Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 373/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 373/
Ședința publică de la 3 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Angelica Ciobotaru
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de intervenientul în nume propriu, domiciliat în G,-, -.12, de reclamanții, și de pârâtul CONSILIUL JUDETULUI G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 1995/18.09.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29 mai 2008 și s-au consemnat în încheierea din acea zi, instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la data de 3 iunie 2008, când a pronunțat prezenta.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții intervenienți în nume propriu ---, ). -, (), -, -, -, --, -, -, -, intimat, -, -, -, St., -, -, au chemat în judecată pârâtele Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Consiliul Județean G, solicitând obligarea acestora la plata reprezentând prima de concediu pe anii 2002-2006 actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, la data plății efective, la care se adaugă și daune interese,fără cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr. 1995 din data de 18.09.2007, Tribunalul Galația respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Județean G ca nefondată.
A admis cererea privind drepturi bănești formulată de reclamanții ---, (), -, -, -, --, -, -, -, intimat, -, -, -, St., -, -, și a intervenienților în interes propriu și în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Consiliul Județean
A obligat pârâtele către reclamanți la plata primelor de vacanță pe perioada 2002-2006 actualizate cu indicele de inflație corespunzător perioadei în care reclamanții au exercitat funcția publică.
A respins cererile formulate de reclamanții, ca nefondate.
A mai respins cererile formulate de intervenienții în interes propriu, ca nefondate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții intervenienți în nume propriu ---, ). -, (), -, -, -, --, -, -, -, intimat, -, -, -, St., -, -, au chemat în judecată pârâtele Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Consiliul Județean G, solicitând obligarea acestora la plata reprezentând prima de concediu pe anii 2002-2006 actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, la data plății efective, la care se adaugă și daune interese, fără cheltuieli de judecată.
Prin încheierea din data de 25.06.2007, secția civilă a Tribunalului Galația dispus scoaterea cauzei de pe rol și înregistrarea acesteia la secția de contencios administrativ unde s-a înregistrat sub nr-.
La dosarul cauzei, pârâta a depus lista cu privire la data numirii în funcția publică a funcționarilor publici, care au calitatea de reclamanți.
Prin încheierea din data de 10.07.2007 instanța a luat act că intervenientul nu înțelege să mai susțină excepția de nelegalitate a actelor prin care s-a dispus suspendarea acordării acestor drepturi.
Potrivit disp. art. alin. 2 din Legea nr. 188/1999, funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Această prevedere legală,a fost suspendată succesiv până la data de 31.12.2006 prin următoarele texte legale: art. 3 alin. 1 din nr.OUG 33/2001, art. 12 alin. 4 din Legea nr. 743/2001, art. 10 alin. 3 din Legea nr. 631/2002,art. 9 alin. 7 din Legea nr. 507/2003,art. 8 alin. 7 din Legea nr. 511/2004 și. 5 alin. 1 din Legea nr. 380/2005.
Deoarece normele legale de suspendare mai sus invocate, nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate la data sesizării instanței, cenzurarea legalității acestor suspendări succesive revine potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992,instanței de fond și nu Curții Constituționale.
Astfel,instanța apreciază că aceste norme legale de suspendare contravin prevederilor art. 41 și art. 53 din Constituție.
Dreptul la prima de concediu constituie un drept de renumerare a muncii, care face din conținutul complex al dreptului fundamental al dreptului la muncă.
Ca atare, potrivit art. 53 din Constituție, acest drept nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și contrar echității impuse de o societate democratică.
Totodată,normele legale de suspendare contravin și art. 16 alin. 1 din Constituție (reclamanții fiind discriminați față de celelalte categorii de persoane încadrate în muncă) precum și art. 15 alin. 2 din Constituție,deoarece aceste norme legale sunt retroactive,suspendând retroactiv un drept câștigat sub imperiul Legii nr. 188/1999.
Deși exercițiul dreptului de a încasa prima de concediu a fost suspendat pentru perioada 2001-2006, această suspendare nu echivalează cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării acestuia în intervalul de timp pentru care a fost suspendat exercițiul său.
Din moment ce dispozițiile legate prin care s-a suspendat acordarea primei de concediu au caracter temporar, rezultă că suspendarea dreptului la prima de concediu nu se poate transforma într-o măsură cu caracter permanent, pentru că aceasta ar însemna însăși înlăturarea acestui drept.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs pârâta Consiliul Județean cu următoarea motivare:
Susținerile reclamanților cu privire la neconstituționalitatea normelor legale de suspendare,norme care ar contraveni art. 53 (restrângerea unor drepturi sau libertăți), art. 16 alin. (1) și art. 15 alin. (2) din Constituția României nu pot fi luate în considerare deoarece dispozițiile art. III alin. (2) din nr.OUG 33/2001 au fost supuse controlului de constituționalitate exercitat de către Curtea Constituțională, excepțiile de neconstituționalitate ridicate fiind respinse ca inadmisibile.
Astfel, referitor la încălcarea art. 53 din Constituție învederează instanței că:
În motivarea Deciziei nr. 38/25.01.2005 Curtea Constituțională "apreciază că premisele de la care pleacă autorii excepției sunt greșite. Beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este și prima de concediu, nu constituie un drept constituțional fundamental,iar prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în privința reglementării lor".
Precizează că între reclamanții angajați la. G și Consiliul Județului nu există raporturi juridice de muncă.
Între cele două instituții pârâte nu există raporturi de subordonare, însă reclamantele sunt angajate ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Plata primei de vacanță este o obligație a angajatorului în consecință,calitatea de ordonator de credite a Consiliului Județului G nu are relevanță în cauză.
Intervenientul cu următoarea motivare:
Obiectul cererii de chemare în judecată derivă dintr-un drept legal, constituțional, are ca obligație comună mai multe persoane ale căror drepturi au aceeași cauză,caz în care procesual are o coparticipare procesuală, procesul desfășurându-se între mai mulți reclamanți și mai mulți pârâți.
Referitor la intervenția principală care este consacrată de prevederile art. 49 Cod procedură civilă, intervenția în interes propriu fiind o cerere conexă acțiunii reclamantului și care se grevează pe aceasta, singura condiție fiind cea referitoare la afirmarea unui drept subiectiv care se valorifică prin cererea de intervenție.
Ceea ce instanța de fond în mod inexplicabil nu a înțeles se referă la faptul că prin cererea făcută de intervenient s-a cerut ca instanța de judecată să se pronunțe asupra afirmării unui drept subiectiv prin care intervenientul principal să urmărească valorificarea unui drept propriu, diferit de al celorlalte părți din proces.
Deși din punct de vedere procesual prima fază ca fiind admiterea în principiu,instanța a admis-o, personalul contractual devenind parte în proces urmând a doua fază și anume soluționarea cererii, cu totul aberant, instanța de judecată în dispozitivul hotărârii respinge cererea personalului contractual ca nefondată fără a o motiva în fapt și în drept.
În concluzie, se apreciază faptul că privitor la personalul contractual acele norme legale de suspendare invocate nu mai sunt în vigoare fiind abrogate la data sesizării instanței,dreptul la prima de concediu constituind un drept de renumerare a muncii, care face parte din conținutul fundamental al dreptului la muncă, caz în care conform prevederilor art. 53 din Constituție, acest drept nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu cum a făcut instanța de fond cu personalul contractual fiind contrar echității impuse de o societate democratică.
Referitor la acest drept al personalului contractual, suspendarea nu echivalează cu stingerea dreptului ci are ca efect numai la un moment dat numai imposibilitatea realizării acestuia, pentru intervalul de timp pentru care a fost suspendat exercițiul său, rezultând că suspendarea dreptului la prima de concediu nu se poate transforma într-o măsură cu caracter permanent pentru că aceasta ar însemna însăși înlăturarea acestui drept.
Și reclamantele, au declarat recurs cu următoarea motivare:
Pe parcursul derulării procesului s-au depus în repetate rânduri liste cu reclamanții, chitanțe cu care s-au achitat taxe de timbru și cereri de intervenții.
Deoarece la dosarul cauzei sunt anexate 2 tabele nominale cu funcționari publici și chitanțe pentru plata taxei de timbru, s-au produs omisiuni în dispozitivul sentinței civile.
Ca urmare a depunerii cererii de îndreptare eroare materială, instanța a luat în considerare doar tabelul aflat la fila nr. 329, fără să observe că s-au făcut rectificări, privind reclamanții.
Mai mult,nu s-a ținut cont de faptul că prin căsătorie, numele reclamantelor au fost schimbate,motiv pentru care e posibil a nu se observa că numele figurează pe lista depusă de
de timbru achitate se regăsesc la dosarul cauzei și demonstrează faptul că numele figurează în listele anexate la dosar.
Recursul Consiliului Județului G este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 33 alin. 2 din. nr. 188/1999 ce reglementează statutul funcționarilor publici, funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu care se impozitează separat.
Prin urmare, dreptul la prima de vacanță s-a născut prin lege ca un drept subiectiv afectat de un termen suspensiv care conferă titularilor acestui drept prerogativele în virtutea cărora pot pretinde subiectului pasiv al raportului juridic, născut să efectueze o anumită prestație pozitivă și anume aceea de a plăti suma de bani cu titlu de primă de vacanță, începând cu data la care a expirat termenul.
Faptul că ulterior, prin acte normative succesive s-a dispus suspendarea exercițiului acestui drept, nu echivalează cu stingerea dreptului.
Dreptul în sine a existat și există, putând fi valorificat de către reclamanții beneficiari. În cazul în care am accepta ideea exprimată de recurentă, s-ar putea ajunge la situația în care dreptul se suspendă pe o perioadă nedefinită, succesiv, iar persoana titulară a dreptului să nu poată să îl exercite niciodată.
În acest caz, dreptul ar avea un caracter iluzoriu, abstract, fiind din îngrădit prin însăși imposibilitatea de a fi exercitat prin liber acces la justiție, iar această situație nu este în spiritul apărării drepturilor omului.
Mai mult decât atât, suspendarea succesivă a dreptului afectează însăși substanța dreptului respectiv, de altfel un drept câștigat prin intrarea în vigoare a actului normativ.
Ne raliem opiniei potrivit căreia dreptul la prima de vacanță, face parte din conținutul dreptului la muncă iar acest drept nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu.
Astfel art. 53 din Constituția României arată clar, situațiile în care exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns iar restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Prin suspendarea succesivă a aplicării normei de drept, s-a ajuns la situația unei adevărate îngrădiri a dreptului câștigat și practic, la anularea obligației corelative, fără nici o justificare legală a acestei îngrădiri.
În acest context, hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea corectă a legii, respectiv în baza disp. art. 33 al. 2 din Legea nr. 188/1999, iar, așa cum am arătat mai sus, dreptul reclamanților intimați este născut și actual putând fi exercitat.
Sub aspectul pretinsei prescripții a dreptului la acțiune aparținând recurentei reclamante, Curtea apreciază că suspendările succesive prevăzute pentru acordarea primelor de vacanță au avut ca efect inclusiv suspendarea termenului de prescripție extinctivă.
Ca urmare, se impune a se considera că dispozițiile art. 10 al.3 din Legea nr. 631/2002, art.9 al. 7 din Legea nr. 507/2003, art. 8 al. 7 din Legea nr. 511/2004 și art. 5 pct. 5 din Legea nr. 379/2005 au suspendat inclusiv cursul prescripției dreptului la acțiune a cărei aprobare fost suspendată prin acte normative temporare emise datorită unor condiții financiare deosebite.
În aceste condiții criticile formulate de pârâtă nu pot fi primite, neîcadrându-se în nici unul din aspectele de modificare sau casare prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 Cod procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, instanța urmează, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâta Consiliul Județean
Referitor la recursul reclamantelor: (fostă ), (fostă ) și (fostă, Curtea reține că acesta este fondat.
Într-adevăr în tabelul aflat la fila nr. 329 din dosarul instanței de fond, la pozițiile 21,35 și 57, figurează recurentele reclamante ca făcând parte din categoria funcționarilor publici din cadrul Consiliului Județean
Ca atare acest recurs urmează a fi admis,să se modifice sentința atacată și să fie obligată pârâta să le plătească și acestora prima de vacanță pe perioada 2001-2006 actualizată cu indicele de inflație.
Referitor la recursul intervenientului, care face parte din categoria personalului contractual, Curtea constată că în mod greșit Tribunalul Galați secția civilă, completul specializat pe conflicte de muncă și asigurări sociale s-a dezînvestit prin încheierea din 25.06.2007 și tot în mod greșit, secția comercială și de contencios administrativ a aceluiași tribunal, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul pe motiv că nu are calitatea de funcționar public.
Era un motiv de dezînvestire nu de respingere a cererii.
De aceea,acest recurs în temeiul disp. art.312 Cod procedură civilă,va fi admis, cu consecința casării în parte a sentinței atacate, numai în ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu formulată de și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Galați, secția civilă, complete specializate în conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Județean G, cu sediul în-, împotriva sentinței civile nr. 1995/18.09.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Admite recursul reclamanților, declarat împotriva sentinței civile nr. 1995/18.09.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în sensul că admite acțiunea și față de acestea și obligă pârâtele să le plătească prima de vacanță pe perioada 2002-2006, actualizată cu indicele de inflație.
Admite recursul intervenientului în interes propriu, domiciliat în G,--. 12, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 1995/18.09.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Casează în parte sentința civilă nr. 1995/18.09.2007 a Tribunalului Galați numai în ceea ce privește cererea de intervenție a acestuia și trimite cauza spre rejudecarea cererii de intervenție formulată de, la Tribunalul Galați,
secția civilă, complete specializate în conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 3 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /27.02.2008
Tehnored. 2 Ex./01.07.2008
Fond:
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Angelica Ciobotaru, Dorina Vasile
