Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 37/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.37/ Dosar nr-
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - - - JUDECĂTOR 3: Silviu
- - - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ C împotriva sentinței civile nr. 1474/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 13 ianuarie 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 20 ianuarie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că la data de 15.09.2008 reclamanta - din G în calitate funcționar public a formulat acțiune de chemare în judecată a pârâtei Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă C solicitând
- obligarea paratei la plata catre reclamanta a sumelor de bani reprezentand suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza;
- acordarea drepturilor salariale sus mentionate incepand din data de 01.01.2004 pana in 29.02.2008, sumele datorate urmand a fi actualizate prin aplicarea indicelui de inflatie;
- obligarea paratei la reclacularea si plata contributiilor la asigurari sociale aferente veniturilor reclamantei pentru perioada de timp sus mentionata.
Acțiunea reclamantei a format obiectul dosarului nr- a Tribunalului Covasna.
În acest dosar instanța de fond a pronunțat Hotărârea nr.1474/14.10.2008 prin care a dispus următoarele:
S-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât.
S-a admis cererea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă
A obligat pârâta să acorde și să plătească reclamantei suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pe perioada 01.01.2004-29.02.2008 sumele datorate urmând a fi actualizate prin aplicarea indicelui de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
A obligat pârâtul la recalcularea și plata contribuțiilor la asigurări sociale aferente veniturilor reclamantei pentru perioada de timp sus menționată.
S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
Reclamanta a fost functionar public in cadrul institutiei parate, din data de 01.01.2000 si pana la data de 03.03.2008, astfel cum rezulta din cuprinsul carnetului de munca depus in copie la dosar.
Conform prevederilor art.31 din Legea nr. 188/1999 republicata, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază; sporul pentru vechime în muncă; suplimentul postului; suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În perioada 2004 - 2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Suspendarea acordării suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare prin actele normative sus menționate contravine insa prevederilor art.41 și prevederilor art.53 alin.2 din Constituția României care limitează restrângerea exercițiului unor drepturi doar la situații în care această măsură se impune într-o societate democratică, fiind necesar ca măsura să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
Sub acest aspect, actele normative prin care s-a suspendat acordarea suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare pentru funcționarii publici contravin dispozițiilor constituționale menționate care de altfel prevăd posibilitatea restrângerii unor drepturi și nu a suspendării lor.
Trebuie precizat că prevederile art.15 alin.2 din Constituție consacră principiul neretroactivității legii civile și prin urmare, unui drept deja câștigat nu i se pot aduce îngrădiri prin acte normative ulterioare.
Pe de altă parte, actele normative menționate nu prevăd desființarea dreptului la acordarea suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare ci doar suspendarea exercițiului acestuia, ceea ce nu echivalează cu înlăturarea dreptului respectiv. Suspendarea exercițiului dreptului nu poate suprima un drept recunoscut de lege deoarece ar contraveni dispozițiilor constituționale precum și Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale conform cărora, nu se poate aduce atingere sau îngrădiri unui drept deja câștigat.
Instanta a mai reținut că suspendarea aplicării unor dispoziții dintr-un act normativ, în speță a dispozițiilor art 29 alin 1 lit c si d din Legea nr.188/1999 (devenit art 31 in forma republicata a legii), nu echivalează cu abrogarea acestora, respectiv cu suprimarea dreptului subiectiv recunoscut prin aceste prevederi legale.
Inalta C de Casatie si Justitie a statuat in dezlegarea unui recurs in interesul legii dat pe o chestiune de drept asemanatoare (suspendarea acordarii primelor de vacanta-Decizia nr 23/2005) ca pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada celor 2 ani, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
In plus, tribunalul retine și dispozițiile art.38 din Codul muncii care prevăd în mod imperativ că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
In consecinta, instanța a apreciat că normele prin care s-a dispus suspendarea acordării suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare pentru functionarii publici, sunt contrare Constituției, astfel că reclamanta își poate valorifica dreptul din moment ce existența lui nu a fost înlăturată.
Instanța a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, retinand prevederile art 7 alin 1 din Decretul nr 167/1958 conform carora, prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de actiune sau dreptul de a cere executarea silita.Ori, in speta, data nasterii dreptului la actiune pentru realizarea drepturilor salariale pretinse de reclamanta este data la care a incetat suspendarea prevederilor legale ce instituie acordarea respectivelor suplimente salariale.
Pentru aceste considerente, instanta a admis cererea de chemare in judecata si a dispus obligarea paratei sa acorde si sa plateasca reclamantei suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza, pe perioada 01.01.2004-29.02.2008, sumele datorate de parat cu acest titlu urmand a fi actualizate prin aplicarea indicelui de inflatie, de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective.
Instanta a obligat paratul la recalcularea si plata contributiilor la asigurari sociale aferente veniturilor reclamantei pentru perioada de timp sus mentionata. Nu vor fi acordate cheltuieli de judecata deoarece partea indreptatita la obtinerea acestora, conform art 274 Cod procedură civilă, nu le-a solicitat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal recurentul pârât Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă C criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamantei ca netemeinică și nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată următoarele:
Hotărârea atacată este nelegală deoarece în mod greșit a acordat instanța prin hotărâre procentul de 25% calculat la salariul de bază, atât pentru sporul suplimentul postului și suplimentul gradului, deoarece în lege nu se prevede un procent fix, ci se prevede "până la maxim 25% din salariul de bază, care este în funcție de tranșele de vechime în muncă (art.11 din OG nr.6/2007).
Se susține că în mod greșit instanța a pronunțat cota de 25% pentru reclamantă.
Se mai arată că acest spor nu poate fi acordat pentru perioada 01.01.2004 - 2006, deoarece prin prevederile OUG nr.92/2004 a fost suspendat dreptul de acordarea acestor sporuri în baza și prevederile Legii nr.188/1999 pentru funcționarii publici.
Și pentru anii 2006, 2007 - 2008 aceste drepturi prevăzute la art.31 lit.c și d din Legea nr.188/1999, nu s-au acordat, deoarece nu existau prevederile legale concrete și din lipsa alocărilor bugetare cu această destinație.
Recurenta a afirmat că reclamanta este funcționar public din 01.10.2000, dat pârâta Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă C nu a încălcat legea, ci datorită suspendărilor succesive a acestor drepturi prin OUG nr.92/2004, 2/2006 și lipsa fondurilor, nu-i pot fi imputate.
Pentru aceste motive a solicitat admiterea recursului.
În drept a invocat prevederile actelor normative sus menționate.
Față de recursul declarat, intimata reclamantă - a formulat întâmpinare (filele 8 - 11) solicitând respingerea recursului ca nefondat dezvoltând pe larg susținerile sale.
La rândul său recurenta a formulat concluzii scrise (filele 14 - 15) în sensul admiterii recursului, a timbrat legal recursul (fila 16 dosar).
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă nr.1474/14.10.2008 a Tribunalului Covasna, prin prisma criticilor formulate în recursul declarat de Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă C (pârâta) și raportat la prevederile legale aplicabile, constată recursul ca fondat în parte, adică în ce privește critica acordării reclamantei a procentului maxim de 25% atât în ce privește sporul suplimentul postului și al treptei de salarizare în procent de 25%.
Astfel, se reține că în mod corect a reținut instanța de fond acordarea sporului pentru treaptă și pentru suplimentul postului, dar în mod greșit și nelegal a acordat procentul maxim prevăzut de lege, câte 25% pentru cele două sporuri.
În ce privește apărarea formulată de intimata - reclamantă în întâmpinare se va reține în parte, iar în ce privește procentul se va înlătura, se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate ca fiind legale.
În acest sens, instanța are în vedere dispozițiile art.29 din Legea nr.188/1999 aplicabile cu 01.01.2004 potrivit Legii nr.161/2003, care la lit.c și d nu prevăd o sumă fixă pentru un astfel de spor, ci un procent care pe cote procentuale, legea prevede că acesta poate fi "până la maxim 25%", adică sporul - cota în procente se va calcula în funcție de tranșele de vechime în funcția publică - postul și treapta de salarizare.
Acest spor nu poate fi acordat automat la toți funcționarii publici, indiferent de vechime, ci gradual pentru fiecare caz (funcționar public) în parte.
Acest lucru îl va stabili angajatorul pe baza dosarului de personal profesional, a cărții de muncă.
Ca atare, sub acest aspect critica recurentei este justificată și legală, sens în care va fi reținută.
În consecință, pentru aceste considerente se va admite în parte recursul, și în consecință se va modifica sentința atacată conform celor din dispozitiv. Suspendarea acordării drepturilor respective nu conduce la înlăturarea drepturilor cunoscute de lege, ca atare trebuie reparat acest prejudiciu prin acordarea drepturilor pentru perioada 01.01.2004 la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursul declarat de pârâtul Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă C împotriva Sentinței civile nr.1474/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna - Secția civilă, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă C și, în consecință,
Înlătură din sentința recurată dispozițiile cu privire la cuantumul în procent de 25% din salariul de bază pentru suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Menține restul dispozițiilor instanței de fond.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.01.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red.MI 26.01.2009/dact.VP 27.01.2009
Judecător fond
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Silviu
