Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 29/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 29/F-
Ședința publică din 30 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ingrid Emina Giosanu judecător
Grefier - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulate potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamantul,domiciliat în Pitești. Str. -, -,.C,.12, județul A, împotriva pârâților INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI,cu sediul în Pitești,-, județul A, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE,cu sediul în B, nr.1A, sector 1.
La apelul nominal, făcut în ședința publică,au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată legal.
Dezbaterile asupra acțiunii au avut loc în ședința publică din 28 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință.
Pronunțarea asupra acțiunii s-a amânat pentru astăzi, când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea sentință.
CURTEA
Asupra acțiunii de față, deliberând:
Constată că la data de 5 decembrie 2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului A, Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, solicitând instanței să verifice legalitatea procedurilor de efectuare a cercetării prealabile dispuse împotriva sa în dosarul nr.26014 din 11.02.2003 al IPJ A, urmare a notelor de constatare nr.S/59010 din 13.01.2003 și nr.S/59018 din 28.01.2003 ale IPJ privind rezultatul controlului tematic efectuat la Biroul din cadrul IPJ, precum și verificarea legalității și anularea dispoziției nr.0770 din 17.02.2003 a Inspectoratului General al Poliției Române.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este ofițer de poliție judiciară în cadrul IPJ și la sfârșitul anului 2002 s-a trecut la promovarea mai multor acțiuni disciplinare împotriva sa în mod abuziv. La data de 15.11.2007, în urma unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, i s-a pus la dispoziție, prin intermediul executorului judecătoresc, dosarul său de personal, prilej cu care a luat la cunoștință de faptul că există aceste cercetări disciplinare. În termen legal, de 5 zile de la luarea la cunoștință despre acest dosar, a contestat modul de efectuare a cercetării prealabile, printr-o contestație adresată IGPR la data de 19.11.2007 și care a fost primită la data de 20.11.2007, în care a argumentat încălcarea flagrantă a legii și a solicitat un răspuns scris și motivat, solicitare căreia nu i s-a dat curs.
Prin sentința nr.25/FC din 20.02.2008 a Curții de APEL PITEȘTI, rămasă irevocabilă prin decizia nr.3472/14.10.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, IGPR a fost obligat să-i răspundă la contestație, însă, prin adresa nr.-/23.10.2008, instituția nu răspunde la obiectul contestației și încearcă să sugereze că aspectele profesionale nu au constituit temei în aplicarea unei sancțiuni împotriva sa.
Cele două note de constatare au fost întocmite în mod abuziv, cu încălcarea tuturor principiilor fundamentale ale dreptului intern și comunitar cu privire la dreptul la un proces echitabil.
Aceleași susțineri se fac și în ceea ce privește decizia nr.0770 a șefului IGPR, invocându-se în plus și dispozițiile Legii nr.360/2002 privind statutul polițistului și ordinul nr.350/2002.
La data de 12 decembrie 2008, pârâta IPJ Aaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii în baza excepției privind autoritatea de lucru judecat, ca urmare a faptului că Dispoziția nr.0770 din 17.02.2003 emisă de șeful a făcut obiectul unei judecăți soluționate irevocabil în sensul respingerii acțiunii împotriva acesteia, potrivit sentinței civile nr.87/FC/18.06.2004 a Curții de APEL PITEȘTI, irevocabilă prin decizia nr.5291/3.11.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, prilej cu care au fost depuse și cele două note de constatare, examinate și în cererea de revizuire, precum și a aceleia privind tardivitatea introducerii acțiunii, cu depășirea termenului reglementat de art.11 alin.1 și 2 din Legea nr.554/2004.
Aceleași excepții au fost invocate și prin întâmpinările depuse de celelalte două pârâte, fiind reluate și în concluziile scrise depuse la dosar.
Reclamantul s-a apărat împotriva acestora prin aceea că actele de control sunt ilegale și nule absolut, dreptul său de a le contesta născându-se odată cu executarea silită prin intermediul executorului judecătoresc, care este data de 15.11.2007.
Examinând acțiunea, cu prioritate, prin prisma excepțiilor invocate, care au caracter peremptoriu și dirimant, se constată următoarele:
Dispoziția nr.0770 din 17.02.2003 emisă de Inspectoratul General al Poliției Române, ce reprezintă actul administrativ care determină competența instanței, a mai făcut obiectul unei cercetări judecătorești, finalizată prin sentința nr.87/FC din 18 iunie 2004 a Curții de APEL PITEȘTI, în sensul respingerii acțiunii formulată de același reclamant. Sentința a rămas irevocabilă prin decizia nr.5291/3 noiembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, care a respins recursurile declarate de și Comisariatul pentru societatea civilă împotriva hotărârii sus menționate.
Odată ce s-a tranșat prin hotărâre irevocabilă problema legalității dispoziției nr.0770/2003, aceasta nu mai poate fi supusă cenzurii instanțelor de judecată, intervenind excepția puterii de lucru judecat, reglementată de art. 1201 Cod civil. Chiar și dacă s-ar trece peste excepția autorității de lucru judecat, se constată că actul administrativ a fost cunoscut de către reclamant încă din cursul anului 2003, când a promovat acțiune în contencios administrativ împotriva dispoziției prin care a fost retrogradat din funcție până la nivelul de bază al gradului profesional deținut (sentința nr.87/FC/2004 a Curții de APEL PITEȘTI - fila nr.372).
În ceea ce privește verificarea legalității procedurilor de efectuare a cercetării prealabile în dosarul nr.26014/11.02.2003 al IPJ urmare a celor două note de constatare nr.S/59010 din 13.01.2003 și nr.S/59018 din 28.01.2003 ale IPJ A, se constată că această cerere este formulată cu depășirea termenului prevăzut de art.11 alin.1 și 2 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Potrivit textului de lege sus menționat, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, sau, după caz, de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii sau de la expirarea termenului legal de soluționare a plângerii -. În orice situație, alin.2 reglementează posibilitatea depășirii termenului de 6 luni, dar cu condiția ca acțiunea să nu fie introdusă peste un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului verbal de conciliere, după caz.
Legea stabilește un termen de decădere, în intervalul căruia să fie exercitat dreptul la acțiune, data nașterii acestuia coincizând, în speță, cu data luării la cunoștință a actului atacat.
Ori, așa cum s-a reținut deja de către o instanță judecătorească (sentința nr.22/FC/6 februarie 2008 a Curții de APEL PITEȘTI - fila 423), cele două note de constatare erau cunoscute de către reclamant, pentru că au fost depuse în dosarul ce avea ca obiect recursul împotriva sentinței prin care a fost analizată legalitatea dispoziției nr.0770/2003 a IGPR, existând la filele 92 - 174, din dosarul nr.7785/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție Într-adevăr, cele două înscrisuri există în acest dosar, fiind depuse de mai multe ori, la filele 92 și urm. 109 și urm. 244 și urm.
De altfel, chiar dacă s-ar reține apărarea reclamantului în sensul că nu ar fi cunoscut la acel moment conținutul celor două note pentru că a fost nevoie ca mai întâi să obțină o hotărâre judecătorească (sentința nr.32/FC/16 aprilie 2007 a Curții de APEL PITEȘTI - filele 6-8 din dosar, rămasă irevocabilă prin decizia nr.3530/25.09.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B), pentru a se dispune desecretizarea lor, se constată că a luat la cunoștință în mod expres despre conținutul lor, cu prilejul executării sentinței sus menționate, potrivit procesului verbal din 15.11.2007 încheiat de executorul judecătoresc, existent la filele 9 - 16 din dosar. Reclamantul recunoaște personal că la această dată a luat cunoștință de conținutul celor două note - deși, așa cum s-a arătat anterior ele fuseseră depuse deja în dosarul Înaltei Curți de Casație - ori, și raportat la 15.11.2007, prezenta acțiune este exercitată cu depășirea termenului de un an reglementat de art.11 alin.2 din Legea nr.554/2004 ( acțiunea fiind promovată la 5 decembrie 2008).
În consecință, pentru temeiurile arătate, acțiunea va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul,domiciliat în Pitești. Str. -, -,.C,.12, județul A, împotriva pârâților INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI,cu sediul în Pitești,-, județul A, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE,cu sediul în B, nr.1A, sector 1.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
TC/6 ex.
16.02.2009
Președinte:Ingrid Emina GiosanuJudecători:Ingrid Emina Giosanu