Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 34/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 34
Ședința publică de la 25 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Obreja Manolache Iustinian
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
Grefier: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta C, domiciliată în I,-,. 591,. B,. 2,. 8 în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu sediul în B, sector 3, str. -. -, nr. 3, având ca obiect "litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999)".
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei, av. care depune delegație la dosar și consilier juridic pentru Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă B, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul cu privire la excepțiile invocate și pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantei, solicită respingerea excepțiilor motivat de faptul că actul normativ a fost suspendat în aplicare și nu înseamnă că a aceasta echivalează cu pierderea dreptului invocat.
Ca atare, apreciază că în condițiile în care suspendarea a încetat la finele anului 2007, este posibilă încadrarea în termen pentru recuperarea drepturilor bănești. De altfel și Ordonanța Guvernului nr. 146 din decembrie 2007 stabilește modalitatea de plată pentru drepturile cu acest titlu, pentru funcționarii publici, pentru întreaga perioadă solicitată.
Pe fond, solicită admiterea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru pârâtă, solicită admiterea celor două excepții invocate și pe fond respingerea acțiunii.
Instanța, constatând dezbaterile închise, rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la numărul 7543/04.10.2007, reclamanta Cac hemat în judecată pe pârâta Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă B, pentru a fi obligată la plata drepturilor bănești reprezentând prima de concediu cuvenită pe perioada 2001 - 2006, sumă actualizată în raport de rata inflației, de la data nașterii dreptului, până la data plății efective.
S-a motivat că, în calitate de persoană numită într-o funcție publică de conducere, având raporturi de serviciu stabilite cu pârâta Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, avea dreptul, în temeiul art. 33 alin 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
A mai arătat că drepturile bănești menționate nu au fost achitate de pârâtă, aceasta invocând suspendarea acordării lor prin dispozițiile actelor normative aflate în vigoare în perioada 2001-2006.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat prescripția dreptului material la acțiune și a arătat că a respectat dispozițiile actelor normative prin care exercitarea dreptului la prima de concediu de odihnă a fost suspendată, succesiv, prin legile privind bugetul de stat.
Prin sentința civilă nr. 3692/23.11.2007, Tribunalul Iași și-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta C, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă B, în favoarea Curții de Apel Iași - Secția Contencios Administrativ.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 202/2006, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are în subordine agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului B și că, potrivit art. 29 alin. 2 din același act normativ, directorii executivi și directorii executivi adjuncți ai agențiilor județene au statut de funcționari publici, fiind numiți de președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, raporturile de serviciu ale directorilor executivi și directorilor executivi adjuncți fiind stabilite direct cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Ca urmare a declinării de competență, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Din Ordinul nr. 218/30.04.2001, emis de președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (fila nr. 15 din dosarul Tribunalului) reiese că reclamanta ocupă din anul 2001 funcția publică de conducere de director buget din cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă
Prin Decizia nr. 77/05.11.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în procedura recursului în interesul legii că dispozițiile art. 34 alin. 2 (devenit art. 35 alin. 2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că prima de concediu de odihnă, reprezentând o sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, se cuvenea acestei categorii de personal.
Având în vedere că deciziile prin care au fost soluționate recursurile în interesul legii referitoare la condițiile de recunoaștere a dreptului la prima de concediu de odihnă sunt obligatorii pentru instanțele judecătorești, conform dispozițiilor art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, ținând seama și de împrejurarea că prescripția dreptului la acțiune a fost suspendată pe perioada de timp în care exercitarea dreptului la prima de concediu de odihnă a fost suspendată succesiv prin legile privind bugetul de stat, instanța va respinge prescripția dreptului la acțiune, va admite acțiunea și o va obliga pe pârâta Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă să plătească reclamantei C prima de concediu de odihnă aferentă perioadei 2001-2006, actualizată în raport cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la executarea obligației.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Hotărăște:
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune.
Admite acțiunea formulată de reclamanta C în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Obligă pe pârâta Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă să plătească reclamantei C prima de concediu de odihnă aferentă perioadei 2001-2006, actualizată în raport cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la executarea obligației.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25.02.2008.
Președinte judecător
RL
Grefier
- -
și tehnoredactat:, 4 ex.
Președinte:Obreja Manolache IustinianJudecători:Obreja Manolache Iustinian, Leocadia Roșculeț
