Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 3162/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 3162

Ședința publică de la 25 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doina Ungureanu JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu

-- - - JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță

-- - - Judecător

Grefier -

XXXX

S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâții Ministerul T Și Sportului - Direcția Pentru Sport A Județului D și Ministerul T Și Sportului, împotriva sentinței nr. 560 din data de12 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

La apelul nominal s-au prezentat consilier juridic pentru recurentul pârât Ministerul T Și Sportului - Direcția Pentru Sport A Județului D și avocat pentru intimatul reclamant, lipsind recurentul pârât Ministerul T Și Sportului.

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile au fost declarate și motivate în termen legal.

S-a referit că recurenții pârâți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 pct.2

Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, a pus recursurile în dezbaterea părților prezente pentru a pune concluzii:

Consilier juridic pentru recurentul pârât Ministerul T Și Sportului - Direcția Pentru Sport A Județului D solicită admiterea recursurilor, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Avocat pentru intimatul reclamant pune concluzii de respingerea recursurilor, menținerea sentinței ca legală și temeinică, conform motivelor invocate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Asupra recursurilor de față:

Prin sentința nr.560 din 12.03.2009, Tribunalul Dolja dmis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Direcția Pentru Sport a Județului D și Ministerul T Și Sportului.

Au fost obligați pârâții să acorde reclamantului suplimentul postului și suplimentul treptei în procent de 25 % din salariul de bază salariul de bază datorate pe perioada 19.11.2005 - 12.03.2009, data pronunțării hotărârii, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul, funcționar public în cadrul pârâtei, nu a primit suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază.

S-a apreciat că în baza art.31 din Legea 188/1999, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului.

Ultimele două elemente, suplimentul postului și suplimentul gradului au fost suspendate succesiv, după cum urmează: pentru anul 2005 prin art.44 din OUG 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, pentru anul 2006 prin art.48 din OG nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici.

S-a avut în vedere faptul că pentru anii 2007-2008, suspendarea prevăzută de OUG 92/2004 și OG nr.2/2006 nu a mai fost menținută și potrivit art.37 alin.3 din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.

Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării devine actual, părțile urmând a fi repuse în dreptul respectiv cu efect retroactiv.

S-a mai reținut și incidența prevederilor art.1 din Protocolul adițional la Convenția Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale". Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Cu privire la intervalul 01.01.2004 - 18.11.2005, instanța a constatat că dreptul reclamantului la acțiune este prescris.

Potrivit art.1 coroborat cu art.3 și 7 din Decretul nr.167/1958, dreptul la acțiune având obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitata în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul T Și Sportului - Direcția Pentru Sport a Județului D și Ministerul T și Sportului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de recurs s-a arătat că solicitarea drepturilor cuvenite nu are specificată încadrarea legală în ceea ce privește cuantumul suplimentelor.

Examinând motivul de recurs, legislația aplicabilă în speță și situația de fapt, se rețin următoarele:

Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare, cu motivarea că aceste drepturi sunt prevăzute de art.29 alin.1 lit.c și d din legea 188/1999.

A precizat reclamantul că aceste drepturi au fost suspendate în anii 2005 și 2006, dar că ulterior, pentru anii 2007 și 2008, nu s-a mai dispus suspendarea textelor legale privind acordarea suplimentelor solicitate prin acțiune.

Curtea va examina în continuare legalitatea cererea reclamantului privind acordarea suplimentului postului și al treptei de salarizare.

În conformitate cu prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Prevederea legală privind compunerea salariilor funcționarilor publici a fost suspendată prin art.44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea 188/1999 (actual art.31), cu modificările ulterioare.

Ulterior, prin OG 2/2006, au fost suspendate prevederile art.29 alin.1 lit.c și d din Legea 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.

Prin Ordonanța Guvernului nr.6/24 ianuarie 2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.

Potrivit art.1 alin.2 din OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.

Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999

OG 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotrivă în art.48 al acestui act normativ se arată că dispozițiile ordonanței se completează cu dispozițiile Legii 188/1999

Astfel fiind, Curtea reține că în componența salariilor funcționarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Așadar, acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale, analizate mai sus, suspendarea dispusă prin actele normative menționate încetându-și aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamantului, devenind actual.

În ceea ce privește alocarea sumele necesare plății suplimentelor, Curtea arată că:

Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt element component al salariului de bază al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art.37 din OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.

În art.37 alin.3 teza ultimă din OG 6/2007, se prevede expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută.

Alături de argumentele deduse din legislația națională, Curtea arată că în speța de față sunt incidente și prevederile art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin Legea 30/18 mai 1994.

Textul menționat prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat în jurisprudența sa o noțiune autonomă specifică sistemului Convenției, pe care a dezvoltat-o din noțiunea inițială a textului:" orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale".

În hotărârea Gasus - împotriva Olandei din 23 februarie 1995, Curtea a explicat că noțiunea de bun reglementată de art.1 al Protocolului, are o semnificație autonomă și în mod evident nu se limitează numai la proprietatea unor bunuri corporale, anumite alte drepturi și interese care constituie active pot fi considerate drepturi de proprietate și deci bunuri în sensul acestei dispoziții.

CEDO a arătat că noțiunea de bun se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.

În cuprinsul acestei decizii a fost prezentată legislația națională care reglementează compunerea salariului funcționarilor publici, și s-a arătat că în mod neîndoielnic salariul funcționarilor publici cuprinde, alături de alte elemente suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Aceste două elemente au conținut economic și, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamantul ar fi putut să aibă în patrimoniul său în mod efectiv și licit sumele aferente suplimentelor.

Prin suspendarea periodică, reclamantul a fost privat de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.

Curtea constată că a avut loc o încălcare și a art.1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art.11 și art.20 din Constituția României, se va da prioritate reglementării internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.

Referitor la motivul de recurs în care se susține că sporurile solicitate nu au primit o cuantificare legală, Curtea arată că în conformitate cu prevederile art. 3 din Codul civil român, judecătorul care va refuza să judece pentru că legea nu prevede sau că este neîndestulătoare este susceptibil de denegare de dreptate, așa încât judecătorul nu va putea respinge acțiunea pe motiv că dreptul consacrat într-o lege nu a căpătat o reglementare suficient de clară ulterior.

Având în vedere motivele de mai sus, Curtea, în baza art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul, întrucât motivele de recurs sunt neîntemeiate

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile formulate de pârâții Ministerul T Și Sportului - Direcția Pentru Sport A Județului D și Ministerul T Și Sportului, împotriva sentinței nr. 560 din data de12 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.jud.-

LF/ 2 ex/06.07.2009

Jud.fond:

Președinte:Doina Ungureanu
Judecători:Doina Ungureanu, Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 3162/2009. Curtea de Apel Craiova