Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 3550/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3550

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.10.2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria

GREFIER - -

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE B, având ca obiect "litigiu funcționari publici".

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta reprezentată de consilier juridic cu delegație la dosar, lipsă fiind reclamanții.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, consilierul juridic al pârâtei depune la dosar delegație de reprezentare și arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea constatând că nu mai sunt cereri de formulat și nici probe de administrat apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepțiile lipsei procedurii prealabile, prescrierii dreptului material la acțiune și pe fond.

Consilierul juridic al pârâtei solicită admiterea excepțiilor lipsei procedurii prealabile și prescrierii dreptului material la acțiune pentru motivele expuse în întâmpinare, iar pe fond solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Curtea reține cauza pentru a se pronunța pe excepțiile lipsei procedurii prealabile, prescrierii dreptului material la acțiune și în subsidiar, pe fond.

CURTEA,

Deliberând în condițiile art.256 Cod procedură civilă, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX Contencios Administrativ și Fiscal la data de 26.02.2009, reclamanții și în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, au solicitat obligarea pârâtei la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, începând cu data de 01.01.2004 și până la data încetării raporturilor de serviciu, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat, în esență, că în perioada pentru care solicită drepturile bănești, au avut calitatea de funcționari publici la autoritatea pârâtă și conform art. 31 alin. 1 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici au avut dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare întrucât aceste suplimente fac parte din salariul funcționarului public.

Reclamanții mai arată că pârâta nu le- acordat aceste drepturi bănești, deși executarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 188/1999 a fost suspendată doar până la data de 31.12.2006 prin art. 44 din OUG nr. 92/2004 și art. 48 din OG nr. 2/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 417/2006.

În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp. Legii nr. 188/1999 și Legea nr. 53/2003.

În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar înscrisuri.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale Tribunalului București, excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile și prescripției dreptului material la acțiune pentru anii 2004 și 2005.

În subsidiar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 1690/05.05.2009 Tribunalul București - Secția a IX aaa dmis excepția necompetenței materiale instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția Contencios Administrativ și Fiscal în raport de prev. art. 10 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 109 din Legea nr. 188/1999.

La Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția Contencios Administrativ și Fiscal cauza a fost înregistrată la data de 9.06.2009.

Analizând actele și lucrările din dosar, în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii administrative prealabile invocată de pârâtă în baza art. 7 din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că este neîntemeiată în raport de disp. Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Cauzele având ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt date în competența instanțelor de contencios administrativ, conform art. 109 din Legea nr. 188/1999, fără ca prevederile acestei legi să facă trimitere la disp. Legii nr. 554/2004.

Ca atare, dispozițiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nu sunt aplicabile în speță.

Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune se reține că este de asemenea neîntemeiată.

În perioada anilor 2004-2006 inclusiv, aplicarea disp. art. 29 (ulterior art. 31) din Legea nr. 188/1999 fost suspendată prin OUG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006. Ca urmare a acestei suspendări, pentru perioada de referință operat și suspendarea legală dreptului funcționarilor publici de solicita suplimentele reglementate de dispozițiile art. 31 din lege.

Solicitarea reclamanților a fost formulată în termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de Legea nr. 53/2003, după încetarea suspendării legale cu începere de la data de 01.01.2007.

Împrejurarea că reclamanții solicită drepturi aferente anului 2004, nu conduce la aprecierea acțiunii ca fiind prescrisă întrucat dreptul material la acțiune pentru drepturile de natura celor solicitate a început să curgă de la data încetării suspendării legale.

Pe fondul cauzei, Curtea constată că acțiunea este neîntemeiată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:

Drepturile salariale solicitate prin acțiune se referă la "suplimentul postului" și "suplimentul corespunzător treptei de salarizare" reglementate de Legea nr. 188/1999.

Aceste drepturi reprezintă două componente ale salariului unui funcționar public, prevăzute de art. 31 alin. 1 lit. c) și d) (iar anterior art. 29) din Legea nr. 188/1999 și poartă denumirea în prezent de "suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare".

Raportat la perioada pentru care se solicită drepturile bănești, se constată cu privire la cele două componente ale salariului unui funcționar public, că au fost reglementate în Legea privind Statutul funcționarilor publici, la art. 29, lit. c) și d). sub denumirea de "suplimentul postului" și "suplimentul gradului", pentru perioada 1.01 2004 - 01.01.2007

La data de 01.01.2007, Legea nr. 188/1999 a schimbat denumirea componentei salariului funcționarului public de la lit. d) în "suplimentul corespunzător treptei de salarizare". Modificarea denumirii dreptului intervenit prin art. I pct. 30 din Legea nr. 251/2006.

Legea nr. 188/1999 fost republicată la 29.05.2007, iar fostul art. 29 devenit art. 31, după renumerotarea articolelor.

Art. 29 din Legea nr. 188/1999, începând cu varianta în vigoare la data de 01.01.2004 și până la data de 01.01.2007, iar ulterior art. 31 de la 1 iunie 2007 și până la 31.10.2007 (perioada de referință din cererea de chemare în judecată) la alin. 3, prevăzut expres că "salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici".

Actele normative privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, și pentru perioada de referință, au fost: OUG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006.

Din prevederile acestor acte normative nu rezultă că "suplimentul postului" sau "suplimentul treptei de salarizare" (anterior suplimentul gradului) sunt sporuri salariale reglementate într-un anumit procent.

Aceste "suplimente" fac parte din salariul funcționarului public, dar se acordă în anumite situații.

OUG nr. 92/2004 a reglementat la art. 13, că "funcționarul public care exercită cu caracter temporar pe o perioadă mai mare de 30 de zile, în condițiile legii, o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici sau categoriei funcționarilor publici de conducere are dreptul la salariul de bază corespunzător funcției publice exercitate temporar, astfel cum este prevăzut în statul de funcții".

Funcționarul public care s-a aflat în situația reglementată de art. 13 primit ( ori trebuia să primească) drepturile salariale ale funcției sale la care s-a adăugat suplimentul postului ocupat cu caracter temporar.

Altă situație reglementată, dar pentru "suplimentul treptei de salarizare" este dispoziția cuprinsă în art. 9 (2) teza ultimă din OUG nr. 92/2004. "Dacă funcționarul public are un salariu de bază mai mare decât cel prevăzut la treapta 3 de salarizare, salariul de bază de care beneficiază după promovarea în gradul profesional se stabilește potrivit treptei de salarizare imediat superioare care asigură o creștere salarială".

În acest caz, funcționarul public a beneficiat de suplimentul corespunzător treptei de salarizare despre care face vorbire Legea nr. 188/1999.

Alte situații, în care funcționarii publici beneficiază de suplimentul postului sau de suplimentul treptei de salarizare, se regăsesc atât în OG nr. 2/2006, art. 6 alin. 3, 4 și 6 cât și în OG nr. 6/2007, art. 6 alin. 3 și 4.

Concluzia care se desprinde este că, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare nu sunt drepturi de care beneficiază toți funcționarii publici, ci drepturi care se acordă de autoritatea publică angajatoare în situația în care, în urma transferului, promovării ori a altor cazuri de modificare ale raporturilor de serviciu ale funcționarului public trebuie să i se asigure creșterea salarială prevăzută de lege.

Solicitarea reclamanților de obligare a pârâtei să le plătească sub forma unor sporuri permanente suplimente salariale care au fost reglementate pentru anumite situații și mai mult, suplimente cuantificate de reclamanți, în sensul dorit, este evident nelegală și netemeinică.

Reclamanții nu au dovedit că s-au aflat în situații specifice, reglementate de prevederile legale privind salarizarea funcționarilor publici, pentru a se constata culpa autorității angajatoare în neacordarea suplimentelor salariale.

Celelalte susțineri ale reclamanților sunt de prisos a mai fi analizate din moment ce instanța a constatat inexistența în raporturile de serviciu ale reclamanților a drepturilor la suplimentul de post și la suplimentul treptei de salarizare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 109 din Legea nr. 188/1999, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei procedurii administrative prealabile ca neîntemeiată.

Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune ca neîntemeiată.

Respinge acțiunea formulată de reclamanții, cu domiciliul în B, B-dul - - nr. 36, -A,. A,. 3,. 16, sector 3 și, cu domiciliul în B, B-dul - - nr. 2.. 6,. 2,. 1,. 37, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, cu sediul în B,-, sector 1, ca neîntemeiată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 28.10.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.

Tehnored. CB/ 4ex.

12.11.2009

Președinte:Cosma Carmen Valeria
Judecători:Cosma Carmen Valeria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 3550/2009. Curtea de Apel Bucuresti