Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 37/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- SENTINȚA NR. 37/F-

Ședința publică din 11 Februarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ingrid Emina Giosanu judecător

Grefier - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamantul, domiciliat în Pitești, str. -, -. C,. 12, județul A, în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în Pitești,-, județul A și INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în B,--6, sector 5.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns reclamantul personal și consilier juridic pentru pârâți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de 29.01.2009, întâmpinare formulată de pârâtul IGPR, întâmpinare care a fost deja depusă la dosar și la termenul de judecată anterior.

În raport de obiectul acțiunii, respectiv solicitarea de a se verifica legalitatea unei dispoziții a Inspectoratului de Poliție al județului A, instanța pune în discuția părților excepția necompetenței Curții de APEL PITEȘTI în soluționarea cauzei, raportat la dispozițiile art. 3 pct. 1 Cod pr. civ.

Reclamantul solicită respingerea excepției, apreciind Curtea de Apel ca fiind competentă a soluționa litigiul suspus judecății, având în vedere implicarea IGPR, care este un organ administrativ central.

Reprezentantul pârâților arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției invocate din oficiu.

Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Curții de APEL PITEȘTI în soluționarea cauzei.

CURTEA

Asupra acțiunii de față:

Constată că la data de 17 decembrie 2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului A și Inspectoratul General al Poliției Române, solicitând instanței ca în baza contestației împotriva hotărârii nr.22439/28.11.2008 conducerii IPJ A, și a răspunsului IGPR nr.-/12.12.2008, să verifice legalitatea procedurii de emitere a dispoziției nr.063 din 1.03.2003 a șefului IPJ A, să constate nulitatea absolută a acestei dispoziții, să anuleze aceeași dispoziție și să oblige pe IPJ A să emită o nouă dispoziție cu respectarea prevederilor legale, precum și să-i repare prejudiciul material ce i-a fost creat, cerând, totodată, să fie obligate pârâtele la plata sumei de 100.000 EURO, reprezentând daune morale.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că este ofițer de poliție judiciară în cadrul IPJ A și la sfârșitul anului 2002 au fost promovate mai multe acțiuni disciplinare împotriva sa, timp în care s-a apărat prin mijloacele legale.

La data de 15.11.2007, prin executorul judecătoresc, IPJ Aaf ost executată silit în urma unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care instanța a dispus punerea la dispoziția sa a dosarului de personal, prilej cu care a sesizat conducerea IPJ și a IGPR că dosarul este unul de tip politic, întocmindu-se un raport în care au fost consemnate mai multe abuzuri comise împotriva sa. Raportul a fost declarat secret, în condițiile în care privește verificarea unor înscrisuri desecretizate de instanță, și la insistențele sale i-a fost eliberat un extras din acest raport.Printre abuzurile comise împotriva sa se numără și dispoziția nr.063/2003 a IPJ A referitoare la punea în aplicare a dispoziției IGPR nr.0770/17.02.2003, care încalcă dispozițiile art.17 lit.e din Ordinul I, nr.350/2002. În esență a solicitat să se constate că hotărârea nr.22439/28.11.2008 a conducerii IPJ A nu este suficientă pentru îndreptarea situației, în sensul că numirea pe funcția de specialist I fără acordarea diferențelor salariale nu conduce la repararea în totalitate a prejudiciului creat, iar poziția pârâtelor îi oferă o reparație parțială, cauzându-i prejudicii materiale și morale însemnate.

La data de 14.01.2009, pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Aaf ormulat întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității declarării acțiunii, dispoziția nr.063/1.03.2003 a IPJ A fiindu-i comunicată reclamantului la data de 5 mai 2003, conform adresei nr./26090 a serviciului.

La data de 28 ianuarie 2009 s-a formulat întâmpinare și de către pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, dat fiind faptul că se solicită verificarea unei dispoziții emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului A, precum și excepția tardivității introducerii acțiunii, pentru că dispoziția nr.063/2003 i-a fost comunicată reclamantului în luna martie 2003. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În raport de obiectul pricinii dedusă judecății și de excepția lipsei calității procesuale pasive a IGPR, Curtea a pus în discuția părților, la termenul de judecată din 11 februarie 2009, competența materială de soluționare a cauzei.

În privința acestei excepții, se constată că reclamantul a investit instanța cu verificarea legalității unei dispoziții emisă de șeful IPJ A, ori această instituție nu se înscrie în sfera autorităților publice centrale, pentru a atrage competența curții de apel. Potrivit disp.art.3 pct.1 Cod pr.civilă, curțile de apel sunt competente să soluționeze litigiile în contencios administrativ împotriva actelor emise de autoritățile sau instituțiile publice centrale, or IPJ A nu constituie o asemenea instituție, fiind una locală.

În această ipoteză, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Argeș, potrivit disp. art. 2 pct.1 lit.d) Cod pr. civilă, motiv pentru care Curtea, în temeiul art.159 pct.2 Cod pr.civilă își va declina competența în favoarea acestei instanțe.

Se va avea în vedere și faptul că nu este supus cenzurii nici unul dintre actele emise de Inspectoratul General al Poliției Române, acestea fiind menționate doar ca suport probator. Simpla solicitare de obligare și a IGPR la plata daunelor morale nu poate atrage competența Curții de apel, în condițiile în care actul administrativ dedus judecății este emis de o instituție locală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Declină competența de soluționare acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamantul, domiciliat în Pitești, str. -, -. C,. 12, județul A, în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în Pitești,-, județul A și INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în B,--6, sector 5, înfavoarea Tribunalului Argeș - Complet specializat în contencios administrativ.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

Red.

TC/5 ex.

23.02.2009

Președinte:Ingrid Emina Giosanu
Judecători:Ingrid Emina Giosanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 37/2009. Curtea de Apel Pitesti