Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 3017/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 3017
Ședința publică de la 18 Iunie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță Judecător
- - Judecător
- - Judecător
Grefier:
**********
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul și pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN O împotriva sentinței nr. 152 din 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul reclamantul și consilier juridic pentru recurenta pârâtă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin Serviciul arhivă, recurentul reclamantul a depus întâmpinare.
Potrivit dispozițiilor art. 246 coroborat cu art. 301 Codul d e procedură civilă, consilier juridic pentru recurenta pârâtă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN O renunță la cererea de repunere în termenul de recurs pe care instituția reprezentantă o formulase.
Recurentul reclamantul solicită încuviințarea probei testimoniale.
Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. 4 Codul d e procedură civilă, instanța pune în discuție cererea de probatorii formulată de către recurentul reclamantul.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN O se opune încuviințării probei testimoniale solicitată.
În conformitate cu dispozițiilor art. 305 Codul d e procedură civilă, instanța respinge cererea privind încuviințarea probei testimoniale ca fiind inadmisibilă în faza procesuală a recursului.
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Codul d e procedură civilă, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor formulate.
Recurentul reclamantul solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțate de prima instanță în sensul obligării pârâtei AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN O la plata orelor realizate în anii 2007 și 2008, precum și a cheltuielilor efectuate cu deplasarea în acea perioadă.
Solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN O solicită admiterea recursului propriu, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
De asemenea, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantul.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința nr. 152 din 20.02.2009 Tribunalul Olta admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta O, și a obligat pârâta să plătească reclamantului contravaloarea a 75 litri benzină și 48 ore de muncă suplimentară efectuată in zilele de l2,l9,26 aprilie - 3,10,17 mai 2008.
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamantul a fost angajat al O in perioada 3.01.2007 - 10.07.2008 pe funcția de consilier superior la Centrul Local
În anul 2007 acesta a efectuat ore suplimentare în lunile martie, aprilie, mai, septembrie, octombrie, noiembrie, pentru care a fost plătit, situație ce reiese din foile de prezență anexate.
În perioada 5-31 martie 2007, cu excepția zilelor de 11 și 18 martie, potrivit ordinelor de deplasare (filele 38-49 dosar ), cu autoturismul personal în interes de serviciu, reclamantul s-a deplasat la Primăria orașului P O, situație ce este confirmată prin aplicarea ștampilei acestei instituții iar pentru aceste cheltuieli de deplasare s-au făcut referate de decontare, astfel cum rezultă din copiile anexate, și nu s-a efectuat plata, pârâta nefăcând probe în acest sens.
De aceea urmează ca potrivit art.16 din HG 1860/2006 pârâta să fie obligată la plata contravalorii a 75 litri benzină.
Nu s-a putut susține că nu a existat un acord al pârâtei pentru efectuarea acestor deplasări, astfel cum s-a menționat în întâmpinare, întrucât pentru zilele arătate mai sus reclamantul nu a fost trecut ca absent nemotivat iar pe ordinele de deplasare, care deși nu au fost semnate de pârâtă, apare ștampila Primăriei orașului P
În situația în care aceste ordine de deplasare nu ar fi corespuns realității, pârâta trebuie să se înscrie in fals, însă nu a procedat în acest sens, ceea ce conduce la concluzia că cele susținute de către reclamant corespund realității.
Nu se vor acorda plăți pentru alte ore suplimentare efectuate de către reclamant în anul 2007 pentru că nu s-a făcut dovada că s-a lucrat în plus față de orele suplimentare trecute în foile colective de prezență, pentru care s-a efectuat plata.
Referitor la solicitarea reclamantului privind acordarea de plăți compensatorii pentru orele suplimentare efectuate în lunile martie - aprilie și mai 2008, astfel cum s-a precizat în concluziile aflate la fila 62 dosar, instanța reține că aceasta este în parte întemeiată, pentru cele ce urmează:
Așa cum s-a arătat anterior până în luna iulie 2008, reclamantul a lucrat în cadrul O, iar pentru zilele de sâmbătă din lunile aprilie și mai 2008 deși a lucrat, reclamantul nu a primit nici zile libere astfel cum prevăd art. 119 din codul muncii.
Pentru că zile libere nu mai pot fi acordate având în vedere încetarea raportului de muncă cu pârâta, munca suplimentară trebuie să fie plătită în condițiile art.120.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul și pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN O, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului reclamantul a susținut aceleași motive de fapt și de drept din cererea de chemare în judecată.
Astfel, recurentul reclamant a arătat că a lucrat un nr. de 210 ore suplimentare, care nu au fost plătite, nefiind acordare recuperări, deși au fost solicitate.
Recurentul face referire la faptul că sunt aplicabile dispoz. OUG nr. 65/2008 art. II potrivit cu care funcționarii publici numiți în funcție de execuție în cadrul beneficiază de plata orelor de lucru, în condițiile legii, prin derogare de la prev. art.26 din Legea de Stat pentru anul 2008.
În recursul său pârâta - Centrul Județean Oac riticat sentința pronunțată de instanța de fond ca netemeinică și nelegală, deoarece instanța nu a avut în vedere dispozițiile legale aplicabile în speță și nici probele efectuate de recurenta pârâtă.
Astfel, instanța la adoptarea soluției s-a bazat pe ordinele de deplasare care nu au fost eliberate de pârâtă, neavând nr. de înregistrare, semnătură sau ștampila - Centrul Județean
Totodată, recurenta arată că nici referatele de decontare la care face referire în considerente instanța nu au fost înregistrate nici la Centrul Județean al și nici la Centrul Local B, unde recurentul reclamant își desfășura activitatea.
Referitor la orele suplimentare la care a fost obligată recurenta pârâtă de către instanța de fond către reclamant, aceasta menționează că nu există dovezi în acest sens, motiv pentru care consideră sentința recurată ca fiind nefondată.
Recursurile sunt fondate și vor fi admise pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prin sentința recurată instanța a obligat O la achitarea către reclamant a contravalorii a 75 litri de benzină consumată pentru deplasarea la Primăria Orașului P O cu autoturismul personal și la plata orelor de muncă suplimentară efectuate în perioada aprilie - mai 2008 așa cum a solicitat reclamantul prin cererea inițială.
Instanța a apreciat că reclamantul nu a primit zile libere și nici nu a fost plătit pentru zilele lucrate de sâmbătă din aprilie și mai 2008, așa cum prevăd dispoz. art. 119 și 120 din Codul muncii, iar pentru obligarea la plata contravalorii benzinei consumate cu autoturismul personal a apreciat că sunt aplicabile dispoz. art. 16 din HG 1860/2006.
Analizând probele dosarului în raport de motivele de recurs invocate de părți se constată următoarele:
Conform HG nr. 1860/2006 invocate de instanță la adoptarea soluției, privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării în cadrul localității, în interesul serviciului, art. 1 din anexă prevede că delegarea și detașarea personalului autorităților și instituțiilor publice se dispune în scris de către conducătorii acestora.
Potrivit art. 16 din același act normativ invocat și de instanță în considerentele sentinței, deplasarea cu autoturismul proprietate personală se poate face numai cu aprobarea prealabilă a ordonatorului de credite, atât pentru posesorul autoturismului, cât și pentru persoanele din cadrul autorității publice care se deplasează împreună cu acesta.
Se constată că instanța de fond a apreciat eronat aceste dispoziții legale, deoarece nu a verificat dacă a existat o dispoziție scrisă a ordonatorului de credite, privind deplasarea recurentului reclamant pentru anul 2007 și nici în anul 2008.
De asemenea, instanța nu a verificat dacă documentele prezentate de reclamant respectă condițiile legale mai sus menționate, pentru a putea fi apreciată ca probă în cauză, în contradictoriu cu autoritatea publică pârâtă și nu a verificat totodată dacă ordinele de deplasare poartă semnătura și ștampila instituției.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la efectuarea și plata orelor suplimentare este de asemenea întemeiat.
Art. 26 din Legea nr. 388/2007 privind bugetul de stat, pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către funcționarii publici, aceștia au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător.
Prin excepție, munca prestată poate fi plătită, dacă nu a putut fi recuperată cu timp liber corespunzător, prin acordarea unui spor din salariul de bază, în condițiile legii, numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă și aprobată, după caz, de superiorul ierarhic.
Se constată că instanța nu a verificat dacă au fost efectuate ore suplimentare cu aprobarea superiorului ierarhic al recurentului reclamant, adică a conducerii recurentei pârâte și de asemenea dacă a fost dispusă efectuarea acestora, fiind astfel întemeiat și motivul de recurs invocat de reclamant referitor la greșita interpretare a instanței de fond, privind nr. de ore suplimentare realizate în anul 2007 și în 2008.
Procedând astfel, instanța de fond a pronunțat o sentință netemeinică și nelegală, fiind dată cu încălcarea dispoz. art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
În consecință, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă se vor admite ca fiind fondate ambele recursuri, urmând să fie casată sentința pronunțată de Tribunalul O l t, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamantul și pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN O împotriva sentinței nr. 152 din 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță - - | JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu - - | JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu - - |
Grefier, |
Red. Jud. D
Ex.2//14.07.2009
Jud. fond M C
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu, Doina Ungureanu
