Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 319/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - litigiu funcț. publici -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 319
Ședința publică din 19 februarie 2009
PREȘEDINTE: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 2: Grapini Carmen
JUDECĂTOR 3: Ududec Elena
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta cu sediul în B,-,.E,.8, județul B, împotriva sentinței nr.1229 din 26 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal. ( dosar nr- )
La apelul nominal a răspuns consilier juridic pentru pârâții intimați Ministerul Internelor și Reformei Administrative B și Inspectoratul de Poliție Județean B, lipsă fiind recurenta și pârâții intimați Ministerul Economiei și Finanțelor B și Inspectoratul General al Poliției Române
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta intimaților depune la dosar delegație.
Instanța constatând recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Reprezentanta intimaților Ministerul Internelor și Reformei Administrative B și Inspectoratul de Poliție Județean Bas olicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică conform motivelor expuse pe larg în întâmpinările depuse la dosar. Cu privire la excepțiile invocate respectiv prescripția dreptului la acțiune și a inadmisibilității acțiunii a solicitat admiterea acestora, făcând referire la deciziile nr.818/2008, 819/2008, 820/2008 și 821/2008 ale Curții Constituționale. A arătat că reclamanta este salariata IPJ B în activitatea de cercetare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea nregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal la data de 17.07.2008, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, Inspectoratul General al Poliției Române B, Inspectoratul Județean de Poliție B și Ministerul Economiei și Finanțelor, obligarea acestora la plata drepturilor salariale constând în sporul de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 1.11.2003 - 31.03.2006, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective, obligarea pârâților la înlăturarea situației create prin discriminare, prin plata pentru viitor a drepturilor bănești anterior menționate, obligarea să vireze celorlalți pârâți sumele necesare acordării drepturilor salariale solicitate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a fost ofițer de poliție în cadrul Serviciului Județean de Combatere a Organizate B și că alte persoane - angajați de asemenea ai, au fost detașați la primind un spor de 30%, fapt care consideră reclamanta determină o situație de discriminare privind acordarea drepturilor salariale pentru persoane care efectuează aceeași activitate, respectiv cercetare penală.
A mai arătat reclamanta că Legea nr.508/2004 nu motivează de ce se acordă colegilor detașați un spor, că au fost încălcate în acest fel dispozițiile nr.OG137/2000, precum și disp. art.7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art.14 din și că discriminarea a fost recunoscută prin decizii care au constatat existența unei discriminări în ceea ce-i privește pe magistrați.
În susținerea acțiunii a depus la dosar înscrisuri.
Pârâții, legal citați, prin întâmpinările depuse la dosar au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că pentru a beneficia de sporul de 30%, ofițerii și agenții de poliție trebuiau să fie detașați la DNA, situație care nu privește cazul reclamantei. În ceea ce privește discriminarea, s-a arătat că Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constatat inexistența unei discriminări prin Hotărârile nr.271, 418 și 419 din 2007.
Prin sentința nr.1229 din 26 noiembrie 2008 Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a desfășurat activitate de urmărire penală în cadrul structurilor IPJ B, acesteia fiindu-i aplicabile prevederile OG nr.38/2003 privind salarizarea.
Temeiul legal al sporului de 30% pretins îl constituie prevederile art.28 alin.4 din OUG nr.43/2002 - aplicabil doar ofițerilor de poliție detașați în cadrul DNA.
Mai mult, principiul egalității în drepturi presupune identitate de soluții numai pentru identitate de situații. În speță, situația polițiștilor din structurile MIRA nu este identică cu situația polițiștilor detașați la DNA.
În fine, instanța a constatat că nu există temei legal pentru care reclamanta să primească sporul pretins și că nu poate fi reținută o stare de discriminare în raport cu polițiștii detașați la DNA.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate.
În recursul declarat recurenta a reiterat aceleași motive pentru care consideră că pentru perioada cât a fost detașată ofițer de poliție judiciară în cadrul de Combatere a Organizate S - Serviciul de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog B ( 01.11.2003- 01.04.2006) i se cuvine acordarea sporului de 30 % din salariul de bază lunar conform art. 28 din OUG nr. 43/2002. Astfel, a arătat recurenta că în calitatea pe care a deținut-o avea aceleași atribuții ca și ofițerii de poliție judiciară care au fost detașați la DNA și că atât ea cât și colegii ei de la DNA aveau aceleași atribuții stabilite prin acte normative speciale, atribuții ce vizează aceleași activități, fiind diferite numai infracțiunile pe care le cercetau sub controlul direct al procurorului. Mai mult, a arătat recurenta că referitor la cauzele cercetate de ea prin comparație cu cele cercetate de polițiștii detașați la DNA, nu sunt diferite sub aspectul complexității, ba dimpotrivă, infracțiunile ce sunt în competența de soluționare a DIICOT prevăzute de art. 12 din Legea nr. 508/2004 au un grad de pericol social mai ridicat.
Apreciind că în speță este dată discriminarea, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Recursul se poate încadra în dispozițiile art. 304 pct. 9 cod pr. civilă.
Recursul este nefondat.
Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 28 alin. 5 din OUG nr. 43/2002 ( în vigoare până la 29.03.2006 ) privind Parchetul Național Anticorupție ( DNA) ofițerii și agenții de poliție detașați în cadrul Departamentului Național Anticorupție beneficiau de un spor de 30 % pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție.
Dar această dispoziție legală nu-i este aplicabilă reclamantei recurente deoarece aceasta nu a fost detașată în cadrul DNA.
Rezultă din lucrările dosarului că reclamanta a fost desemnată să efectueze acte de cercetare penală și a desfășurat activități specifice în cadrul structurilor din IPJ B, fiind salarizată conform OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, care însă nu prevăd acordarea sporului solicitat.
Reclamanta recurentă și-a întemeiat acțiunea privind anularea situației de discriminare pe dispozițiile art. 2 alin. 2 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, conform cărora sunt discriminatorii acele prevederi care avantajează anumite persoane față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, critici sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop sunt adecvate și necesare, ori în cauză nu există nici un scop legitim care să justifice dezavantajarea recurentei.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, soluționând cereri ce aveau drept obiect constatarea discriminării existente între salarizarea polițiștilor judiciari care își desfășoară activitatea în cadrul inspectoratelor județene de poliție și cei care sunt detașați în cadrul DNA, a constatat că între cele două categorii nu există tratament diferențiat, discriminatoriu, potrivit art. 2 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea, sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.
În acest sens Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a pronunțat hotărârile nr. 271 din 05.09.2007, nr. 419 din 27.11.2007, nr. 418 din 28.11.2007 și nr. 164 din 11.03.2008 din considerentele cărora rezultă că polițiștii care lucrează în cadrul Direcției Naționale Anticorupție nu se află într-o situație analogă cu ceilalți polițiști existând o justificare obiectivă diferențierii.
În fine, se impune a se face precizarea că prin Decizia nr. 819 din 03.07.2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 537 din 16.07.2008, Curtea Constituțională a constatat ca fiind neconstituționale prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
În acest context, sentința pronunțată de prima instanță este temeinică și legală și cum nici din oficiu nu se constată motive care să ducă la casarea sentinței recurate, curtea în baza art. 304 pct. 9 și art. 3041raportat la art. 3123(1) Cod proc. civilă va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta cu sediul în B,-,.E,.8, județul B, împotriva sentinței nr.1229 din 26 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal. ( dosar nr- )
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/05.03.2009
Președinte:Nastasi DorinaJudecători:Nastasi Dorina, Grapini Carmen, Ududec Elena
