Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 339/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.339/ Dosar nr-
Ședința publică din data de 20 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Silviu Barbu JUDECĂTOR 2: Marcela Comșa
- - - - JUDECĂTOR 3: Georgeta Bejinaru
- - - - președinte de secție
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice B, și Ministerul Justiției împotriva sentinței nr.4125/C/11.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr- având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 6 MAI 2008, când părțile au lipsit, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 13 mai 2008, respectiv pentru astăzi 20 mai 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin Sentința civilă nr. 4125/C/11.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției; s-a admis acțiunea formulată de reclamanții:, și în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR; au fost obligați pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției, cu începere de la data de 01.01.2007 și în continuare să calculeze și să plătească reclamanților drepturile salariale actualizate cu indicele de inflație și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, după cum urmează: salariul de încadrare lunar majorat cu un procent de 7 % conform nr.OG8/24.01.2007; acordarea salariului de merit în procent de până la 20 % aplicat la salariul brut pentru 25 % din numărul de posturi prevăzut în statul de funcții aferent funcționarilor publici; acordarea asistenței medicale gratuite precum și medicamente și proteze gratuite; decontarea contravalorii transportului în perioada concediului de odihnă; a fost obligat pârâtul Ministerul Justiției să cuprindă în buget sumele necesare plății către reclamanți a drepturilor salariale cuvenite; a fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să cuprindă în buget sumele necesare achitării către reclamanți a drepturilor cuvenite.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Instanta, în temeiul art. 137 alin.1 din Codul d e procedura civila, s-a pronunțat mai întâi asupra exceptiei lipsei calității procesuale pasive, invocate de paratul Ministerul Justitiei prin întampinare.
Analizand argumentele invocate de parat, respectiv art.10 lit."n" din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin HG nr.387/2005, instanța a apreciat că exceptia lipsei calitatii procesuale pasive nu poate fi admisă. Litera "n" din articolul de mai sus se referă la atribuțiile președintelui curtii de apel care, numeste personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul economico-financiar si administrative al curtii de apel si al instantelor si în circumscriptia acesteia, aprobă transferal, delegarea, detașarea si dispune promovarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare pentru aceste categorii, în condițiile legii față de obiectul cererii de chemare in judecata, respectiv acordarea de drepturi salariale în conformitate cu dispozițiile OG nr.8/2007, instanța a apreciat că între părți există raporturi de munca, iar faptul ca angajarea reclamanților a fost delegate către președintele curții de apel, nu schimbă această stare de fapt.
Reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Curții de Apel B, fiind numiti în temeiul Legii nr.188/1999 si in consecință în cauză sunt aplicabile prevederile nr.OG6/2007 conform dispozițiilor art.2 din acest act normative.
Potrivit prevederilor art. 41 din nr.OG6/2007: "Funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea."
Drepturile salariale solicitate de reclamanti sunt prevăzute pentru personalul auxiliar din cadrul instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea,conform nr.OG8/24.01.2007.
Având în vedere că reclamantele au calitatea de funcționai publici și își desfășoară activitatea in cadrul unei instanțe judecătoresti rezultă că în temeiul art.41 din nr.OG6/2007 beneficiază de sporurile si alte drepturi salariale prevăzute de nr.OG8/24.01.2007 care constituie "legislația specifică autorității- în care își desfășoară activitatea."
Astfel, textul art. 41 din nr.OG6/2007 este clar, lipsit de orice echivoc si nu necesită eforturi de interpretare si in consecintă nu se impune interpretarea sistematica a acestui text de lege potrivit susținerilor pârâtului Ministerul Justiției, distincția între drepturi cu caracter general si principal si drepturi specifice autoritatii fiind neconvingatoare atâta vreme cât art.41 din ordonanță se refera la sporurile si drepturile prevăzute de însăsi "legislatia specifica autoritătii" fără a distinge, în cauza fiind aplicabil principiul de drept " non lex distinguit nec nos distinguere debemus" respectiv unde legea nu distinge nu se admite nici ca ceilalti si respectiv, judecătorul să distingă, în caz contrar adăugându-se la lege,ceea ce este inadmisibil.
In consecință, având în vedere aceste considerente instanța a admis actiunea așa cum a fost formulată si ulterior precizata, cu mentiunea că reclamanta renuntat la judecata, instanta luând act de renuntarea sa la judecată prin incheierea din 23.10.2007.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs toți pârâții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
1) În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta pârâtă Curtea de APEL BRAȘOV arată că reclamanții nu pot beneficia de drepturile prevăzute de legislația specifică judecătorilor și procurorilor sau cele ale personalului auxiliar de specialitate ci numai de sporurile și drepturile specifice funcționarilor publici, sporuri și drepturi ce rezultă din actele normative care reglementează salarizarea și alte sporuri pentru personalul bugetar. În același sens sunt și dispozițiile art.2 din OG nr.6/2007 care arată că "prezenta ordonanță se aplică funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată. Actele normative speciale care reglementează organizarea și funcționarea unei anumite instituții publice prevăd expres categoriile de beneficiari, printre aceștia putând fi și funcționari publici. Finalitatea urmărită de legiuitor prin dispozițiile art.41 din OG nr.6/2007, invocate de reclamanții intimați ca temei de drept al pretențiilor deduse judecății nu poate fi echivalată sistemelor de salarizare prevăzute de lege pentru celelalte categorii de personal din sistemul judiciar cu cel al funcționarilor publici, în caz contrar nu s-ar mai respecta principiile stabilite de art.1 din același act normativ.
2) Ministerul Justiției consideră că instanța a depășit puterile judecătorești conform art.304 pct.4 Cod procedură civilă; acțiunea are ca obiect acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege sau acțiunea tinde la modificarea actelor normative deci era inadmisibilă. Instanța de judecată nu se poate substitui autorității legiuitoare. Apreciază că hotărârea este și nelegală, motiv prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a sa pe considerentul că între părți există raporturi de muncă iar faptul că angajarea reclamanților a fost delegată către președintele Curții de Apel, nu schimbă starea de fapt.
Precizează că drepturile salariale ale reclamanților sunt stabilite prin decizie emisă de președintele Curții de Apel, instituție care, potrivit art.35 din Legea privind organizarea judiciară nr.304/2004 are personalitate juridică. De asemenea, potrivit art.36 din Legea nr.304/2004 de organizare judiciară "Tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ", potrivit art.44 din același act normativ "Președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite". Ministerul Justiției, potrivit HG nr.83/2005 de organizare și funcționare a acestuia, nu are atribuții stabilite în sarcina sa în legătură cu încadrarea și stabilirea drepturilor salariale ale personalului din departamentele economico - financiare și administrative ale instanțelor judecătorești, ci numai de a elabora proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a instituțiilor aflate sub autoritatea sa și a unităților subordonate, de a repartiza alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite și de a controla modul de folosire a acestora. Numai împrejurarea că Ministerul Justiției este ordonator principal de credite în raport cu care reclamanții au raporturi de muncă nu poate duce la concluzia că în sarcina acestuia se poate reține vreo culpă în ce privește stabilirea și acordarea unor sporuri sau drepturi salariale, câtă vreme Ministerul Justiției a asigurat fondurile necesare salarizării reclamanților conform încadrării acestora. Aceștia trebuiau să respecte procedura prealabilă prevăzută de art.31 din OG nr.6/2007. Atât Legea nr.304/2004 cât și OG nr.8/2007 nu conțin dispoziții din care să rezulte că funcționarii publici încadrați la judecătorii, tribunale ori curți de apel pot beneficia de drepturile salariale prevăzute pentru personalul auxiliar al acestor instanțe. Finalitatea urmărită de legiuitor prin dispozițiile art.41 invocate de reclamante drept temei al pretențiilor deduse judecății nu poate fi echivalarea sistemelor de salarizare prevăzute de lege pentru celelalte categorii de personal din sistemul judiciar cu cel al funcționarilor publici. De altfel, instanța nu a arătat care sunt "criteriile " pe baza cărora dispune acordarea drepturilor prevăzute pentru personalul auxiliar de specialitate, drepturi reglementate prin OG nr.8/2007, argumentele acesteia fiind contradictorii și insuficiente.
Referitor la pct.3 al cererii de chemare în judecată, spre deosebire de îndemnizația de încadrare lunară brută, salariul de merit poate fi acordat, individual, numai în urma efectuării unei evaluări, în funcție de anumite criterii de performanță, a calității desfășurate, care să constate obținerea unor "rezultate deosebite în activitatea desfășurată". Instanța de fond în mod greșit a admis capătul de cerere privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă având în vedere că reclamantele au solicitat înscrierea unor drepturi neprevăzute în legislația în vigoare, iar Ministerul Justiției a fost obligat în mod greșit la îndeplinirea unei obligații pentru care nu are calitate procesuală pasivă în acest dosar.
3)Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bas olicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre soluționare primei instanțe. A fost chemat în judecată Statul Român și s-a dispus obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor în nume propriu dacă reclamanții și-au precizat cererea invocă excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu are atribuții în salarizarea și acordarea drepturilor reclamanților, raporturi de muncă există între reclamanți și celelalte instituții pârâte. Ministerul Economiei și Finanțelor nu trebuie confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat, el are atribuții în elaborarea proiectului de buget pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite; ministrul economiei și finanțelor este ordonator principal de credite ca și ministrul justiției; Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata pentru salariații altor instituții, ceilalți pârâți au astfel de atribuții. Pe fond se arată că reclamanții nu pot beneficia de aceste drepturi, iar sumele solicitate cu titlu de pretenții nu sunt datorate. Potrivit Legii nr.500/2002 nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Intimații nu au depus la dosar întâmpinare.
Recursurile sunt legal timbrate.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea apreciază recursul Ministerului Economiei și Finanțelor ca fondat și recursurile Ministerului Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV ca nefondate.
Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat prin sentința civilă să cuprindă în buget sumele necesare achitării către reclamanți a drepturilor cuvenite, deși nu a fost parte în proces decât ca reprezentant al Statului Român nu în nume propriu. În această situație nu poate fi obligat să-și îndeplinească atribuțiile conferite de Legea 500/2002 în speță. Prima instanță trebuia să lămurească cadrul procesual; nu se poate încălca principiul disponibilității părților și modifica din oficiu cadrul procesual fără a se pune aceasta în discuția contradictorie a părților.
În consecință, având în vedere dispozițiile art.129 alin.6 Cod procedură civilă, instanța urmează să dispună înlăturarea dispozițiilor din sentința civilă atacată referitoare la Ministerul Economiei și Finanțelor.
Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că pentru a avea calitatea de parte în procesul civil, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății. Conform HG 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, acesta este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care "asigură elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiei și a programului de guvernare în vederea bunei funcționări a justiției ca serviciu public și veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept." De asemenea, potrivit art.44 din Legea nr.304/2004 de organizare judiciară "Președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite. Ministerul Justiției, potrivit HG nr.83/2005 de organizare și funcționare a acestuia, nu are atribuții stabilite în sarcina sa în legătură cu încadrarea și stabilirea drepturilor salariale ale personalului din departamentele economico - financiare și administrative ale instanțelor judecătorești, dar el are obligația de a elabora proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a instituțiilor aflate sub autoritatea sa și a unităților subordonate, de a repartiza alocațiile bugetare ordonatorilor secundari de credite și de a controla modul de folosire a acestora. Împrejurarea că Ministerul Justiției este ordonator principal de credite în raport cu care reclamanții au raporturi de muncă conferă acestuia calitatea procesuală pasivă în speță, câtă vreme Ministerul Justiției asigură fondurile necesare salarizării reclamanților conform încadrării acestora.
Procedura prealabilă a fost respectată, există dovada depusă la dosar.
Motivele de recurs invocate de Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV pe fond sunt aceleași în consecință vor fi analizate împreună.
Reclamanții sunt funcționari publici încadrați la Curtea de Apel Brașov.
OG 6/2007 reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterilor salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007. Conform art.1 alin.2 sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Art.41 din OG 6/2007 prevede că "funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Prima instanță a acordat reclamanților în baza acestui text de lege drepturile prevăzute de lege pentru personalul auxiliar de specialitatea.
Legea 304/2004 republicată privind organizarea judiciară reglementează și compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor și departamentul economică-financiar și administrativ. Aceste compartimente asigură bunul mers al instanțelor, iar personalul care face parte din aceste compartimente nu poate fi asimilat judecătorilor care asigură funcția constituțională a puterii judecătorești și înfăptuiesc justiția.
În mod corect s-a raportat prima instanță la legislația specifică a personalului auxiliar din instanța judecătorească în care-și desfășoară activitatea și reclamanții.
Nu s-au acordat salarii conform altor grile de salarizare aplicabile altor categorii de personal ci s-a apreciat că și funcționarii publici beneficiază de sporurile autorității în care activează. Prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Într-adevăr dispoziția legală nu este suficient de precisă putând fi interpretată și în sensul arătat de recurente, dar instanța trebuie să aibă în vedere și faptul că altor funcționari publici din cadrul aceleiași instituții (Curtea de APEL BRAȘOV ) le-au fost acordate aceste drepturi. S-ar ajunge la o situație discriminatorie care nu ar avea o justificare obiectivă și rezonabilă încălcându-se astfel prevederile art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens s-a pronunțat și CEDO în cauza Beian contra României.
Interpretarea dispozițiilor art.40 și 41 din OG 6 /2007 de către alte instanțe judecătorești (invocate ca jurisprudență de recurentul Ministerul Justiției) nu este obligatorie atâta timp către Înalta Curte de Casație și Justiție nu a pronunțat o soluție într-un recurs în interesul legii în acest domeniu care să fi fost publicate în Monitorul Oficial al României conform prevederilor art.329 Cod procedură civilă.
Față de considerentele arătate Curtea constată că nici unul dintre motivele de recurs invocate de cei doi recurenți nu este întemeiat.
În baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.4, 304 pct.9 și 304 ind.1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru cele arătate anterior conform art.312 alin.1 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor în nume propriu.
Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
decide
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr.4125/C/11.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ pe care o modifică în parte în sensul că:
Înlătură din sentință dispoziția cu privire la obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării drepturilor salariale cuvenite reclamanților.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.
Respinge recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției împotriva aceleiași sentințe.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.05.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.MC 20.05.2008/dact.VP 21.05.2008
Judecători;
Președinte:Silviu BarbuJudecători:Silviu Barbu, Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru
