Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 3183/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 3183
Ședința publică de la 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta O împotriva sentinței nr.187 din 4 martie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă O prin consilier juridic și intimatul reclamant SINDICATUL LIBER AL PERSONALULUI SANITAR VETERINAR O prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă O solicită admiterea recursului conform motivelor scrise.
Avocat pentru intimatul reclamant SINDICATUL LIBER AL PERSONALULUI SANITAR VETERINAR O arată că drepturile solicitate sunt stabilite prin Lg.435/2006, solicitând respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.187 din 04 martie 2009, Tribunalul Olta admis acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL LIBER AL PERSONALULUI SANITAR VETERINAR O, în numele și pentru membrii de sindicat, GREȘITA, LEGEA, A, G, G, G, și obligă pârâta DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR O, la plata sporului de stres de maxim 15% din salariul de bază, aferent perioadei 1.01.2007 - 1.04.2008, corespunzător timpului lucrat de reclamanți, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reține că reclamantul Sindicatul Liber al Personalului Sanitar Veterinar Oac erut instanței să fie obligată pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor O, să plătească drepturile bănești reprezentând sporul de stres de maxim 15% din salariul de bază aferente perioadei 1.01.2007 - 1.04.2008 pentru membrii de sindicat (personal sanitar veterinar) nominalizați în acțiune care își desfășoară activitatea în condiții deosebite, actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului până la data plății efective.
Potrivit art. 14 al. 1 lit.b din Legea 435/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar, reclamanții au dreptul la plata unui spor de maxim 15% din salariul de bază pentru activități care se desfășoară în condiții de stres sau în condiții deosebite.
În conformitate cu art. 15 din Regulamentul privind acordarea sporurilor salariale de bază în conformitate cu art. 14 din Legea 435/2006 aprobat prin Ordinul Președintelui nr. 56232 din 11.06.2007, sporurile se acordă începând cu data de 1.01.2007.
Referitor la susținerea pârâtei în sensul că sporurile nu pot fi acordate decât cu avizul Ministerului Muncii,Familiei și Egalității de Șanse și al Ministerului Sănătății Publice, avize obținute la data de 1.04.2008, instanța a reținut că nu este întemeiată, întrucât avizul celor două ministere reprezintă confirmarea în totalitate a dispozițiilor Regulamentului emis de Președintele, iar acest regulament cuprinde mențiunea aplicării sporurilor de la data de 1 ianuarie 2007, aceasta fiind data nașterii dreptului de acordare a sporului de stres.
Totodată, instanța a apreciat că operațiunile administrative -emiterea buletinelor de expertizare a locurilor de muncă avizate de ITM - nu pot fi invocate de pârâtă în susținerea soluției de respingerea acțiunii, deoarece această apărare echivalează cu invocarea propriei culpe.
Prin acordarea sporului de stres începând cu 1.04.2008, autoritatea pârâtă a lipsit de efecte Ordinul 56232 emis în baza art. 14 din Legea 435/2006 și a prejudiciat drepturile salariaților care și înainte de data de 1.04.2008 au lucrat în aceleași condiții de stres, determinat de riscul de a se accidenta sau îmbolnăvi.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
În motivarea recursului, pârâta a arătat că este ordonator secundar de credite, nefiind în măsură să asigure fondurile financiare necesare plății către petent a diferenței de 10% spor lunar din salariul de bază, reprezentând spor pentru condiții de stres sau condiții deosebite cu risc de îmbolnăvire sau accidentare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, acest atribut revenindu-i Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care în temeiul art.4 din HG nr.130/2006 modificat și completat prin HG nr.136/2007 prevede că Președintele Autorității este ordonator principal de credite.
S-a mai arătat că pârâta nu poate onora plata unor drepturi neexistând resurse financiare și nici dispoziție în acest sens din partea forului tutelar.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Salarizarea și acordarea altor drepturi personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar este reglementată de Legea nr.435/2006.
Legea prevede în art.4 că salarizarea se asigură cu încadrarea în resursele financiare alocate anual potrivit legii.
Aceeași lege reglementează și sporurile care se pot acorda personalului salarizat potrivit acestei legi.
Astfel în art.9 este reglementat sporul de vechime, în sensul că de acest spor beneficiază personalul salarizat conform legii, sporul respectiv fiind obligatoriu a se acorda tuturor salariaților în raport de vechimea în muncă.
Aceeași normă cu caracter imperativ se regăsește și în art.10 și reglementează acordarea sporurilor pentru activitatea desfășurată în timpul nopții.
Însă, în ceea ce privește acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, precum și a celui de stres legiuitorul a introdus o reglementare permisivă.
Din cuprinsul art.14 al Legii 435/2006 rezultă că pot fi acordate sporurile de mai sus.
Acest text se interpretează prin luarea în considerare și a prevederilor art.4 din lege, în sensul că autoritatea angajatoare poate să acorde aceste sporuri cu încadrarea în resursele financiare alocate anual potrivit legii
Caracterul supletiv al normei privind acordarea acestor două sporuri este evident, cu precizarea că atunci când legiuitorul a prevăzut anumite sporuri imperativ, a folosit sintagma "beneficiază de", iar în cazul acestor două sporuri s-a prevăzut că "pot fi acordate."
Motivul de recurs conform căruia dacă acordarea acestor sporuri constituie doar o posibilitate a angajatorului, dispoziția legală ar rămâne fără aplicabilitate practică,este nefondat.
Așa cum s-a arătat angajatorul poate să acorde o serie de sporuri care nu sunt prevăzute imperativ în lege, dar trebuie să țină seama de alocațiile bugetare.
Textul art.14 din lege nu este inaplicabil, ci aplicarea sa rămâne la analiza autorității angajatoare.
În speța de față s-a făcut dovada că nu au fost alocate fonduri care să poată acoperi cele două sporuri pretinse de reclamant.
Față de considerentele expuse, în baza rt.312 Cod pr.civilă se va admite recursul, se va modifica sentința, în sensul că se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta O împotriva sentinței nr.187 din 4 martie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Iunie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
LF/ 2 ex/08.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti
