Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 383/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-DECIZIENR. 383/R-
Ședința publică din 11 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
JUDECĂTOR 3: Gina
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanții, -, G, ,toți cu domiciliul ales la cabinet avocat din Rm. V, Calea lui, nr. 134,. 2, județul V, împotriva sentinței nr. 131/29 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârâtORAȘUL,-, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru recurenții - reclamanți, în baza împuternicirii avocațiale nr. 150/2008 de la dosar, lipsă fiind intimatul - pârât.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, care învederează instanței, că s-a depus la dosar, prin biroul registratură, întâmpinare din partea intimatului - pârât.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții -reclamanți, arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia pe fond.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții -reclamanți, solicită admiterea apelului, casarea sentinței recurate și pe fondul cauzei, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, pentru motivele arătate în scris și pe care le susține oral în ședință publică. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând:
Constată că prin cererea înregistrată la data de 4 decembrie, reclamanții, -, G, .au chemat în judecată pârâtul PRIMARUL ORAȘUL ,-, județul V, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul la plata drepturilor ce reprezintă indemnizația de dispozitiv reglementată de Legea nr. 138/1999 în cuantum de 25 % din salariul de bază, potrivit Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr. 496 din 28.07.2003, în funcție de perioada efectiv lucrată, sume actualizate până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt salariați ai Primăriei Orașul și în urma modificărilor de structură apărute la nivelul administrației publice generate de reorganizarea Guvernului în cursul lunii iulie a anului 2003, prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496 din 28.07.2003 s-a prevăzut dreptul lor la indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariul de bază, precizând că în prezent de indemnizația de dispozitiv beneficiază toți angajații prefecturilor, precum și angajații din domeniul evidenței informatizate a persoanei (activitate subordonată consiliilor județene și locale).
Mai arată reclamanții că începând cu anul 2003 conform prevederilor legale în materie de salarizare (OUG nr. 192/2002, privind reglementarea drepturilor în natură salarială ale funcționarilor publici, Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții), personalul civil - funcționari publici și personalul contractual care funcționează în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, beneficiază în afara salariului de bază de o serie de sporuri și indemnizații, respectiv de o indemnizație de 25 % din salariul de bază de care trebuie să beneficieze personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
După examinarea cauzei, Tribunalul Vâlcea - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a pronunțat sentința nr. 131 din 29.01.2008, prin care a respins acțiunea formulată de reclamanții, -, G, funcționari publici în cadrul aparatului propriu al Primarului Orașul, județul V, ca nefondată.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, instanța a reținut că reclamanții au calitate de funcționari publici în cadrul aparatului propriu de specialitate al Primarului orașului, județul V și în această calitate reclamanții menționați beneficiază de drepturile și obligațiile pe care le prevede Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public și nu de dispozițiile legale derogatorii cu caracter special care se aplică altor categorii de funcționari publici cu statut special la care se referă Legea nr. 138/1999.
Prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/2003 se fac unele precizări privind aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, ca urmare a faptului că Ministerul Internelor și cel al Administrației Publice s-au reunit într-un singur minister.
Față de atribuțiile pe care le are funcționarul public așa cum sunt prevăzute în Legea nr. 188/1999, nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea indemnizației de dispozitiv, din moment ce acesta nu este asimilat personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională sau personalului civil din aceste instituții.
Faptul că de indemnizația de dispozitiv beneficiază unii angajați din cadrul prefecturilor care își desfășoară activitatea în domeniul evidenței informatizate a persoanelor sau în cadrul autorităților publice locale ca urmare a reorganizării aparatului primăriilor nu poate fi un argument hotărâtor pentru justificarea dreptului solicitat de reclamanți, din moment ce personalul respectiv a fost preluat din cadrul Ministerului Internelor ca funcționari publici cu statut special și nu puteau pierde un drept deja câștigat. Faptul că în bugetul local pe 2008 au fost alocate fonduri în valoare de - lei pentru plata indemnizației de dispozitiv nu justifică dreptul pretins de reclamanți, pentru că nu este prevăzut de lege pentru categoria de personal din care fac parte.
Împotriva sentinței au formulat recurs, în termenul legal, reclamanții, -, G, care, invocând dispozițiile art.304 pct.9 și art. 312 Cod pr.civilă, au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reluând în parte motivele acțiunii de fond.
Se susține că soluția primei instanțe este greșită deoarece dispozițiile Legii nr.138/1999 și ale. nr. 496/2003 se aplică și funcționarilor publici din cadrul fostului Minister al Administrației Publice ca urmare a reunirii acestuia cu Ministerului Internelor prin formarea noului minister, respectiv Ministerul Administrației și Internelor. Ordinul MAI a apărut după reunirea celor doua ministere, în anul 2003, și nu face distincție între funcționarii publici care beneficiază de aceste drepturi și este menit să înlăture discriminarea dintre salariații care își desfășoară activitatea în cadrul noului minister. Instanța nu îl poate înlătura, cât timp nu a fost abrogat și nu s-a constata nelegalitatea lui, iar reclamanții sunt în permanență la dispoziția șefului unității administrativ teritoriale și a consiliului local.
Reclamanții mai susțin că dreptul reclamat este prev. prin pct.9.2 din Ordinul nr.496/2003 și creează un sistem unitar de acordare a unor drepturi salariale și în domeniul administrației publice tuturor categoriilor de personal, de acesta beneficiind toți angajații prefecturilor din țară.
Sporul de dispozitiv reglementat prin Ordinul nr. 496/2003 se încadrează în categoria "alte drepturi" prev. de art. 14 din OUG nr. 192/2002, act normativ care reglementează salarizarea funcționarilor publici.
S-a mai arătat că prin Hotărârea Consiliului Local nr. 1/2008 privitor la aprobarea bugetului local pe anul 2008, la propunerea ordonatorului de credite, s-au alocat fondurile necesare plății acestui spor.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs, ce vor fi analizate grupat, în conformitate cu dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, cât și în raport și de dispoz. art. 3041.proc.civ. Curtea constată că recursul nu este fondat.
Pentru crearea unei imagini clare asupra prevederilor legale incidente în materie și definirea personalului îndreptățit la primirea indemnizației de dispozitiv, se impune indicarea textelor legale aplicabile, ce vor fi redate în continuare.
Astfel, Legea nr. 138/199 stabilește modalitatea de salarizare si acordare a altor drepturi personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publica și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, aceasta stabilind, în art. 1, care categorii de personal se supun rigorilor acestei legi.
Potrivit art. 1, "Dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civildin cadrulMinisterului Apărării Naționale,Ministerului d e Interne, Serviciului R de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției".
Legea, prin art. 3, definește compunerea soldei lunare, ca fiind alcătuită din: solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv.
Potrivit art. 13, "Cadrele militare in activitate, militarii angajați pe baza de contract si salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunara de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază", art. 47 din lege extinzând aplicabilitatea dispozițiilor precitate și personalului civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art.
De asemenea, potrivit art. 49, "Personalul civil din ministerele si instituțiile centrale prevăzute la art. 47, care desfășoară activități in condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile si indemnizațiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare in activitate", art.51 menționând care sunt funcțiile specifice pentru personalul civil din structurile de apărare națională, ordine publica și siguranță națională, prin trimiterea la anexa nr. 6.
Prin Ordinul Ministrului de Interne nr. 275/2002 s-au emis dispoziții de aplicare a Legii nr. 138/1999.
Prin OUG nr. 63/28.06.2003 Ministerul d e Interne si Ministerul Administrației Publice au fost organizate într-un singur minister, Ministerul Administrației și Internelor.
Prin Ordinul nr. 496/28.07.2003. Ministrul Administrației si Internelor a modificat și completat Ordinul nr. 275/2002 sus amintit, prevăzând în art. II introducerea pct. 9.2 cu următorul conținut: "Indemnizația de dispozitiv se acorda si personalului civil ce-si desfășoară activitatea in domeniul administrației publice".
De asemenea, pct. 31.1 fost modificat astfel: "Prin personal civil, in sensul prezentului ordin, se înțelege funcționarii publici si personalul contractual din Ministerul Administrației si Internelor.
Personalul civil din Ministerul Administrației si Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celui din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art. 13 din lege, precum si de cele prevăzute in reglementările in vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar ".
Aceste dispoziții stau la baza pretențiilor reclamanților din cauza de față.
Din succesiunea actelor juridice sus expuse, este evidentă concluzia ca Ordinul nr. 496/2003 de care se prevalează reclamanții este dat în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 138/1999 care reglementează anumite drepturi salarialepentru personalul civil care își desfășoară activitatea incadrulMinisterului Apărării Naționale,Ministerului d e Interne (devenit, devenit ), Serviciului R de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție si, Serviciului de Telecomunicații Speciale si Ministerului Justiției.
În urma reorganizării Ministerului d e Interne si a celui al Administrației Publice în Ministerul Administrației și Internelor, o astfel de precizare ca cea sus expusa cuprinsă în Ordinul nr. 496/2003 era necesar a fi prevăzută, având în vedere că Ministerul nou creat avea atribuții și în domeniul administrației publice, nu doar în cel al ordinii și siguranței publice. Drept consecință, era necesar a se dispune și cu privire la personalul salarizat în baza Legii nr. 138/1999, dar care - în baza unor acte normative ulterioare legii respective - își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice (de ex. serviciul de eliberare și evidență a pașapoartelor, permiselor și certificatelor de înmatriculare, cel de evidență informatizată a persoanei).
Ceea ce nu înseamnă că tot personalul bugetar - funcționari publici sau contractuali - care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice - și care sunt salarizați după norme specifice funcției lor - vor beneficia de indemnizația de dispozitiv.
Persoanele care nu au fost și nu sunt salarizate conform Legii nr. 138/1999 de către I nu sunt vizate de către Ordinul nr. 496/2003. Acest ordin nu poate adăuga la lege, iar în cazul funcționarilor contractuali Ordinul nr. 496/2003 contravine dispozițiilor art. 157 Codul muncii, ministrul și Internelor nefiind angajatorul reclamanților. Nu există discriminare, deoarece funcționarii publici sau personalul contractual care își desfășoară activitatea în administrația publică nu au același statut cu cei salarizați în baza Legii nr. -, nu ocupă aceleași funcții și nu îndeplinesc aceleași atribuții de serviciu.
În interpretarea dată de reclamanți Ordinului 496/2003, acesta ar aduce completări Legii nr. 138/1999 și actelor normative cu putere de lege prin care sunt salarizați funcționarii publici, ceea ce este inadmisibil pentru un act destinat creării cadrului legal și procedurii de aplicare a legii, dat în executarea legii. Nu se poate pune problema înlăturării efectelor unui act care nu a fost abrogat sau în privința căruia nu s-ar fi constata nulitatea, cum susțin reclamanții. În realitate, se dă o interpretare a dispozițiilor cuprinse în acest ordin, în baza regulilor de ierarhizare a actelor normative și de caracterul explicativ al unui ordin dat în aplicarea unei legi.
Nici faptul că prin Hotărârea nr. 1/2008, Consiliul Local ar fi aprobat bugetul local pentru anul 2008, care cuprinde și plata sporului de dispozitiv, nu are relevanță în cauză, cât timp nu există o dispoziție legală aplicabilă și funcționarilor publici și personalul contractual din administrația publică, din categoria din care fac parte reclamanții, din care să rezulte vocația acestora la primirea indemnizației de dispozitiv. Așa cum s-a arătat anterior, era necesar a se dispune și cu privire la personalul salarizat în baza Legii nr. 138/1999, dar care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice (de ex. serviciul de eliberare și evidență a pașapoartelor, permiselor și certificatelor de înmatriculare, cel de evidență informatizată a persoanei), ceea ce nu înseamnă că tot personalul care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și care sunt salarizați după norme specifice funcției lor, vor beneficia de indemnizația de dispozitiv.
În concluzie, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a decis că reclamanților nu li se aplică Legea nr.138/1999 și că, în consecință, aceștia nu au dreptul la sporul de dispozitiv prevăzut de această lege, motiv pentru care recursul lor va fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții, -, G, toți cu domiciliul ales la cabinet avocat din Rm. V, Calea lui, nr. 134,. 2, județul V, împotrivasentinței nr. 131/29 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât PÂRÂTUL ORAȘUL,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.G/2 ex.
21.04.2008
jud fond.
Gh.
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Gina