Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 379/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 379/CA
Ședința publică de la 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe
recurentele:, (fostă, (fostă, toate cu domiciliul ales în I, str.-.-, nr.18-20, județul I, în contradictoriu cu intimata CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE I, având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999), recurs împotriva sentinței numărul 531/ca/04.04.2008.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă recurenta (fostă ), lipsă fiind celelalte recurente și reprezentantul intimatei.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei, de către grefier, referat potrivit căruia intimata a depus la dosar întâmpinare, cu duplicat pentru comunicare.
Recurenta, căreia i se înmânează duplicatul întâmpinării, susține că nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Nemaifiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurenta solicită admiterea recursului, susținând că există decizii prin care s-a acordat sporurile solicitate, că alți colegi beneficiază de aceste sporuri și că există hotărâri favorabile chiar după pronunțarea deciziei Înaltei Curți de casație și Justiție.
Instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
După deliberare
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința nr. 531/ca/04.04.2008 Tribunalul Iași - Comercial și Contencios Administrativ a respins acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu Casa de Asigurări de Sănătate
În motivarea sentinței a reținut instanța că reclamantele sunt consilieri juridici în cadrul compartimentului juridic și contencios al pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate
Consilierii juridici numiți în funcție au statut de funcționari publici, astfel încât, în privința salarizării, li se aplică Legea nr. 188/1999 și nu Codul muncii.
Dispozițiile art. 60 din Statutul profesiei de consilier juridic fac distincție între consilierii juridici numiți în funcții care beneficiază de un salariu stabilit în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea 188/1999 (categorie din care fac parte și reclamantele) și consilierii juridici cu statut de salariat și care beneficiază de o remunerație de bază stabilită prin negociere.
Prevederile art. 60 alin. 2 din statut sunt aplicabile consilierilor juridici angajați în baza unor contracte individuale de muncă, doar aceștia având posibilitatea de a negocia clauze suplimentare salariului de bază cum ar fi cele referitoare la mobilitate și confidențialitate.
Reclamantelor însă li se aplică Legea 188/1999 față de statutul de funcționari publici în privința cărora legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea negocierii sporurilor solicitate în prezenta cauză și nici cuantumul acestora, astfel încât acțiunea de față este neîntemeiată.
Mai mult, confidențialitatea reprezintă în sistemul actual de salarizare al funcționarilor publici o obligație de serviciu (art. 45 din Legea 188/99 ), aceștia neputând divulga faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice și nu un argument pentru obținerea unor sporuri salariale.
Instanța mai reține că prin decizia nr. 78/5.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie obligatorie pentru instanțe în conf. cu prevederile art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă s-a stabilit că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 514/2003 modificată prin Legea nr. 246/2006 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic raportate la dispozițiile art. 60 alin. 1 și 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) și art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici republicată se interpretează în sensul că nu se pot negocia de consilieri juridici cu statut de funcționari publici prestațiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate, în condițiile prevăzute de art. 25 și 26 din Codul muncii. Această categorie poate beneficia de sporuri salariale în condițiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcționarilor publici și de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
De asemenea, față de dispozițiile art. 117 din Legea 188/1999 se constată că sporurile salariale ce fac obiectul cauzei nu au fost reglementate de legislația specifică autorității sau instituției publice în care reclamantele își desfășoară activitatea.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamantele.
Arată recurentele că în aplicarea Legii nr. 514/2003 a fost adoptat la data de 06.03.2004 Statutul profesiei de consilier juridic, iar conform art. 24 alin. 2 din aceeași lege și I avea obligația de a opera modificările prevăzute de lege.
La art. 16 din Legea nr. 514/2003 sunt prevăzute drepturile și obligațiile consilierului juridic, printre care și obligația de a păstra secretul și confidențialitatea activității sale, precum și pe aceea de a se deplasa la instanțele judecătorești din județ, aceasta reprezentând mobilitatea funcției.
Conform art. 45 din Legea nr. 188/1999 s-a stabilit obligația de a păstra confidențialitatea datelor, iar prin art. 7 din Legea nr. 7/2004 privind Codul d e conduită al funcționarului public sunt obligați ca timp de 2 ani după încetarea raporturilor de serviciu să nu dezvăluie informațiile confidențiale la care au acces.
Drepturile corelative obligațiilor enunțate sunt cele prevăzute la art. 24 din Legea nr. 514/2003, art. 60 din Statutul profesiei de consilier juridic și art. 25 și 26 Codul muncii, respectiv indemnizația de confidențialitate și mobilitate.
Susțin recurentele că, dacă legiuitorul ar fi considerat că juriștii care sunt și funcționari publici nu beneficiază de prevederile Legii nr. 514/2003, ar fi prevăzut expres acest lucru. Potrivit art. 1 alin. 2 Codul muncii de prevederile acestuia beneficiază și consilierii care desfășoară activitate în baza unei legi speciale, în calitate de funcționari publici, numai în măsura în care acestea nu sunt dispoziții specifice obligatorii.
Față de calitatea de funcționar public a consilierului juridic, intenția legiuitorului este clară, dispozițiile legale specifice profesiei coroborându-se cu dispozițiile Legii nr. 188/1999, care prevede, la art. 29 alin. 1 și 2 și art. 30 că funcționarul public are dreptul la un spor de salariu reprezentând suplimentul postului, la prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii speciale, pe principiul că aceasta derogă de la legea generală.
Conform art. 52 din Statutul profesiei de consilier juridic, acestuia, ca funcționar public, îi sunt aplicabile și beneficiază de prevederile legii funcționarului public și, ca atare, consilierul juridic funcționar public beneficiază atât de prevederile Legii nr. 514/2003 și ale Statutului, cât și de cele ale Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici. Aceeași concluzie se desprinde din art. 60 alin. 3 din Statutul profesiei de consilier juridic, ce stabilesc că "în termen de 60 de zile, autoritățile publice, instituțiile și celelalte persoane juridice, vor opera modificările prevăzute în prezentul statut cu privire la încadrare, salarizarea, stabilirea statutului, a drepturilor și obligațiilor consilierilor juridici pe carei-au numitsau angajat".
Mai arată recurentele că nu au fost avute în vedere și alte aspecte, potrivit cărora:
- dacă s-ar considera că nu le pot fi acordate sporurile întrucât au calitatea de funcționari publici, ar însemna că nici o revedere a legii speciale a consilierilor juridici să nu producă efecte față de consilierii juridici care sunt și funcționari publici;
- în cauză sunt aplicabile dispozițiile principiului egalității de șanse consfințite prin art. 39 alin. 1 lit. "d" din Codul muncii, întrucât conform art. 18 alin. 3 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern în care se prevede acordarea pentru auditorii interni a unui spor pentru complexitatea muncii de 25% aplicat la salariul de bază brut lunar, pârâta I acordă acest spor auditorilor interni care sunt și funcționari publici deci, în situații similare, în care legiuitorul acordă drepturi suplimentare unei categorii profesionale prin legi speciale, se procedează diferit.
În privința reținerii incidenței Deciziei nr. 78/05.11.2007 a, susțin recurentele că și după pronunțarea acesteia au mai fost acordate sporurile reclamate și, mai mult, această decizie nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, conform art. 329 alin. 2 Cod procedură civilă.
Depunând întâmpinare, intimata a răspuns criticilor formulate solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile Curtea constată:
Având calitatea de consilieri juridici în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate I, reclamantele, numite în această funcție, au statut de funcționari publici, aplicându-li-se, inclusiv în ceea ce privește salarizarea dispozițiile Legii nr. 188/1999.
În condițiile mai sus arătate, dispozițiile art. 60 alin. 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, se aplică doar consilierilor juridici angajați în baza unor contracte individuale de muncă, nu și funcționarilor publici salarizați conform art. 31 din Legea nr. 188/1999. Ca atare, consilierii juridici cu statut de funcționari publici nu pot negocia sporurile de confidențialitate și de mobilitate solicitate prin acțiunea dedusă judecății, aspecte corect reținute de către instanța de fond.
Nu poate fi primită susținerea recurentelor în sensul că dacă legiuitorul ar fi considerat că juriștii care sunt și funcționari publici nu trebuie să beneficieze de prevederile Legii nr. 514/2003 și implicit de sporurile arătate, ar fi prevăzut expres acest lucru. Atât timp cât prin lege se prevede o diferențiere clară de statut între consilierii juridici angajați și cei numiți în funcție, o asemenea prevedere expresă nu mai era necesară, salarizarea fiecărei categorii realizându-se distinct, după norme specifice.
Prin decizia nr. 78/05.11.2007 a, cu caracter obligatoriu pentru instanțe, s-a stabilit că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 514/2003 modificată prin Legea nr. 246/2006 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic raportate la dispozițiile art. 6 alin. 1 și 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost 29) și art. 117 (fost 93) din Legea nr. 188/1999 republicată, se interpretează în sensul că nu se pot negocia de către consilierii juridici cu statut de funcționari publici prestațiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și cea de confidențialitate, putând beneficia de sporuri acordate doar în baza unor acte normative de salarizare a funcționarilor publici.
Decizia nr. 78/05.11.2007 aaf ost publicată în Monitorul Oficial nr. 553/22.07.2008, astfel încât, conform art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă dezlegarea dată problemei de drept adusă în discuție prin acțiunea introductivă și prin prezentul recurs este obligatorie pentru instanțe.
Raportat la aspectele reținute, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul introdus de, și împotriva sentinței nr. 531 ca/04.04.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
Grefier,
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
-
16.10.2008
2 ex.-
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Violeta Elena Pinte, Dan
