Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 29/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 29/ DOSAR NR-

Ședințapublică de la 22 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche Georgeta

JUDECĂTORI - - -

- - - - președinte de secție

Grefier -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr. 2988 din 25 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 15 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar, concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 22 ianuarie 2008.

CURTEA

Asupra recursului declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice B ca reprezentantă în teritoriu a Ministerului Economie și Finanțelor, constată că:

La data de 14 martie 2007, reclamanții, -, G, G, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului B solicitând obligarea pârâților în solidar la:

-plata primelor de concediu

- obligarea pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative să cuprindă în bugetul pe anul 2007 și următorii ani a sumelor necesare plății primelor de concediu,

- obligarea pârâților la plata sumelor actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului și până în prezent.

Acțiunea reclamanților a format obiectul Dosarului nr- a tribunalului Brașov prin încheiere instanța a dispus scoaterea cauzei de pe rolul tribunalului Brașov - secția conflicte de muncă și înaintarea acesteia la secția de contencios administrativ a aceleiași instanțe ( Încheierea din 3 aprilie 2007).

Ca urmare, cauza a fost înregistrată sub nr-, la Secția Contencios a tribunalului Brașov în care instanța pe baza probelor administrate a soluționat cauza prin hotărârea nr. 2988/25.09.2007.

Prin această sentință Tribunalul a dispus următoarele:

A respins excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în garanție invocată de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor.

A admis acțiunea formulată de reclamanții, G, G, și, toți cu domiciliul ales în mun. B,-, Serviciul Criminalistic din B, în contradictoriu cu pârâții; MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ, cu sediul în B, nr.1A, sectorul 1 și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B, cu sediul în B, str. -, nr. 28 și în consecință;

A obligat în solidar pe pârâți să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând primele de concediu egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu pentru anii 2003, 2004, 2005 și 2006, sumele bănești cuvenite reclamanților urmând a fi actualizate cu rata inflației de la data nașterii acestor drepturi salariale până la data plății efective.

A obligat pe pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, în calitate de ordonator principal de credite să cuprindă în bugetul pe anul 2007 și în anii următori sumele necesare plății către reclamanți a primelor de concediu.

A admis cererea de chemare în garanție a MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, formulată de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor și în consecință, obligă pe chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul B în mun. B, B-dul -, nr. 7, să vireze pârâtului Ministerul Administrației și Internelor, sumele de bani necesare punerii în executare a prezentei hotărâri.

Fără cheltuieli de judecată.

Sentința nr. 2988/25.09.2007 a fost îndreptată material, prin Încheierea camerei de consiliu din 1 noiembrie 2007 în sensul că:

S-a îndreptat eroarea materială din minuta și din dispozitivul sentinței civile nr.2998/ 25.09.2007 a tribunalului Brașov, Secția Comercială și de Contencios Administrativ în sensul că obligă în solidar pe pârâți să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând primele de concediu egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu pentru anii 2004,2005 și 2006, sumele bănești cuvenite reclamanților urmând a fi actualizate cu rata inflației de la data nașterii acestor drepturi salariale până la data plății efective.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:

Reclamanții sunt angajați în calitate de polițiști la Inspectoratul de Poliție al Județului

Pentru anii 2004, 2005 și 2006 reclamanților nu le-au fost plătite sumele de bani reprezentând primele de concediu - drepturi salariale prevăzute de art.37 alin.2 din OG nr.38/2003.

Aplicarea acestor prevederi a fost suspendată succesiv prin legile bugetare anuale.

Dispozițiile art.53 din Constituție prevăd în mod expres situațiile în care se poate dispune suspendarea drepturilor.

Dacă Legea nr.24/ 2000 nu cuprinde mențiuni privind faptele și împrejurările care ar constitui cazuri speciale, art.53 alin.1 din Constituție nominalizează ca fiind valori esențiale ocrotite și anume: securitatea națională, ordinea, sănătatea și morala publică, drepturile și libertățile cetățenești, prevenirea consecințelor unor calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Aceste situații, fapte și împrejurări nu au existat astfel că restrângerea drepturilor legal acordate nu se justifică.

Faptul de a suspenda prin acte normative succesive pe o durată de mai mulți ani o normă juridică prin care se acordă un drept salarial ce presupune o obligație corelativă ( drepturile salariale constituind pentru angajator obligația corelativă pentru activitatea desfășurată de cel angajat) nu se circumscrie ideii de restrângere de drepturi ci operează ca o veritabilă lipsire de drepturi abuzivă, subiectivă și arbitrară.

Ca urmare, acțiunea reclamanților va fi admisă pentru perioada anilor 2004, 2005 și 2006 pârâții urmând a fi obligați să le plătească reclamanților primele de concediu egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu pentru anii 2004, 2005 și 2006, actualizate cu rata inflației.

Totodată pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, având în vedere calitatea de ordonator principal de credite, va fi obligat să cuprindă în bugetul pe anul 2007 și în următorii ani, sumele necesare plății primelor de concediu cuvenite reclamanților.

Instanța a respins excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în garanție invocată de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor având în vedere că Ministerul Economiei și Finanțelor gestionează bugetul de stat și are obligația să asigure instituțiilor bugetare fondurile necesare activității acestora.

Aconstatat că din eroare, în minuta și respectiv în dispozitivul sentinței civile nr.2998/ 25.09.2007 tribunalului Brașovs -a dispus obligarea în solidar a pârâților să plătească reclamanților primele de concediu pentru anii 2003, 2004,2005 și 2006 deși urmare deliberării ambii judecători ai completului au fost acorda și au stabilit că pârâții datorează reclamanților primele de concediu aferente numai pentru anii 2004, 2005 și 2006 urmând ca prin hotărârea pronunțată a se dispune în acest sens.

Ca urmare, văzând și prevederile art.281 Cod procedură civilă instanța a dispus îndreptarea erorii materiale din minuta și respectiv dispozitivul sentinței menționate în sensul că pârâții vor fi obligați în solidar la plata drepturilor salariale reprezentând primele de concediu pentru anii 2004, 2005 și 2006, actualizate cu rata inflației.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și nelegală.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată următoarele:

Soluția instanței de fond este nelegală, întrucât în mod greșit instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.

În acest sens recurenta a susținut că cererea de chemare în garanție nu poate fi primită în cauză deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 60-63 Cod procedură civilă, neexistând între reclamanți și Ministerul Economiei și Finanțelor vreun raport juridic contractual, vreo obligație de restituire sau vreo despăgubire legală în acest sens, pentru a putea răspunde.

Între Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor nu există vreo obligație de garanție, așa încât se impune respingerea cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.

Recurenta a susținut inadmisibilitatea cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor în cauză, arătând că nu poate fi obligat să vireze fondurile necesare plății primelor la concediu pentru salariații altor instituții decât cele ale Ministerului Economiei și Finanțelor și că această atribuție îi revine Ministerului Internelor și Reformei Administrative în calitate de angajator, este obligat să le acorde drepturile salariale, împreună cu Inspectoratul de Poliție al Județului B fără ca ministerul Economiei și Finanțelor să fie implicat în vre-un fel.

În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate, adică să se respingă cererea de chemare în garanție formulată de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative și respingerea acțiunii față de Ministerul Economiei și Finanțelor.

În drept și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.

Față de recursul declarat în cauză, intimații reclamanți, -, G, G, și au formulat întâmpinare fila 22 și următoarele, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea hotărârii atacate și au depus practică judiciară în acest sens și copie după OG nr. 146/19.XII 2007.

Curtea examinând actele și lucrările dosarului sentința civilă atacată nr. 2988/25.09.2007, prin prisma motivelor de recurs, constată recursul ca nefondat.

Astfel se constată că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și de drept dedusă judecății, pronunțând o hotărâre temeinică și legală.

Aspectele criticate de recurentă, în ceea ce privește lipsa calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor și nelegalitatea admiterii cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor nu pot fi reținute de instanța de recurs, având în vedere considerentele reținute de instanța de fond în hotărârea dată și prevederile legale aplicabile în cauză.

În mod corect a soluționat instanța de fond excepția de inadmisibilitatea invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, cu privire la chemarea sa în garanție de către pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative deoarece Ministerul Economiei și Finanțelor, este cel care gestionează bugetul de stat având obligația de a asigura fondurile necesare plății salariale a funcționarilor publici din instituțiile bugetare neavând relevanță faptul că nu există un raport contractual între Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor, sau vreo obligație de garanție între acestea aspect invocat de recurentă.

În esență criticile pe excepții și pe fond formulate de recurentă sunt neîntemeiate urmând a fi înlăturate.

În concluzie, constatând recursul ca nefondat în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă urmează a fi respins, și în consecință se va menține ca legală și temeinică hotărârea atacată precum și încheierea de îndreptare a erorii materiale.

Se constată ca justificată și legală, apărarea formulată în recurs de intimații reclamanți, prin întâmpinarea depusă la dosar, în sensul legalității acțiunii lor, și a respingerii recursului declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 2988/18 septembrie 2007 tribunalului Brașov.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenta chemată în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice B în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 2988/25 septembrie 2007 tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ pronunțată în dosarul civil nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 22 ianuarie 2008.

Președinte Judecător Judecător

- - - - - - --

Grefier

Red. / 23.01.2008

Dact. / 11.02.2008

- 2 ex.-

Jud. Fond

Președinte:Clara Elena Ciapă
Judecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche Georgeta

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 29/2008. Curtea de Apel Brasov