Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 3/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.3/ Dosar nr-
Ședința publică din 8 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- - - - - președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 3: Clara
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - reprezentat în teritoriu prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV împotriva Sentinței civile nr.3413/16.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV - secția comercială și de contencios administrativ, având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa recurenților pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - reprezentat în teritoriu prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV, intimaților reclamanți, -, G, C, prezentă fiind intimata reclamantă .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Recursurile sunt declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - reprezentat în teritoriu prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV în termenul legal.
Recursul declarat de recurentul pârât MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - reprezentat în teritoriu prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar conform dispozițiilor art.17 din Legea nr.146/1997.
Recursurile declarate de recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI,
TRIBUNALUL BRAȘOV și CURTEA DE APEL BRAȘOV nu sunt timbrate conform dispozițiilor instanței.
Intimata reclamantă având cuvântul asupra recursurilor formulate în cauză, solicită anularea recursurilor declarate de recurenții pârâți Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV ca netimbrate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor solicită respingerea acesteia pentru următoarele motive: Conform art.15 din HG nr.83/2005 modificată și republicată, privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, "instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat". Totodată, conform art.131 din Legea nr.304/2004, modificată și republicată, alin.1 și 2 "activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat și bugetul curților de apel, al tribunalelor, al judecătoriilor este gestionat de ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite. Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție. Ministerul Economiei și finanțelor are, în principal următoarele atribuții: elaborează proiectul bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificate a bugetului de stat, operând rectificări corespunzătoare. Astfel, rolul acestui minister este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete fiind necesar ca acesta să pună la dispoziția Ministerului d e Justiție fondurile necesare plății drepturilor salariale. Și deși plata drepturilor salariale solicitate se efectuează de Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, prin intermediul Curții de APEL BRAȘOV, solicită să se constate că Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea sa cu privire la sistemul bugetar. În consecință, solicită respingerea excepției invocate și a recursului formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin Sentința civilă nr.3413/com/16.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV - secția comercială și de contencios administrativ s-a admis excepția prescripției invocată de intimatul Ministerul Justiției, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a admis în parte astfel cum a fost precizată acțiunea formulată de reclamantele, în contradictoriu cu intimații TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor; au fost obligați intimații TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să plătească fiecărui reclamant contravaloarea tichetelor de masă pe perioada 14.12.2003 până la data pronunțării actualizată cu rata inflației până la data plății; au fost obligați intimații să acorde reclamanților tichete de masă în continuare; a fost obligat intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plății și acordării tichetelor de masă conform sentinței; s-au respins restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții sunt funcționari publici în cadrul Tribunalului Brașov și Curții de APEL BRAȘOV, instituții bugetare.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998: " (1) Salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonomeși din sectorul bugetar,precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
(2) Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat, sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori."
Din conținutul textului de lege citat, rezultă că reclamanții fac parte din categoria de personal care poate beneficia de acordarea tichetelor de masă.
Pentru a beneficia efectiv de alocația respectivă era necesar ca intimații Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției, să prevadă în buget fondurile necesare, iar Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure fondurile corespunzătoare, ceea ce nu s-a făcut.
Apărarea, în sensul că pentru anii 2003 - 2006 prin legile bugetului nu s-a prevăzut că în bugetele instituțiilor publice nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, nu poate fi reținută.
Din moment ce prin lege s-a stabilit posibilitatea acordării drepturilor respective, este inadmisibil, ca printr-un alt act normativ acestea să fie blocate, deoarece prin aceasta textul de lege care prevede drepturile în discuție este lăsat fără conținut, ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului.
Pe de altă parte, instanța a reținut că, neacordarea tichetelor de masă reclamanților constituie o inechitate și o discriminare în raport cu alte categorii de salariați care au beneficiat de astfel de drepturi.
În consecință, instanța a admis acțiunea reclamanților referitoare la tichetele de masă, obligând intimații să le achite contravaloarea lor indexată la zi, dar numai începând cu data de 14.12.2003, deoarece față de data introducerii acțiunii-14.012.2006, celelalte pretenții sunt prescrise, aspect corect invocat de intimatul Ministerul Justiției. Intimații au fost obligați și la acordarea în viitor a tichetelor de masă, până la noi dispoziții.
Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor, deoarece potrivit Legii nr. 500/2002, rolul acestui minister este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
În această calitate, Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să asigure Ministerului Justiției - ordonator principal de credite - fondurile necesare plății contravalorii tichetelor de masă pentru perioada de la 14.12.2004 până la data prezentă, indexate, precum și fondurile necesare acordării tichetelor de masă reclamanților pentru viitor, până la noi dispoziții.
În ceea ce privește plata contravalorii tichetelor cadou și acordarea lor în viitor, instanța a constatat că acțiunea reclamanților este neîntemeiată.
Din interpretarea dispozițiilor art. 1 coroborate cu cele ale art. 2 din Legea nr. 193/2006, reiese că tichetele cadou nu se acordă de către persoanele juridice menționate în text, între care și instituțiile bugetare, ci ele pot fi utilizate pentru campanii de marketing, studiul pieții, etc. ceea ce înseamnă că tichetele cadou sunt primite de la alți agenți economici în vederea utilizării.
Rezultă că intimații nu pot să ofere tichete cadou funcționarilor din subordine, numai în măsura în care ar primi asemenea tichete de la anumiți agenți economici.
În consecință, pentru acest petit, acțiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs toți pârâții: Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor prin reprezentant în teritoriu Direcția Generală a Finanțelor Publice B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs Curtea de APEL BRAȘOVa arătat că nu are calitate procesuală pasivă pentru perioada 14.12.2004 - 1.07.2005 deoarece nu avea calitatea de ordonator secundar de credite, pe fond invocă prevederile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, respectiv pronunțarea unei hotărâri netemeinice și nelegale deoarece art.4 din Legea nr.193/2006 menționează categoriile de personal care pot beneficia de aceste tichete cu condiția respectării prevederilor cuprinse în legile bugetare, acordarea tichetelor fiind facultativă pentru angajator, Ministerul Justiției nu e menționat ca beneficiar al dreptului de a acorda tichete de masă prin legile bugetare.
Ministerul Justiției arată că normele care instituie drepturile solicitate au un caracter dispozitiv și nu imperativ, s-ar adăuga la lege dacă s-ar interpreta că angajatorul e obligat să le acorde; se invocă jurisprudența CEDO care în aplicarea principiului nediscriminării prevăzut la art.14 din Convenție a stabilit că orice diferență de tratament făcută de stat între persoane aflate în situații similare trebuie să își găsească o justificare obiectivă și rezonabilă; se menționează că în cazuri similare alte instanțe din țară au respins cererile. În subsidiar se analizează prevederile din legile bugetului de stat raportat la perioada pentru care se solicită sumele respective - art.39 alin.4 din Legea nr.631/2002, art.46 alin.4 din Legea nr.507/2003, art.40 din Legea nr.511/2004, art.24 din Legea nr.379/2005 și art.3 din OUG nr.88/2006 care prevăd că în buget nu sunt prevăzute sume cu destinație - acordarea tichetelor de masă. Se indică decizii pronunțate de instanțe din țară prin care s-au respins aceste drepturi.
Pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV în dezvoltarea motivelor de recurs invocă aceleași aspecte ca și ceilalți pârâți și arată că nu există nicio obligație de plată a acestor drepturi prevăzute prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul de unități din justiție și de asemenea se citează dispozițiile art.2 din HG 5/1999. Consideră că nu sunt întrunite condițiile art.2 din Legea 324/2006 pentru a fi reținută discriminarea. Referitor la aplicarea indicelui de inflație consideră că se pot acorda doar dobânda legală de la data cererii de chemare în judecată conform art.1088 Cod civil. În concluzie se solicită respingerea recursului formulat ca nelegal și netemeinic cu păstrarea soluției primei instanțe.
Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bac riticat sentința atât cu privire la soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive în ceea ce îl privește, cât și pe fondul cauzei. Arată că Ministerul Economiei și Finanțelor nu trebuie confundat cu Statul Român și nici cu bugetul de stat, se indică HG 386/2007 în ceea ce privește atribuțiile sale și Legea nr.500/2002; Ministrul Economiei și Finanțelor este ordonator principal de credite așa cum este și Ministrul Justiției, el nu poate fi obligat la plata drepturilor de natură salarială pentru angajații altor instituții de stat, cu ceilalți pârâți reclamanți au raporturi de muncă fără ca Ministerul Economiei și Finanțelor să fie implicat în vreun fel. Consideră că excepția trebuia admisă. Pe fond arată că prin legile bugetului de stat 631/2002, 507/2003, 511/2004 s-a interzis aprobarea prin buget a sumelor cu destinația de tichete de masă. Conform Legii nr.500/2002 privind finanțele publice nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta. Acordarea tichetelor de masă constituie o facultate și nu o obligație. Ministerul Justiției nu este menționat ca fiind beneficiar al dreptului de a primi tichete de masă.
Recursul nu este motivat în drept.
Intimații nu au depus la dosar întâmpinare.
Curtea a constatat că potrivit art.17 din Legea nr.146/1997 recursul pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B este scutit de plata taxelor de timbru și timbru judiciar și a pus în vedere celorlalți recurenți să depună la dosar taxă de timbru și timbru judiciar aferente cererilor de recurs formulate.
Recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Justiției nu s-au conformat dispozițiilor instanței de judecată. Nu au depus taxă de timbru și timbru judiciar și nici nu au formulat nicio cerere de reexaminare a taxei stabilită conform prevederilor art.18 alin.2 din Legea nr.146/1997.
Potrivit art.1 din Legea nr.146/1997 acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.
Conform art.20 alin.1 din aceeași lege "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat".
Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru s-a făcut de Curtea de Apel (conform art.18 alin.1 din lege) prin rezoluție administrativă și recurenții au fost citați cu mențiunea achitării lor; deși această obligație trebuia să fie cunoscută și îndeplinită încă din momentul depunerii cererii de recurs.
Cei trei recurenți nu au făcut dovada achitării acestor taxe (modice de altfel - 2 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar) și nici nu au uzat de calea de atac prevăzută de art.18 alin.2 din Legea nr.146/1997 (cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru).
Conform art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 "neîndeplinirea obligației de plată (a taxelor judiciare de timbru) până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii".
Față de situația prezentată și prevederile legale menționate, Curtea urmează să anuleze recursurile declarate de Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV ca netimbrate.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă atacată raportat la motivele de recurs invocate, Curtea constată că recursul Ministerului Economiei și Finanțelor declarat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B este nefondat.
1)Conform art.19 din Legea nr.500/2002 Ministerul Finanțelor Publice are următoarele atribuții: pregătește proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție; aprobă clasificațiile bugetare și modificările acestora, analizează propunerile de buget; asigură monitorizarea execuției bugetare, blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite etc.
Ordonatorii de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare potrivit art.21.
Ei au o serie de responsabilități prevăzute de art.22.
Proiectele legilor bugetare se elaborează de Guvern prin Ministerul Finanțelor Publice (art.28 din Legea nr.500/2002). Chiar dacă aceste proiecte au la bază și propunerile de cheltuieli ale ordonatorilor principali de credite puterea de decizie o are conform legii Ministerul Finanțelor Publice care poate să cuprindă sau nu în proiectul legii bugetului cheltuielile propuse. De asemenea doar acesta are posibilitatea de a propune rectificarea bugetară pentru repartizarea unor fonduri suplimentare pentru punerea în executare a dispozițiilor hotărârilor judecătorești.
Recurentul nu a fost chemat în judecată pentru a plăti el drepturile salariale unor persoane angajate la instituții subordonate altui ordonator de credite (în speță Ministerul Justiției) ci a fost obligat să asigure aceste sume în conformitate cu atribuțiile ce-i revin conform legii privind finanțele publice.
Ministerul Justiției nu poate cere direct rectificarea bugetului său și alocarea unor fonduri suplimentare, aceasta trebuie să se realizeze prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru aceasta s-a admis cererea de chemare în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca acesta să cuprindă în proiectul legii de buget sau în propunerea de rectificare și aceste sume pentru ordonatorul principal de credite Ministerul Justiției.
Corect a respins prima instanță excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor în cauză.
2)Nici criticile referitoare la modul de soluționare a fondului cauzei nu sunt întemeiate.
Conform art.1 din Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, dispoziție legală cu caracter general în materie: "(1) Salariații pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
(2)Tichetele de masă se acordă în limita bugetului de stat sau după caz ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori".
Legea stabilește că toți angajații, indiferent de sectorul din care fac parte sunt beneficiarii acestui drept în anumite condiții.
Reclamanții erau angajați într-o instituție publică și nu au beneficiat de acest drept la tichete de masă motivat de faptul că prin legile bugetului de stat s-a interzis aprobarea prin buget a sumelor cu această destinație.
Un drept prevăzut dop revedere legală nu poate deveni doar o obligație lipsită de conținut.
Un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută printr-un act normativ nu poate fi vidat de substanța sa și practic să devină lipsit de valoare.
Dreptul respectiv nu a fost abrogat, el există în continuare, salariații pot primi tichete de masă.
Baza legală pentru ca sumele destinate tichetelor de masă să fie înscrise în buget există. Am citat dispozițiile din Legea nr.142/1998 (la care se adaugă HG 5/1999).
Se vor avea în vedere și prevederile art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale așa cum sunt interpretate prin jurisprudența CEDO în sensul că orice diferență de tratament făcută de stat între persoane aflate în situații similare trebuie să-și găsească o justificare obiectivă și rezonabilă. Acordarea tichetelor de masă doar salariaților unor unități bugetare creează o situație discriminatorie mai ales când persoanele angajate au aceleași profesii, funcții, atribuții de îndeplinit și același program și condiții de lucru.
Pentru considerentele arătate Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art.304 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrate recursurile declarate de recurenții pârâți Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Justiției împotriva Sentinței civile nr.3413/16.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV - secția comercială și de contencios administrativ.
Respinge recursul declarat de recurentul pârât Ministerul Economiei și Finanțelor prin reprezentant în teritoriu Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva aceleiași sentințe.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8 ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red.MC 8.01.2008/dact.18.01.2008
Judec.fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Clara
