Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2529/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2529
Ședința publică de la 20 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXXX
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice D, împotriva sentinței nr. 435 din data de 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții ,.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru recurenții pârâți Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice D, lipsind intimații reclamanți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-secă recursurile au fost declarate în termenul legal și sunt scutite de plata taxei de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.
S-a referit că recurenta pârâtă DGFP Dad epus la dosarul cauzei cerere de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea recursului în interesul legii.
Instanța respinge cererea de suspendare și acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii:
Consilier juridic pentru recurenții pârâți Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice D solicită admiterea recursurilor așa cum au fost formulate.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin cererea formulată la data de 23.01.2009, înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, reclamanții, au chemat în judecată pârâții MINISTERUL FINANȚELOR și DGFP D, solicitând instanței obligarea pârâților la plata suplimentului postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, calculate și plătite începând cu 01.04.2005 și în continuare în funcție de data angajării și timpul efectiv lucrat, actualizată la zi cu indicele de inflație, calculată de la data scadenței și până la data executării efective a hotărârii.
În motivare, reclamanții arată că în perioada menționată au avut calitatea de funcționari publici în cadrul autorității sau instituției publice pârâte.
Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, care reglementează și salarizarea funcționarilor publici, a fost modificată și completată prin Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției introducând elemente noi în ce privește salariul funcționarilor publici.
Astfel art.29 din Legea nr. 188/1999 inițială devenit ulterior art. 31, fost modificat și completat în sensul ca:
"Art. 29. - (1) Pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de baza, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul gradului."
Arată că până în prezent nu a beneficiat de aceste elemente care compun salariul unui funcționar public, întrucât aplicarea acestor prevederi normative exprese au fost suspendate succesiv, și anume: pentru anul 2005 prin art.44 din nr.OUG92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005; pentru anul 2006 prin art.48 din nr.OG2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006;
Precizează că pentru anii 2007 si 2008 această suspendare nu a mai fost menținută și cu toate acestea, în mod nelegal, nu le-au fost achitate cele două componente ale salariului funcționarului public.
Prin Sentința nr. 435 din data de 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții,.
S-a respins capătul de cerere prin acordarea pe viitor a drepturilor bănești.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% fiecare din salariul de bază, începând cu 23.01.2006 până la eliberarea din funcția publică, actualizate la data executării.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că în intervalul 01.04.2005 - 23.01.2005, dreptul reclamanților la acțiune este prescris.
Astfel, potrivit art. 117 din Legea nr. 188/1999, republicată, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Potrivit art. 1 coroborat cu art. 3 și 7 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune, având obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Dispozițiile acestui articol precizează că pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului.
Ultimele două elemente, suplimentul postului și suplimentul gradului au fost suspendate succesiv, după cum urmează: pentru anul 2005 prin art.44 din OUG92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, pentru anul 2006 prin art.48 din nr.OG2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici. Suspendarea nu a operat insa in mod legal având in vedere ca s-a dispus printr-o Ordonanța ce nu putea modifica ori înlătura drepturi salariale recunoscute printr-o lege organica Legea nr. 188/1999 in conformitate cu dispozițiile art. 64 alin.1,3 Legii nr.24 /2000 privind tehnica legislativa.
Potrivit acestor texte de lege, In cazuri speciale, suspendarea unui act normativ poate avea loc printr-un act normativ de același nivel sau de nivel superior si doar pe durata determinata, Raționamentul este similar cu cel utilizat in cazul primelor de vacanta.
Pentru anii 2007-2008, suspendarea prevăzută de OUG92/2004 și nr.OG2/2006 nu a mai fost menținută încălcându-se de asemenea dispozițiile art. 64 din Lege nr. 24 /2000 privind tehnica legislativa și faptul că potrivit art.37 alin.3 din nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări, Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării, deci devine actual, părțile urmând a fi repuse în dreptul respectiv cu efect retroactiv.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, pârâții au susținut că instanța de fond în motivarea soluției de admiterea acțiunii și de obligarea pârâților la plata către reclamanți a sumelor reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei în procent de 25%, fiecare, este lipsită de temei legal.
De asemenea, au mai susținut că prin OG9/2008 pentru modificarea OG6/2007 privind unele măsuri de reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici se prevede expres că "salariile funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări, cu excepția reținerilor din salariu efectuate în conformitate cu prevederile legale. Orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută".
S-a mai criticat și faptul că, deși instanța de fond a obligat pârâții la plata până la eliberarea din funcția publică și a respins acordarea pentru viitor a sporurilor salariale, această formulare este contradictorie deoarece reclamantele, și s-au pensionat anterior introducerii acțiunii, restul reclamanților aflându-se încă în activitate.
Curtea va examina în continuare legalitatea cererii reclamanților privind acordarea suplimentului postului și al treptei de salarizare.
În conformitate cu prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Prevederea legală privind compunerea salariilor funcționarilor publici a fost suspendată prin art.44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea 188/1999 (actual art.31), cu modificările ulterioare.
Ulterior, prin OG 2/2006, au fost suspendate prevederile art.29 alin.1 lit.c și d din Legea 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.
Prin Ordonanța Guvernului nr.6/24 ianuarie 2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Potrivit art.1 alin.2 din OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999
OG 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotrivă în art.48 al acestui act normativ se arată că dispozițiile ordonanței se completează cu dispozițiile Legii 188/1999
Astfel fiind, Curtea reține că în componența salariilor funcționarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Așadar, acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale, analizate mai sus, suspendarea dispusă prin actele normative menționate încetându-și aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamantului, devenind actual.
În ceea ce privește motivul de recurs conform căruia în bugetul instituției nu au fost alocate sumele necesare plății suplimentelor, Curtea arată că:
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt element component al salariului de bază al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art.37 din OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
În art.37 alin.3 teza ultimă din OG 6/2007, se prevede expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută.
Alături de argumentele deduse din legislația națională, Curtea arată că în speța de față sunt incidente și prevederile art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin Legea 30/18 mai 1994.
Textul menționat prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat în jurisprudența sa o noțiune autonomă specifică sistemului Convenției, pe care a dezvoltat-o din noțiunea inițială a textului:" orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale".
În hotărârea Gasus - împotriva Olandei din 23 februarie 1995, Curtea a explicat că noțiunea de bun reglementată de art.1 al Protocolului, are o semnificație autonomă și în mod evident nu se limitează numai la proprietatea unor bunuri corporale, anumite alte drepturi și interese care constituie active pot fi considerate drepturi de proprietate și deci bunuri în sensul acestei dispoziții.
CEDO a arătat că noțiunea de bun se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
În cuprinsul acestei decizii a fost prezentată legislația națională care reglementează compunerea salariului funcționarilor publici, și s-a arătat că în mod neîndoielnic salariul funcționarilor publici cuprinde, alături de alte elemente suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste două elemente au conținut economic și, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamantul ar fi putut să aibă în patrimoniul său în mod efectiv și licit sumele aferente suplimentelor.
Prin suspendarea periodică, reclamanții au fost privați de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.
Curtea constată că a avut loc o încălcare și a art.1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art.11 și art.20 din Constituția României, se va da prioritate reglementării internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.
Examinând motivele de recurs referitoare la contradictorialitatea dispozitivului, Curtea le găsește întemeiate pentru următoarele considerente:
La data introducerii acțiunii trei dintre reclamante erau pensionate și anume: a fost pensionată la data de 22.01.2007 potrivit deciziei de pensionare nr. 12/17.01.2007, a fost pensionată la data de 23.08.2006 potrivit deciziei de pensionare nr. 379/22.08.2006, pensionată la data de 01.04.2007 potrivit deciziei nr. 104/27.03.2007.
Instanța de fond ar fi trebuit să admită acțiunea pentru cele trei reclamante doar de la data de 23.01.2006, până la data pensionării iar pentru reclamanții și pentru perioada 23.01.2006 - 26.02.2009 nu "până la data eliberării din funcție", fapt de natură a produce confuzie cu privire la întinderea obligației de plată.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea în baza art. 312. va admite recursurile formulate de pârâți, va modifica sentința în sensul că obligă pârâții să plătească suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază pentru fiecare supliment, reclamantei pentru perioada 23.01.2006 - 22.01.2007, reclamantei pentru perioada 23.01.2006 - 23.08.2006, reclamantei pentru perioada 23.01.2006 - 01.04.2007 și reclamanților și pentru perioada 23.01.2006 - 26.02.2009, sume ce urmează a fi reactualizate la data plății efective. Va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice D, împotriva sentinței nr. 435 din data de 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Modifică sentința, în sensul că obligă pârâții să plătească suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază pentru fiecare supliment, reclamantei pentru perioada 23.01.2006 - 22.01.2007, reclamantei pentru perioada 23.01.2006 - 23.08.2006, reclamantei pentru perioada 23.01.2006 - 01.04.2007 și reclamanților și pentru perioada 23.01.2006 - 26.02.2009, sume ce urmează a fi reactualizate la data plății efective.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2009.
PREȘEDINTE: Carmen Ilie - - | JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru - - |
Grefier, |
Red. SL
Tehn. MI 3 ex/26.05.2009
Jud. fond.
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie, Sanda Lungu, Gabriel Viziru
