Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2740/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 2740
ȘEDINȚA DE LA DATA - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță
JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu
GREFIER - - -
XXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 21 mai 2009, privind judecarea recursului declarat de pârâtul PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN M împotriva sentinței nr.143 din data de 26 ianuarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
Dezbaterile din cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 21 mai 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. nr.143 din data de 26 ianuarie 2009, Tribunalul Mehedinți a admis acțiunea formulată de reclamanții, -, G, C, G, G, în contradictoriu cu pârâtul Președintele Consiliului Județean
A admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienți în nume propriu și.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților și intervenienților suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 01.01.2004 până la încetarea raporturilor de serviciu, corespunzător datei numirii fiecărui reclamant și intervenient ca funcționar public în cadrul Consiliului Județean de M și timpului efectiv lucrat.
Pentru a pronunța această sentință a reținut că reclamanții și intervenienții, fiind funcționari publici în cadrul Consiliului Județean M, s-au aflat în raporturi de serviciu cu acesta începând cu data menționată în tabelul ce a fost înaintat instanței prin adresa nr.467/21.01.2009 a Direcției de Resurse Umane din cadrul Consiliului Județean
Că potrivit art.31 alin.1 din Legea 188/1999 republicată, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Plata celor două suplimente a fost suspendată succesiv după cum urmează: prin art.44 din OUG nr.92/2004 pentru anul 2005 și prin art.48 din OG nr.2/2006 pentru anul 2006.
Suspendarea prevăzută de actele normative anterior menționate nu a mai fost anterior menținută și pentru anii 2007-2008.
Deci, dreptul funcționarului public la plata suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare a fost prevăzut de lege începând cu data de 01.01.2004 și a fost suspendat până la data de 01.01.2007, fără a fi însă abrogat.
Potrivit art.1 alin.2 din OG 6/2007 privind drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
OG 6/2007 nu a abrogat prevederile art.31 al.1 din Legea nr.188/1999, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotrivă în art.48 al acestui act normativ se arată că dispozițiile ordonanței se completează cu dispozițiile Legii 188/1999 republicată.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei fiind elemente componente ale salariului funcționarului public sunt aplicabile prevederile art.37 din OG 6/2007 potrivit căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
A reținut că în speța sunt incidente și prevederile art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin Legea 30/18 mai 1994.
Articolul 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor Omului și libertăților fundamentale prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că noțiunea de bun se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
Că prin suspendarea periodică, reclamanții și intervenienții au fost privați de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.
În concepția jurisprudenței CEDO, instituțiile de drept public sunt asimilate, în dreptul intern într-o mare măsură statului, așa încât refuzul de a acorda sumele de bani aferente unor drepturi prevăzute într-o lege se constituie în încălcarea art.1 din Protocolul 1 și art.6 din Convenție, dacă nu poate fi justificată printr-una din excepțiile prevăzute în acest articol (privarea să fie prevăzută de lege, adică de normele interne aplicabile în materie, să fie impusă de o cauză de utilitate publică, să fie conformă cu principiile generale ale dreptului internațional).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal recurentul pârât Președintele Consiliului Județean
În motivarea recursului s-a susținut că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Recursul nu a fost motivat prin declarația de recurs, motivele fiind depuse la data de 26.02.2009 cu nerespectarea termenului imperativ de 15 zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de dispozițiile art.301 Cod pr.civilă.
La data de 26.03.2009, intimații intervenienți și au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În speță, deși dispoziția imperativă a art.301 Cod pr.civilă nu a fost îndeplinită, recurentul a invocat în cuprinsul cererii depuse la dosar, la data de 21.05.2009, în temeiul dispozițiilor art.306 alin.2 Cod pr.civilă, ca motive de ordine publică excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților pentru perioada 01.01.2004 - 03.12.2005.
În motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive, recurentul a susținut că în conformitate cu dispozițiile art.104 alin.3 lit.a din Legea 215/2001, consiliul județean aprobă bugetul propriu al județului, iar în temeiul prevederilor art.114 alin.1 din aceeași lege, Președintele Consiliului Județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice, precum și în justiție.
În susținerea excepției prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților, pentru perioada 01.01.2004 - 03.12.2005, s-a arătat că, față de data introducerii acțiunii la instanță, 03.12.2008, cererea reclamanților este prescrisă.
În acest sens s-a mai precizat că prin adoptarea unor acte normative succesive, care au suspendat acordarea drepturilor salariale solicitate de reclamanți, cursul prescripției nu s-a întrerupt.
Cu privire la excepția nulității recursului declarat la data de 04.02.2009 și motivat ulterior, prin cererea depusă la data de 26.02.2009, recurentul a solicitat respingerea acesteia, arătând că termenul legal de 15 zile calculat de la comunicarea hotărârii a fost respectat.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor de ordine publică invocate de către recurentul pârât Președintele Consiliului Județean M, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.301 Cod pr.civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
De asemenea, art.303 din Codul d e procedură civilă prevede că "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs (alin.1); termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte".
În cauza dedusă prezentei judecăți, recursul a fost declarat la data de 04.02.2009. Hotărârea instanței de fond a fost comunicată recurentului la data de 09.02.2009 (dovada de comunicare - fila nr.313 din dosarul de fond).
Motivele de recurs au fost depuse la data de 26.02.2009, peste termenul de 15 zile prevăzut de dispozițiile art.301 Cod pr.civilă și calculat în conformitate cu prevederile art.101 alin.1 Cod pr.civilă.
Față de cele arătate, constatând că deși recursul a fost motivat cu nerespectarea dispoziției imperative prevăzute de art.303 Cod pr.civilă, în speță au fost invocate motive de ordine publică conform art.306 Cod pr.civilă, instanța nu va constata nulitatea recursului.
Referitor la motivul de ordine publică, al lipsei calității procesuale pasive a recurentului pârât, Președintele Consiliului Județean M, Curtea o apreciază ca fiind nefondată, urmând să o respingă pentru următoarele motive:
Prin acțiunea introductivă, formulată la data de 3.12.2008, reclamanții, -, G, C, G, G, și intervenienții în nume propriu și au chemat în judecată pe Președintele Consiliului Județean M, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata către aceștia a suplimentului postului și suplimentului treptei de salarizare în procent de câte 25% fiecare din salariul de bază.
Reclamanții au susținut că sunt funcționari publici în cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean M și că, deși au solicitat pârâtului acordarea sporurilor prevăzute de art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999, acesta a refuzat în mod nejustificat acordarea drepturilor salariale cuvenite.
Potrivit dispozițiilor art.102 alin.1 din Legea nr.215/2001, privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare, Președintele Consiliului Județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție.
3 al aceluiași articol prevede că aparatul de specialitate al Consiliului Județean este subordonat președintelui acestuia.
Art.103 și 104 alin.1 lit.a și alin.2 lit.b dispune că Președintele Consiliului Județean îndeplinește atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate al Consiliului Județean, numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean.
4 al aceluiași articol prevede că președintele Consiliului Județean exercită funcția de ordonator principal de credite.
Potrivit dispozițiilor art.106 alin.1 din Legea administrației publice locale, în exercitarea atribuțiilor sale, Președintele Consiliului Județean emite dispoziții cu caracter normativ sau individual.
Având în vedere dispozițiile legale anterior citate, precum și faptul că la dosarul de recurs a fost depusă dispoziția nr.35/04.02.2009, emisă de către Președintele Consiliului Județean, prin care, începând cu data de 02.02.2009, au fost acordate drepturile salariale, constând în suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean M, Curtea apreciază că în cauza dedusă judecății, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale funcționarilor publici din aparatul de specialitate al Consiliului Județean M, Președintele Consiliului Județean are calitate procesuală pasivă.
Aceasta cu atât mai mult cu cât reclamanții și intervenienții din prezentul dosar sunt funcționari publici în cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean, iar în temeiul prevederilor art.102, 103, 104 și 106 din Legea 215/2001, Președintele Consiliului Județean reprezintă autoritatea cu care funcționarii publici respectivi au raporturi de serviciu, fiind în același timp și ordonator principal de credite.
Urmează ca pentru motivele anterior expuse să fie respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată ca și motiv de ordine publică de către recurentul pârât Președintele Consiliului Județean
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, Curtea constată următoarele:
Acordarea suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare pentru perioada 01.01.2004 - 03.12.2005 de către instanța de fond, s-a făcut cu nerespectarea termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul nr.167/1958, art.3.
Potrivit art. 3 și 7 din Decretul nr. 167/1958, termenul general de prescripție este de 3 ani și începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, în speță la finalul anului când încetează suspendarea anuală.
Curtea constată că față de data introducerii acțiunii - 03.12.2008, dreptul la acțiune pentru plata sumelor reprezentând suplimentul postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare pentru perioada 01.01.2004 - 03.12.2005 s-a prescris.
Cum, în materia prescripției nu există dispoziții specifice, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, Decretul nr. 167/1958.
Decretul nr. 167/1958, în art. 13, 14 stabilește expres cazurile în care cursul prescripției se suspendă, reclamanții nefiind în nici unul din aceste cazuri.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea, în baza art. 312. va admite recursul, va modifică în parte sentința în sensul că pentru perioada 01.01.2004-03.12.2005 va constata prescris dreptul la acțiune al reclamanților. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E:
Admite recursul declarat de pârâtul PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN M împotriva sentinței nr.143 din data de 26 ianuarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți.
Modifică în parte sentința în sensul că pentru perioada 01.01.2004-03.12.2005 constată prescris dreptul la acțiune al reclamanților.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 28 Mai 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
/2ex/ 29 Mai 2009
Fond
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu
