluție pe fondul cauzei, iar nu pe excepție.
În consecință, reținând că reclamanții și intervenienții au calitate procesuală activă și că nu s-a soluționat cauza pe fond, Curtea va admite recursul, va casa hotărârea și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În raport de considerentele reținute pentru soluția casării cu trimitere, în rejudecare instanța de fond urmează să analizeze din nou excepția prescripției dreptului la acțiune și cea privind lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, acțiunea urmând a fi examinată pe fond în raport și de soluțiile ce se vor pronunța asupra excepțiilor.
În consecință, în temeiul art.312 alin.5 pr.civ. Curtea va admite recursul, va casa hotărârea și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, A, -, -, A, -, -, -, -, -, G, -, -, -, -, -, -, HG, -, -, -, HG, -, G, G, -, --, A, -, A și și recursul declarat de intervenienții în nume propriu -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, - -, -, -, -, - și împotriva Sentinței civile nr. 991 din 30 mai 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o casează și trimite cauza pentru judecarea pe fond aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 31 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Rodica Filip, Eleonora Gheța Sergiu Leon
- - - - - -
GREFIER
Red./
3 ex./13.11.2008
Președinte:Rodica FilipJudecători:Rodica Filip, Eleonora Gheța Sergiu Leon
