Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 3061/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 3061
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.301 din data de 09 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic, pentru intimata reclamantă POLIȚIA COMUNITARĂ, lipsind recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termen.
Consilier juridic, pentru intimata reclamantă POLIȚIA COMUNITARĂ, depune delegația de reprezentare și întâmpinare.
Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părții prezente.
Consilier juridic, pentru intimata reclamantă POLIȚIA COMUNITARĂ, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
La data de 14.11.2008 reclamantul a chemat în judecată Politia Comunitară C, în calitate de pârât, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să anuleze Dispoziția nr. 1139/16.10.2008 emisă de pârât.
In motivarea actiunii, invocat nulitatea absoluta a deciziei nr. 1139/16.10.2008 întrucât acesta nu respecta cerințele legale de fond si formă, motivarea in fapt si in drept a dispoziției de sancționare reprezentând condiții ad validitatem.
A aratat că in practica judiciara si in doctrina, nu este relevanta împrejurarea ca decizia de sancționare face referire la un raport de ancheta care descrie faptele, având in vedere ca aceste mențiuni nu sunt cuprinse si in decizia de sancționare. Mai mult decât atât, decizia de sancționare disciplinara nu poate fi completata, in ceea ce privește descrierea faptei cu conținutul unor acte exterioare, iar raportul nr. 29/09.10.2008 al comisiei de disciplina, in care s-a consemnat rezultatul cercetării disciplinare nu satisface exigenta legii si nu echivalează cu motivarea deciziei, nulitatea absoluta neputând fiind acoperita in acest fel. (Decizia civila nr. 1367/R din 10 aprilie 2006, Secția a - a civila si pentru cauze privind conflictele de munca si asigurări sociale ).
Prin urmare, gravitatea abaterii disciplinare se apreciază in raport de elementele mai sus menționate, care decurg numai din descrierea detaliata, in amănunt si, in același timp, in concret, a faptei ce constituie abatere disciplinara.( Decizia civila nr. 2320/R din 11 octombrie 2005, Secția a Vl-a civila si pentru cauze privind conflictele de munca si asigurări sociale )
Dat fiind caracterul formal al deciziei de sancționare, ce rezulta din caracterul imperativ al dispozițiilor art. 50 alin. 3 din HG 1344/2007 privind normele de organizare si funcționare a comisiilor de disciplina, lipsa mențiunilor obligatorii pe care decizia de sancționare trebuie sa le cuprindă nu poate fi complinită prin alte înscrisuri sau probe administrate in acest sens. ( Decizia civila nr. 1403/R din 11 aprilie 2006, Secția a VII-a civila si pentru cauze privind conflictele de munca si asigurări sociale )
Normele referitoare la forma si conținutul deciziei de sancționare sunt norme juridice imperative, astfel ca omisiunea oricăruia dintre elementele obligatorii enumerate la art. 50 alin. 3 din HG 1344/2007 privind normele de organizare si funcționare a comisiilor de disciplina, este sancționată cu nulitatea absoluta a deciziei.
Un al doilea motiv de nulitate absoluta al deciziei de sancționare îl constituie lipsa motivării in drept a deciziei de sancționare, respectiv temeiul legal in baza căruia se aplica sancțiunea disciplinara.
Astfel, in dispozitivul deciziei, la art. 1 se menționează: "se sancționează șeful de birou cu mustrare scrisa", fără însa a se preciza temeiul de drept în baza căruia se acorda acesta sancțiune.
Mai mult decât atât, in considerentele deciziei, sunt inserate anumite articole fără însa a se preciza cu exactitate actul normativ din care fac parte. Astfel, la alin. 4 angajatorul menționează așa-zisul temei legal in următoarea formulare: " In temeiul dispozițiilor art. 77 alin.2 lit.g, coroborate cu prevederile art. 23 alin.1 din Legea 7/ 2004 rep si art.77 alin.3 lit.a".
Învederează instanței ca, art.77 la care face referire angajatorul este articol al Legii 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici si nicidecum al Legii 7/2004 care conține numai un număr de 27 articole.
Celelalte articole la care se face referire in decizie, nu constituie temeiul legal al sancțiunii aplicate de angajator, referindu-se la atribuțiile directorului executiv ( art. 28 aiîn.2 din HG 2295/2004 ) sau la termenul de emitere a actului administrativ de sancționare ( art. 50 alin.1 din HG 1344/2007).
In subsidiar, decizia 1139/16.10.2008 este neîntemeiata pentru următoarele motive:
Abaterea disciplinara este definita că o fapta in legătura cu munca si care consta intr-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulament intern etc.
Așadar, conform art. 47 alin. 2 din HG 1344/2007 privind normele de organizare si funcționare a comisiilor de disciplina, la individualizarea sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarului public trebuia sa se seama de următoarele: cauzele care au determinat săvârșirea abaterii disciplinare, împrejurările in care acesta a fost săvârșită, gradul de vinovăție, gravitatea si consecințele abaterii disciplinare, conduita funcționarului public, existenta unor antecedente disciplinare ale funcționarului public, care nu au fost radiate in condițiile prevăzute de lege.
In cauza dedusa judecații, comisia de disciplina din cadrul Politiei Comunitare a propus sancționarea șefului de birou cu mustrare scrisa pentru adresarea de expresii jignitoare si injurii la adresa șefului ierarhic, in data de 16.09.2008
Astfel, in data de 17.09.2008, șeful de serviciu a întocmit un raport adresat conducerii in care consemna aspectul nereal privind absenta reclamantului nemotivata de la instruirea agenților, in data de 14.09.2008. Șeful de serviciu l-a anunțat telefonic, in cursul zilei de 14.09.2008, în acea zi reclamantul fiind in de dimineața, ca trebuie sa se prezinte din nou la serviciu seara, din timpul său liber, la orele 19,00, in vederea instruirii agenților. Cu ocazia convorbirii telefonice, i-a comunicat acestuia despre imposibilitatea prezentării la instruire in acea zi, manifestându-și dorința contactării telefonice a conducerii pentru a se învoi, întrucât in acea zi fusese în de dimineața si după amiaza avea de rezolvat unele probleme personale; șeful de serviciu i-a comunicat ca nu este cazul sa mai anunțe conducerea întrucât se va prezenta el la instruire.
Ulterior, in data de 16.09.2008, șeful de serviciu i-a solicitat reclamantului, întocmirea unui raport către conducerea privind absenta nemotivata de la instruire in data de 14.09.2008. Amintindu-i discuția avuta in prealabil i-a reproșat șefului de serviciu ca prezintă conducerii aspecte nereale, i-a cerut acestuia sa nu mai facă acest lucru, motiv pentru care acesta a menționat in raport ca reclamantul l-ar fi jignit.
In baza acestui raport si a rapoartelor celor care au fost de la discuția avuta, rapoarte din care rezulta ca incidentul a avut ia baza faptul ca șeful de serviciu n-a mai recunoscut convorbirea telefonica avuta anterior, prezentând conducerii aspecte nereale, respectiv reclamantul ar fi refuzat să se prezinte în data de 14.09.2008 la instruirea agenților, directorul executiv adjunct a întocmit un alt raport prin care sesiza comisia de disciplina, raport in care a menționat aspecte neadevărate.
De altfel, caracterul abuziv al rapoartelor întocmite de cei doi rezulta si din faptul ca mențiunile făcute nu au la baza nici un fel de probe utile, pertinente si concludente in susținerea lor.
Astfel, comisia de disciplina, in urma probatoriului administrat, a stabilit ca, reclamantul nu se face vinovat de nerespectarea unui ordin de serviciu, in sensul prevederilor art. 45 alin 2 din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Cu privire la folosirea de cuvinte jignitoare la adresa șefului de serviciu, comisia a concluzionat ca ar fi încălcat prevederile art. 3 si 12 ale Legii 7/2004 si art. 43 alin. 1 din Legea 188/1999.
A menționat că, comisia de disciplina nu a avut în vedere faptul ca din rapoartele agenților prezenți in birou reiese faptul ca intre el si șeful de serviciu a avut loc o discuție pe un ton mai ridicat, generata tocmai de așa-zisa nerespectare a ordinului de serviciu, si ca nu au fost amenințări si injurii reciproce.
Mai mult decât atât, comisia de disciplina nu a ținut cont de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, ( prezentarea de către șeful de serviciu de aspecte nereale conducerii, fapt stabilit astfel in urma probatoriilor administrate in cursul cercetării prealabile ) împrejurări ce ii fac culpabil pe șeful de serviciu pentru lipsa de profesionalism privind îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.
In speța, aceste condiții nu au fost întrunite: fapta săvârșită nu este una prin care sa fie încălcate normele legale sau atribuțiile de serviciu, nu a fost săvârșită cu vinovăție si nu s-a produs un rezultat dăunător.
In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 80 din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici coroborat cu art.51 din HG 1344/2007 privind normele de organizare si funcționare a comisiilor de disciplina.
În susținerea acțiunii a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: Decizia nr.1139 din 16.10.2008, convocare, Raport nr.29 din 09.10.2008, Raport din 17.09.2008, Referat nr.4232 din 19.09.2008, Raport din 17.09.2008, Raport din 18.09.2008, extrase din legislație.
La data de 20.01.2009, pârâta a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea contestației ca nefondată, pentru următoarele considerente: 1) Decizia de sancționare cu mustrare scrisa a fost emisa cu respectarea dispozițiilor art.50 alin.3 din KG. nr. 1344/2007 modif. fiind motivata in fapt si in drept; 2) Cât privește nulitatea deciziei întemeiată pe lipsa motivării în drept a acesteia arată că decizia de sancționare este motivată în drept; 3) Pe fond, apreciază că măsura sancționării cu "mustrare scrisă" a fost dispusă în conformitate cu prevederile legale care reglementează conduita funcționarilor publici.
În susținere, a depus la dosar următoarele înscrisuri: Raport nr.29 din 09.10.2008, Proces-verbal nr.16 din 30.09.2008,Proces-verbal nr.15 din 30.09.2008.
Prin sentinta nr. 301 din 09.02.2009, Tribunalul Dolj - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a respins ca nefondata actiunea.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca prin decizia nr.1139/16.10.2008 reclamantul a fost sancționat cu mustrare scrisa deoarece ar fi adresat expresii jignitoare si injurii la adresa sefului ierarhic superior.
Motivele de nulitate absoluta a deciziei invocate de reclamant nu sunt întemeiate, urmând a fi respinsa aceasta excepție.
Conform art.50 alin.3 din Hotărârea nr.1344/2007, sub sancțiunea nulității absolute, actul administrativ de sancționare va cuprinde in mod obligatoriu descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, temeiul legal in baza căruia se aplica sancțiunea disciplinara, precum si alte mențiuni.
Instanța a constatat ca decizia contestata cuprinde aceste mențiuni.
Astfel, din cuprinsul acesteia rezulta ca reclamantul a adresat la data de 16.09.2008 expresii jignitoare si injurii la adresa sefului ierarhic superior -, aceasta fiind descrierea, este drept, lapidara, a faptei ce constituie abatere disciplinara.
Cu privire la temeiul de drept in baza căruia a fost aplicat sancțiunea, instanța constata ca aceasta a fost aplicata conform art.77 alin.2 lit.g si art.77 alin.3 lit a din lg.188/1999 coroborate cu art.23 alin.1 din lg.7/2004.
S-a constatat, așadar faptul ca au fost trecute articolele fără a fi arătata legea din care fac parte, aceasta fiind evident, o eroare materiala, așa cum se arata si in întâmpinarea depusa de parata.
Instanța a apreciat ca in aceste condiții nu se poate vorbi de lipsa temeiului juridic ca motiv de nulitate a deciziei de sancționare, ci doar de o eroare materiala care nu este de natura sa vatămă interesele parții.
Pe fondul cauzei instanța a constatat ca decizia contestata este legala si temeinica.
Astfel, din probele administrate, respectiv declarațiile persoanelor implicate si ale martorilor prezenți la incident, declarații luate in cursul desfășurării acțiunii disciplinare, instanța constata ca reclamantul se face vinovat de săvârșirea abaterii reținute in sarcina sa.
Din raportul întocmit de Comisia de disciplină la data de 09.10.2008 rezultă că reclamantul a folosit cuvinte și expresii jignitoare, atitudinea sa punând într-o lumină nefavorabilă instituția din care face parte.
Aceeași stare de fapt rezultă și din declarațiile martorilor audiați cu prilejul efectuării cercetării administrative.
Astfel, șef serviciu Gad eclarat că discuția dintre reclamant și seful ierarhic superior a degenerat și că reclamantul i-a adresat invective și injurii.
Agentul superior ST. a declarat că reclamantul a folosit mai multe cuvinte jignitoare la adresa șefului de serviciu.
Conform art.3, art.12 din Legea nr.7/2004 rep. Principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici sunt următoarele: g) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia funcționarii publici pot să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri.
(1) În relațiile cu personalul din cadrul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și cu persoanele fizice sau juridice, funcționarii publici sunt obligați să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine și amabilitate.
(2) Funcționarii publici au obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației și demnității persoanelor din cadrul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, prin:
a)întrebuințarea unor expresii jignitoare;
Conform art.43 alin.1 și 3 din Legea nr.188/1999 rep.: (1) Funcționarii publici au obligația să își îndeplinească cu profesionalism, imparțialitate și în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcționarilor publici.personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor.
(3) Funcționarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională și civică prevazute de lege.
Având în vedere considerentele că prin atitudinea sa, reclamantul a incalcat dispozitiile legale enuțate mai sus, instanta a mentine decizia de sanctionare ca fiind legala si temeinica, respingand actiunea formulata.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamantul, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, in temeiul art. 304 pct. 8 si 9.civ.
Cod PenalSub un prim aspect, recurentul a sustinut ca decizia nr. 1139/16.10.2008 este lovita de nulitate absoluta intrucat nu cuprinde descrierea faptei, rezumandu-se doar la o descriere generala, care nu permite verificarea faptei, aspect recunoscut, de altfel, chiar de prima instanta, care a conchis totusi ca decizia cuprinde toate mentiunile prevazute de lege.
O alta cauza de nulitate a decizei este data de lipsa motivarii in drept, respectiv a temeiului legal in baza caruia se aplica sanctiunea disciplinara, in cuprinsul deciziei fiind doar o insiruire de articole fara a se preciza actul normativ din care fac parte, tribunalul admitand acest neajuns cu motivarea ca reprezinta o eroare materiala, care nu este de natura sa vatame interesele partii.
Pe fondul cauzei, recurentul a aratat ca instanta de fond a considerat in mod nejustificat ca acesta a incalcat unele dispozitii legale fara sa cont de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, potrivit art. 47 alin.2 din HG nr. 1344/2007, lipsa vinovatiei si a rezultatului daunator.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei in sensul admiterii contestatiei si anularii dispozitiei nr. 1139/16.10.2008 emisa de Politia Comunitara
Prin intampinarea formulata la data de 23.06.2009, intimata parata Politia Comunitara Cas olicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea retine caracterul nefondat al recursului, pentru considerentele care se vor arata in continuare.
Sub un prim aspect, Curtea urmeaza sa constate faptul ca, desi recurentul reclamant a incadrat criticile formulate in cazurile de modificare descrise de art. 304 pct. 8 si 9.civ.Cod Penal, din dezvoltarea motivelor de recurs apreciaza ca se impune analizarea sustinerilor doar din perspectiva punctului 9, de vreme se critica aplicarea gresita de catre instanta de fond a prevederilor legale in materia sanctionarii disciplinare a functionarilor publici, sub aspectul punctului 8 nefiind dezvoltate critici care sa se circumscrie acestui caz de modificare.
Litigiul de are ca obiect contestatia impotriva deciziei nr. 1139/16.10.2008, prin care intimata parata Politia Comunitara Cad ispus sanctionarea disciplinara a reclamantului cu mustrare scrisa, pentru fapta de a fi adresat la data de 16.09.2008 expresii jignitoare si injurii la adresa sefului ierarhic superior.
de ii sunt aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999 republicata privind Statutul functionarilor publici, Legii nr. 7/2004 privind Codul d e conduita al functionarilor publici.
În materia legislației privind funcția publică se înscrie și HG1210/14.10.2003, privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină din cadrul autorităților și instituțiilor publice.
Curtea, procedand la analizarea legalitatii deciziei de sanctionare, din perspectiva criticilor formulate de recurentul reclamant, constata ca aceasta a fost emisa cu respectarea dispozitiilor art. 50 alin.3 din HG nr. 1344, fiind motivata in fapt si in drept.
Textul legal mentionat stabileste care sunt elementele obligatorii pe care trebuie sa le contina decizia de sanctionare, sub sanctiunea nulitatii absolute, printre altele, descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si temeiul legal in baza caruia se aplica sanctiunea disciplinara, elemente care intereseaza in cazul de.
Sub aspectul descrierii faptei, aceeasta cerinta este indeplinita - "Susnumitul ( ) a adresat expresii jignitoare si injurii la adresa sefului ierarhic superior".
Descrierea faptei, chiar daca generic redata, este suficienta, fiind vorba, evident, de o actiune a reclamantului de atingere a onoarei sefului sau ierarhic superior, prin care este lezat sentimentul de pretuire pe care orice persoana il are de ea insasi, iar pe de alta parte, legiuitorul nu a impus o descriere amanuntita a faptei, dupa cum sustine recurentul.
Sub aspectul indicarii temeiului legal in baza caruia se aplica sanctiunea disciplinara, este real ca lipsa acestuia este sanctionata cu nulitatea absoluta, potrivit art. 50 alin.3 din HG nr. 1344/2007.
Indicarea insa gresita a acestui temei sau indicarea doar partiala a textului legal nu atrage nulitatea, instanta avand posibilitatea sa rectifice sau sa faca incadrarea legala a sanctionarii disciplinare, o astfel de eroare fiind una materiala, a carei indreptare nu aduce modificari in motivele de fond. Cu alte cuvinte, prin indreptarea erorii nu se pune in discutie o schimbare in causa debendi, adica in temeiul dreptului angajatorului de a-l sanctiona pe salariat si nici in causa petenti, adica in cauza actiunii in justitie.
Pe fondul cauzei, fapta recurentului reclamant a fost probata cu declaratiile martorilor prezenti in birou la momentul respectiv si concluziile raportului comisiei de disciplina, care au relevat comportamentul nepotrivit al acestuia de seful sau ierarhic superior prin atribuirea de injurii si expresii jignitoare.
Fapta, astfel cum a fost redata in decizia de sanctionare, face posibila incadrarea acesteia in prevederile art. 43 alin.3 din Legea nr. 188/1999 republicata si art. 12 din Legea nr.7/2004.
In ceea ce priveste sanctiunea aplicata, aceasta nu este rezultatul neindeplinirii atributiilor de serviciu, dupa cum a sustinut recurentul si respecta criteriile de individualizare prevazute de art. 47 alin. 2 din HG nr. 1344/2007.
de considerentele expuse, Curtea va inlatura criticile relative la aplicarea gresita a legii de catre instanta de fond, apreciind ca nu subzista cazul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, drept pentru care Curtea va respinge recursul ca nefondat, facand aplicarea si a dispozitiilor art. 312.civ.
Cod PenalPENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței nr.301 din data de 09 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj, in contradictoriu cu intimata parata Politia Comunitara
Decizie irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2009.
Președinte, | Judecător, a | Judecător, |
Grefier, |
Red.Jud.
Ex.2/14.07.2009
Jud.fond
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Daniela Vijloi, Doina Ungureanu
