Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 333/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 333/CA
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
Grefier - -
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții - G, M, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la din T,-, în contradictoriu cu pârâtele AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în,-, sect.1 și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE G, cu sediul în G,-, având ca obiect anulare decizii imputație. La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În referatul oral făcut asupra cauzei, grefierul de ședință învederează că atât reclamanții cât și pârâții au fost citați cu mențiunea de a răspunde la excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cauzei, excepție invocată din oficiu de instanță dar nu au înțeles să-și exprime punctul de vedere cu privire la această excepție.
Se solicită judecata cauzei în lipsă.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față:
1.Obiectul litigiului și părțile din proces
Prin cererea înregistrată sub nr- la data de 21.07.2009 la Curtea de Apel Constanța reclamanții G, M, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G, au solicitat să se dispună:
1.- anularea în tot a actelor administrative și obligarea pârâtelor la restituirea sumelor reținute, actualizate cu rata inflației până la data plății efective, astfel:
-decizia de imputare nr. 13801 care anulează decizia nr. 13262/13.05.2009 pentru G,
-decizia de imputare nr. 13807 care anulează decizia nr. 13261/13.05.2009, pentru,
-decizia de imputare nr. 13805 care anulează decizia nr. 13264/13.05.2009 pentru,
-decizia de imputare nr. 13804 care anulează decizia nr. 13263/13.05.2009 pentru,
-decizia de imputare nr. 13803 care anulează decizia nr. 13267/13.05.2009 pentru M,
-decizia de impunere nr. 13802 care anulează decizia nr. 13266/13.05.2009 pentru,
-decizia de imputare nr. 13806 care anulează decizia nr. 13265/13.05.2009 pentru
2.-recunoașterea dreptului de a beneficia de sporul de frontierăconform prevederilor art. (12) alin.2 din OUG nr. 10/2004 de aprobare a Statutului personalului vamal.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că, pârâta - G prin deciziile menționate le-a comunicat că în urma raportului de audit public intern nr. 12868/8.05.2009 s-a constatat că le-au fost plătite necuvenit sumele menționate în deciziile de imputare, sume ce reprezintă sporul de frontieră pentru perioada ianuarie - aprilie 2009.
În esență, au arătat reclamanții, că organul de control, respectiv Compartimentul audit public intern din cadrul Gaa plicat în mod eronat prevederile art. 12 alin.2 din OUG nr. 10/2004, enunțând abuziv și nelegal că doar "personalul vamal care își desfășoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierelor beneficiază de un spor de frontieră de 20%, calculat la salariul de bază".
S-a arătat că la data emiterii deciziilor de imputare, reclamanții îndeplineau funcții publice de execuție în cadrul diferitelor compartimente aflate în componența Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale T, conform Regulamentului de organizare și funcționare a Direcțiilor Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale, aprobat prin Ordinul nr. 1609/27.11.2008 al Președintelui ANAF. Arată că la data prezentei, o parte din compartimente, respectiv control documentar, control fizic, contabilitate, control proprietate intelectuală, juridic și personalul vamal ce ocupă funcții de conducere beneficiază de sporul de frontieră iar pentru compartimentele ce au ca atribuții aplicarea reglementărilor legale în domeniul accizelor acest spor a fost suspendat.
Noua denumire a Biroului Vamal T, Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale T, a fost instituită prin Ordinul Vicepreședintelui ANAF nr. 6883/04.07.2007, emis în temeiul HG nr. 532/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, totodată aprobându-se și repartizarea pe structuri organizatorice a personalului din subordine.
Astfel, personalul vamal din cadrul T își desfășoară activitatea în punctul de trecere a frontierei conform art. 2 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, coroborate cu prevederile art. 8 alin.1, art. 9 alin.5 și art. 19 din OUG nr. 105/2001 și a Anexei(I) a Normelor metodologice din 9 mai 2002 de aplicare a OUG nr. 445/2002, modificate și completate.
Împotriva actelor administrative au formulat în prealabil contestație adresată la organul emitent, fiind emisă decizia nr. 61/26.06.2009 prin care pârâta a arătat că reclamanții își desfășoară sporadic activitatea în imobilul ce găzduiește instituția Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale T, la sediile agenților economici sau pe rutele de transport produse accesibile.
În fapt tot personalul vamal din cadrul T desfășoară activități specifice în zona de responsabilitate a acesteia, conform prevederilor HG nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, activitățile desfășurându-se fie în clădirea instituției, fie în alte locuri conform prevederilor legale în materie.
Au solicitat reclamanții să se constate că actele administrative de anulare a sporului de frontieră contravin prevederilor art. (41) și art. (35) din Constituția Românei, că restrângerea poate fi dispusă numai prin lege și doar dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 38, 39 din Legea nr. 53/2003.
2.Întâmpinarea
Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamalea depus la termenul din 2.09.2009 întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că reclamanții nu desfășoară decât sporadic activitatea în imobilul instituției T iar activitatea lor nu are legătură cu activitatea de control vamal al mărfurilor și persoanelor ce trec frontiera de stat prin punctul de trecere al frontierei pentru a putea beneficia de sporul de frontieră de 20 % primit.
Mai mult, reclamanții au beneficiat pentru activitatea prestată de un spor de 15% pentru condiții deosebite conform art.12 al.41din OUG nr.10/2004.
3.Curtea
Conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă: "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
În ședința publică din 02.09.2009, Curtea din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cererii, acordând termen de judecată la data de 30.09.2009, pentru a da posibilitatea părților să-și exprime poziția în raport de această excepție.
În conformitate cu dispozițiile art.85 din Legea nr.188/1999:
"(1) Reparareapagubelor aduse autorității sau instituției publiceîn situațiile prevăzute laart. 84lit. a) și b)se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unuiordin sau a unei dispoziții de imputare,în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile.
(2) Împotriva ordinului saudispoziției de imputarefuncționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ."
Potrivit dispozițiilor art.3 pct.1 din Codul d e procedură civilă "Curțile de apel judecă în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale;"
De asemenea dispozițiile art.10 al.1 din Legea nr. 554/2004 stabilesc că:
"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționeazăîn fond de tribunaleladministrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționeazăîn fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel,dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
În speță, reclamanții contestă deciziile de impunere emise de autoritatea cu care au relații de serviciu în calitate de funcționari publici, respectiv Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G, căreia îi solicită și recunoașterea dreptului de a beneficia de sporul de frontieră.
Deși reclamanții au solicitat soluționarea cererii și în contradictoriu cu Autoritatea Națională a Vămilor, cum autoritate emitentă a actelor contestate este Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G, instanța, în virtutea obligațiilor prevăzute în art.158 din Codul d e procedură civilă potrivit căruia"când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent"a invocat excepția necompetenței materiale față de textele legale mai sus enunțate.
Văzând și dispozițiile din art. 159 din Codul d e procedură civilă potrivit cu care:
"Necompetența este de ordine publică:
1. când pricina nu este de competența instanțelor judecătorești;
2. când pricina este de competența unei instanțe de alt grad;
3. când pricina este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura;"
Față de obiectul dedus judecății Curtea apreciază că sunt incidente dispozițiile cuprinse în art.10 al.1 teza I din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora competența de soluționare este atribuită tribunalului - secția de contencios administrativ motiv pentru care în temeiul art.158 din Codul d e procedură civilă va declina cauza Tribunalului Tulcea, în raza căruia își au domiciliul reclamanții.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină cauza- acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții - G, M, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la din T,-, în contradictoriu cu pârâtul - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE G, cu sediul în G,-,la Tribunalul Tulcea spre competentă soluționare.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 30 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red.hot.jud.
2 ex./ 20.10.2009
06 Octombrie 2009
Dosar nr-
Data ________________
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
CĂTRE
TRIBUNALUL TULCEA
Vă înaintăm alăturat dosarul cu nr. mai sus menționat, întrucât prin Sentința civilă nr. 333/CA/30.09.2009 pronunțată de Curtea de Apel Constanțas -a dispus declinarea cauzei spre competentă soluționare, instanței d-voastră.
Dosarul conține ____file.
PREȘEDINTE
GREFIER
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis
