Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2910/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 2910
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță
JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu
GREFIER - - -
XXX
S-au luat recursurile declarate de pârâta DGFP D, în nume propriu și pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și intimata reclamantă - împotriva sentinței nr.434/26.02.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic, pentru recurenții pârâți DGFP D și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, lipsind recurenta reclamantă - și intimata pârâtă
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile au fost declarate și motivate în termen.
Consilier juridic, pentru recurenții pârâți DGFP D și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE solicită suspendarea judecării cauzei în conformitate cu dispozițiile art.244 alin.1, pct.1 Cod procedură civilă, până la soluționarea recursului în interesul legii având ca obiect drepturile prevăzute la art. 31 alin. 1 lit. c și d din legea nr. 188/1999.
Curtea apreciază ca neîntemeiată cererea de suspendare a judecării cauzei nefiind îndeplinite dispozițiile art.244 alin.1 Cod procedură civilă, motiv pentru care respinge această cerere.
Curtea, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul părții prezente.
Consilier juridic, pentru recurenții pârâți DGFP D și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE solicită admiterea recursului conform motivelor. Față de recursul declarat de intimata reclamantă - pune concluzii de respingere.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința nr. 434/26.02.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Dolj a admis în parte cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul - împotriva pârâților DGFP D și
A respins capătul de cerere prin acordarea pe viitor a drepturilor bănești.
Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% fiecare din salariul de bază, începând cu 23.06.2008 până la data pronunțării prezentei hotărâri, actualizate la data executării.
În motivarea sentinței s-a reținut că potrivit dispozițiilor art.29 din Legea nr.188/1999 inițială, devenit ulterior art.31, a fost modificat și completat în sensul că pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază; sporul de vechime în muncă; suplimentul postului; suplimentul gradului.
Aplicarea acestor prevederi normative exprese a fost suspendată succesiv, după cum urmează: pentru anul 2005, prin art.44 din nr.OUG92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005; pentru anul 2006, prin art.48 din nr.OG2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006.
S-a apreciat că în perioada suspendării nu curge termenul general de prescripție de trei ani prevăzut de Decretul 167/1958.
Pentru anii 2007 și 2008, această suspendare nu a mai fost menținută, însă nu au fost achitate cele două sporuri ale salariului funcționarului public, așa cum stipulează prevederile legale invocate.
Potrivit art.1 din Protocolul Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții DGFP D, în nume propriu și pentru recurent MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și intimata reclamantă - criticând- pentru netemeinicie și nelegalitate.
În recursul promovat de către pârâta DGFP D, în nume propriu și pentru recurent MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE s-a arătat că prima instanță a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal și cu aplicarea greșită a legii, solicitându-se admiterea recursul formulat, modificarea sentinței pronunțate, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Reclamant a arătat că deși instanța de fond a interpretat în mod corect dispozițiile legale incidente referitoare la acordarea suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare și face o aplicare corectă a acestora în sensul obligării pârâtei la plata acestor drepturi bănești, totuși respinge în mod nejustificat acordarea acestor drepturi în continuare și pentru viitor.
Examinând motivele de recurs, legislația aplicabilă în speță și situația de fapt, se rețin următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 31 alin.1 din Legea 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Prevederea legală privind compunerea salariilor funcționarilor publici a fost suspendată prin art. 44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispozițiilor art. 29 din Legea 188/1999 (actual art.31), cu modificările ulterioare.
Ulterior, prin OG 2/2006, au fost suspendate prevederile art. 29 alin. 1 lit. c și d din Legea 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.
Curtea precizează că prin modificarea adusă Legii 188/1999 prin Legea 251/2006, lit. "d" a aliniatului 1 art.29 care prevedea suplimentul corespunzător gradului a fost modificată, în sensul prevederii suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Prin Ordonanța Guvernului nr. 6/24 ianuarie 2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Potrivit art.1 alin.2 din OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999
OG 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotrivă în art. 48 al acestui act normativ se arată că dispozițiile ordonanței se completează cu dispozițiile Legii 188/1999
Astfel fiind, Curtea reține că în componența salariilor funcționarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Așadar, acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale, analizate mai sus, suspendarea dispusă prin actele normative menționate încetându-și aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamanților, devenind actual.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art. 37 din OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
În art. 37 alin. 3 teza ultimă din OG 6/2007, se prevede expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută.
Alături de argumentele deduse din legislația națională, Curtea arată că în speța de față sunt incidente și prevederile art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin Legea 30/18 mai 1994.
Textul menționat prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat în jurisprudența sa o noțiune autonomă specifică sistemului Convenției, pe care a dezvoltat-o din noțiunea inițială a textului:" orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale".
În hotărârea Gasus - împotriva Olandei din 23 februarie 1995, Curtea a explicat că noțiunea de bun reglementată de art.1 al Protocolului, are o semnificație autonomă și în mod evident nu se limitează numai la proprietatea unor bunuri corporale, anumite alte drepturi și interese care constituie active pot fi considerate drepturi de proprietate și deci bunuri în sensul acestei dispoziții.
CEDO a arătat că noțiunea de bun se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
În cuprinsul acestei decizii a fost prezentată legislația națională care reglementează compunerea salariului funcționarilor publici, și s-a arătat că în mod neîndoielnic salariul funcționarilor publici cuprinde, alături de alte elemente suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste două elemente au conținut economic și, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamantul ar fi putut să aibă în patrimoniul său în mod efectiv și licit sumele aferente suplimentelor.
Prin suspendarea periodică, reclamanta a fost privată de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.
Curtea constată că a avut loc o încălcare și a art.1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art.11 și art.20 din Constituția României, se va da prioritate reglementării internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.
În ceea ce privește recursul reclamantei, Curtea reține că potrivit considerentelor mai sus arătate, reclamanta este îndreptățită la acordarea în continuare a suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare, neexistând actualmente, nicio împrejurare de natură să limiteze în timp, pentru viitor, drepturile ce fac obiectul prezentului litigiu.
Având în vedere motivele de mai sus, Curtea, în baza art. 312 Cod pr. civilă, va respinge recursul pârâților, va admite recursul reclamantei, va modifica în parte sentința în sensul sumele reprezentând suplimentul postului și cel al treptei de salarizare vor fi acordate și pentru viitor până la intervenția unei cauze legale de modificare sau de stingere a obligației de plată
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D EC IDE:
Respinge recursul pârâților DGFP D, în nume propriu și pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței nr.434/26.02.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj.
Admite recursul reclamantei - declarat împotriva aceleiași sentinței.
Modifică în parte sentința în sensul că sumele reprezentând suplimentul postului și cel al treptei de salarizare vor fi acordate și pentru viitor până la intervenția unei cauze legale de modificare sau de stingere a obligației de plată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
2ex/ 19 Iunie 2009
Fond
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu
