Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 329/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 329/
Ședința publică din 07 aprilie 2009
Completul compus din:
- - Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de, cu sediul în Târgu M,--3, jud. M, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 811/28.11.2008, pronunțată de Tribunalului Mureș.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Recursul DGFP M este declarat și motivat în termenele legale, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru, în baza disp. art. 17 din Legea nr. 146/1997. Recursul declarat de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR este declarat și motivat în termen și este netimbrat, deși recurentul a fost citat cu mențiunea achitări taxei judiciare de timbru de 19,50 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.
Instanța din oficiu invocă excepția netimbrării recursului declarat de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR ca netimbrat și reține cauza pentru pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr.811 din 28 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Mureșa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de MEF prin DGFP M; a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară termenului de 3 ani de la data înregistrării cererii la instanță; a admis acțiunea formulată de reclamanții, și G, funcționari publici la Curtea de Apel Tg-M, și de intervenție în nume propriu, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de Apel Tg-M, Ministerul Economiei și Finanțelor și partea procesuală Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și în consecință: a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Tg-M și Tribunalul Mureș, la calcularea și plata către fiecare reclamant și intervenientă a despăgubirilor, în cuantum egal cu drepturile bănești reprezentând spor de risc și solicitare neuropsihică în procent de 20% din salariul brut lunar, pentru perioada lucrată de fiecare reclamant după data de 14.03.2005 și până la pronunțarea sentinței iar, pentru intervenientă, pentru perioada cuprinsă între data de 23.05.2005 și data pronunțării sentinței; drepturile bănești astfel stabilite se vor actualiza la inflație, la data plății efective; a obligat pârâții la plata acestui drept și în continuare, după data pronunțării sentinței în conformitate cu prevederile legale în vigoare care îl reprezintă și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă; a obligat pârâtul MEF să aloce sumele necesare plății acestor drepturi; a respins acțiunea pentru perioada anterioară termenului de 3 ani calculați de la data introducerii acțiunii, ca fiind prescris dreptul material la acțiune; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că în ce privește excepția inadmisibilității acțiunii față de pârâtul MEF, aceasta trebuie respinsă deoarece ministerul are atribuții de gestionare a bugetului de stat.
Pe fondul cauzei s-a reținut că reclamanții și intervenienta în interes propriu au calitatea de funcționari publici la compartimentul financiar-contabil al Tribunalului Mureș, drepturile lor salariale fiind reglementate prin OG nr.6/2007 completată cu Legea nr.188/1999.
S-a reținut că art.41 din OG nr.6/2007 prevede că funcționarii publici beneficiază și de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică instituției publice în care își desfășoară activitatea.
S-a reținut că legislația specială, respectiv art.47 din Legea nr.50/1996 prevede că magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
S-a apreciat că aceste dispoziții legale trebuie să producă aceleași efecte și față de categoria funcționarilor publici din cadrul instanțelor.
Prin încheierea din 16 februarie 2009, Tribunalul Mureșa admis cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței în sensul înlocuirii la aliniatul 4, din procentul de 20% în procentul de 50%, reprezentând spor de risc și solicitare neuropsihică.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs DGFP M și Ministerul Justiției și Libertăților.
În motivele de recurs depuse de către DGFP M s-a arătat că MF nu are calitate procesuală pasivă, neputând fi obligat la plata drepturilor salariale deoarece nu are atribuții în gestionarea bugetelor instanțelor judecătorești, această atribuție revenind Ministerului Justiției.
În ce privește executarea obligațiilor de plată, s-a arătat că potrivit Legii nr.500/2002, Ministerul Justiției are obligația de a efectua demersurile necesare în vederea asigurării sumelor necesare plății drepturilor pretinse.
În motivele de recurs formulate de către Ministerul Justiției și Libertăților s-a menționat că deoarece funcționarii publici nu fac parte din categoriile de personal ce beneficiază de sporul în discuție, cererea acestora este neîntemeiată.
Cu privire la interpretarea dispozițiilor art.41 din OG nr.6/2007 s-a menționat că s-a pronunțat ICCJ în soluționarea recursului în interesul legii stabilind prin decizia nr.23 din 12.05.2008 că"funcționarii publici din cadrul instanțelor și parchetelor nu beneficiază de drepturile bănești reglementate de legislația specifică personalului auxiliar de specialitate din cadrul acestora".
Analizând cererile de recurs prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041pr.civ. instanța reține următoarele:
Pentru termenul de judecată din 7 aprilie 2009, recurentul Ministerul Justiției și Libertăților a fost citat (12) cu mențiunea timbrării cererii de recurs, însă nu a procedat la timbrare.
Cu privire la timbraj menționăm că taxa de timbru a fost calculată potrivit dispozițiilor din Legea nr.146/1997.
Potrivit art.20 alin.1 din Legea nr.146/1997, taxele de timbru se plătesc anticipat.
Având în vedere că taxa de timbru nu era achitată la data înregistrării cererii de recurs, recurentul a fost citat cu mențiunea achitării acesteia pentru termenul din 3 martie 2009.
Potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Deoarece recurentul nu și-a îndeplinit obligația de plată, în baza art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 instanța va anula ca netimbrată cererea de recurs.
În ce privește recursul formulat de MEF prin DGFP M, reținem că s-a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive, invocându-se dispozițiile OG nr.22/2002 și ale Legii nr.500/2002.
Cu toate acestea, instanța poate, în baza dispozițiilor art.304 ind.1 pr.civ. să analizeze recursul formulat de MEF prin DGFP M într-un mod mai complex, fără a fi limitată la motivele de casare prevăzute în art.304 pr.civ.
Având în vedere aceste dispoziții precum și cele de la art.329 pr.civ. care prevăd că dezlegarea dată problemelor de drept invocate în cadrul recursurilor în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, Curtea este obligată să țină seama de decizia nr.23 din 12.05.2008 prin care ICCJ s-a pronunțat cu privire la interpretarea dispozițiilor art.41 din OG nr.6/2007, în soluționarea recursului în interesul legii.
Interpretarea a fost dată în sensul că "funcționarii publici din cadrul instanțelor și parchetelor nu beneficiază de drepturile bănești reglementate de legislația specifică personalului auxiliar de specialitate din cadrul acestora".
În consecință reclamanții nu pot beneficia de drepturile salariale sau alte drepturi prevăzute de legislația specifică altor categorii de personal, în afară de cele stabilite pentru funcționarii publici.
Astfel, în baza art.312 pr.civ. instanța va admite recursul formulat de DGFP M, va modifica în parte hotărârea atacată și va respinge acțiunea formulată de reclamanți, urmând a menține dispozițiile referitoare la soluționarea excepțiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul formulat de Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în -, sector 5, împotriva sentinței nr.811/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Admite recursul formulat de M cu sediul în Tg-M, str.-.- nr.1-3, județul M, împotriva aceleiași sentințe.
Modifică în parte hotărârea atacată în sensul că respinge acțiunea reclamanților ca nefondată.
Menține dispozițiile referitoare la soluționarea excepțiilor.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 7 aprilie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
-
GREFIER
,
Red.
Tehnored.
2 exp.
04.06.2009
Jud.fond:
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
