Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 4093/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4093
Ședința publică de la 15 Octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță Judecător
- - Judecător
- - Judecător
Grefier:
********
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții Inspectoratul de Poliție al județului G și Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței nr. 1546 din 19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " PT MEMBRII: -.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, arătându-se că recursurile au fost declarate în termenul legal și sunt scutite de taxa de timbru; s-a învederat că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 1 pct. 2 Codul d e procedură civilă;
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Codul d e procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față.
Prin sentința nr. 1546 din 19.05.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Gorja admis în parte acțiunea reclamantului SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " PENTRU - - MEMBRU DE SINDICAT și a obligat pârâții să-i plătească acestuia contravaloarea normei de hrană 12B, pe perioada 2006 - 01.02.2008, actualizat la data plății.
S-a respins acțiunea ca prescrisă pentru anul 2005.
S-au respins excepțiile litispendenței, autorității de lucru judecat și cea a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor s-a reținut că plecând de la dispozițiile Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, în art. 12 al. 2 se arată că la nivelul județelor în număr de 41 se organizează și funcționează ca unități cu personalitate juridică inspectorate de poliție.
Conform dispozițiilor art. 7 alin.2 din OUG nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea se reglementează faptul că ministrul Administrației și Internelor are calitatea de ordonator principal de credite, iar în art. 12 al. 5 se arată că ministrul stabilește prin ordin conducătorii unităților și subunităților care au calitatea de ordonator de credite.
În art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice se instituie regula că ministru administrației și internelor în calitatea sa de ordonator principal de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite.
Așadar, stabilirea și plata drepturilor bănești se face în mai multe etape în raport de întreaga organizare ierarhic stabilită atât din punct de vedere administrativ cât și din punct de vedere fiscal, primul eșalon fiind în competența conducătorului inspectoratului județean care este ordonator terțiar de credite și are raport de subordonare față de ordonatorul secundar și principal de credite.
Nu are relevanță în situația de față doar faptul că raporturile de serviciu ale reclamantului se desfășoară în cadrul IPJ G, unitate de poliție cu personalitate juridică, întrucât raporturile de serviciu se reglementează de către legiuitor, neexistând posibilitatea unei negocieri între reclamant și G, cu atât mai mult cu cât bugetul fiecărui inspectorat județean nu este stabilit în mod exclusiv de ordonatorul terțiar de credite, toate aceste bugete fiind repartizate și aprobate de ordonatorul principal de credite, care reprezintă Ministerul Administrației și Internelor, conform disp. art. 21 din Legea nr. 500/2002.
Excepția litispendenței de asemenea nu a fost reținută raportat la disp. art. 163 Cod pr. civilă întrucât în dosarul nr- nu există îndeplinită tripla identitate prevăzută de art. 1201 Cod civil; acest dosar s-a aflat pe rolul Secției conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Gorj pentru ca ulterior să fie transmis spre competentă soluționare Secției contencios administrativ și fiscal a aceleiași instanțe la termenul din 12 februarie 2009, fără ca să se desemneze numărul dosarului de la secția respectivă, arătându-se totodată că în acțiunea al cărui obiect este supus atenției este formulată de către același sindicat pentru toți membrii sindicatului care aveau calitatea de polițiști la IPJ G și prin care s-a solicitat obligarea la sumele actualizate reprezentând contravaloarea normei de hrană 12 B aferentă perioadei 2005 până la data rămânerii definitive a hotărârii. În situația dată, se putea invoca cel mult instituția conexării prev. de art. 164 Cod pr. civilă, instituție ce nu era benefică situației date, raportat la faptul că sindicatul prin cererea respectivă nu a solicitat drepturi colective, ci a solicitat drepturi individuale pentru fiecare membru de sindicat în parte, raportat la activitățile desfășurate de fiecare reclamant în parte în perioada solicitată ce se pot încadra într-una din cele 14 situații prevăzută în anexa HG nr. 65/2003.
Excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la sumele solicitate pentru perioada anului 2005 fost admisă având în vedere disp. art. 3 din Decretul nr. 167/1958, precum și dispozițiile art. 283 din Codul muncii raportat la dispozițiile art. 117 din Legea nr. 188/1999.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctiva, republicat în 1960, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.
În conformitate cu art. 3 din același act normativ, termenul prescripției este de 3 ani și începe sa curgă, conform art. 7 de la data când se naște dreptul la acțiune.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18 din Decretul nr. 167/1958, instanța judecătorească a fost obligată ca, din oficiu, să cerceteze dacă dreptul la acțiune este prescris. Normele care reglementează prescripția extinctivă sunt imperative, de ordine publică.
Prescripția extinctivă limitează timpul în care o persoană poate să-și valorifice un drept subiectiv recurgând la organele de jurisdicție.
Conform dispozițiilor art. 137 alin. 1 din Codul d e Procedură Civilă, se impunea cu prioritate, pronunțarea asupra excepțiilor care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.
Instanța a constatat prescris dreptul la acțiune cu privire la perioada anterioară, în raport de dispozițiile art.1 din decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă. Potrivit art. din același decret, termenul de prescripție este de 3 ani, iar conform art.283 alin.l lit.c din legea nr.53/2003, cererile formulate în materia conflictelor de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, dispoziții aplicabile și în raporturile de serviciu ale reclamanților, conform dispozițiilor art.117 din legea nr.188/1999 privind statului funcționarilor publici, care menționează că dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice. De asemenea s-a respins și excepția privind autoritatea de lucru judecat deoarece sentința invocată nu este irevocabilă
Pe fondul problemei instanța a reținut următoarele:
Conform disp. art. 28 al.2 din Legea nr. 54/2003 organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor ce decurg din statutele funcționarilor publici, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici în fața instanțelor judecătorești, având dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză.
Prin HG nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană în timp de ale personalului aparținând structurilor, ministerului, administrației și internelor, s-a stabilit acordarea acestor drepturi doar personalului aparținând structurilor acestui minister și căruia i se aplică statutul polițistului, pentru ca în anexa hotărârii să fie prevăzute situațiile expres și limitativ enumerate, în care se acordă norma nr. 12 B, normă ce este definită în art. 4 din hotărâre, iar normele de aplicare a acestei hotărâri precum și structura normelor de hrană s-a stabilit prin Ordinul MAI nr. 440/2003.
Ca atare, prin acest ordin s-a stabilit procedura de alocare a acestor norme de hrană personalului căruia i se aplică statutul polițistului din structurile Ministerului Administrației și Internelor, procedură ce nu poate depăși cadrul legislativ prevăzut prin Hotărârea de Guvern.
În consecință, nu se poate pune în discuție dacă acest drept în raport de ordinul sus-menționat este înlăturat sau nu, se aplică sau nu personalului căruia i se aplică statutul polițistului, dar care nu face parte din structura organizatorică a
O astfel de interpretare este una excesivă și discriminatorie, raportat la faptul că în art. 1 HG nr. 65/2003 precizează că de aceste drepturi beneficiază întreg personalul aparținând structurilor MAI și căruia i se aplică statutul polițistului, definitoriu în această dispoziție fiind termenul "structurilor MAI", raportat la HG nr. 9/2009 care reglementează structura organizatorică a acestui minister ce se împarte în două domenii de activitate.
În art. 1 alin.1 din Ordinul MAI nr. 440/2003 se arată că efectivele Ministerului d e Interne au dreptul la hrană gratuită care în timp de se acordă potrivit normelor și ordinelor cuprinse în acest ordin și care a fost emis în baza disp. art. 4 din HG nr. 65/2003.
Conform disp. art. 24 din același ordin s-a arătat că alocarea acestor drepturi de hrană personalului căruia i se aplică statutul polițistului se face în toate situațiile prin ordin de zi a șefului unității în cazul în care activitatea desfășurată de reclamant se încadrează în una din situațiile prevăzute în anexa HG nr. 65/2003, nefiind o simplă apreciere a șefului unității, așa cum rezultă din adresa nr. 3964 din 27 martie 2009 întocmită de IPJ G în care se arată că interpretarea anexei HG nr. 65/2003 privind încadrarea activităților desfășurate de personalul căruia i se aplică statutul polițistului a fost realizată de eșaloanele superioare, respectiv IGPR și MAI.
De altfel, din aceeași adresă s-a observat că începând cu 1 02 2008 reclamantul a primit contravaloarea suplimentului de hrană 12 B în baza punctajelor întocmite lunar întrucât eșaloanele superioare au considerat că în cuprinsul noțiunii de schimb este asimilată și noțiunea de tură, reprezentând modalitatea de executare a programului de lucru, a activităților desfășurate în virtutea raportului de serviciu de către reclamant.
Tribunalul a admis în parte acțiunea de față având în vedere și instituția prescripției extinctive, constatând faptul că reclamantul începând cu data de 1 ianuarie 2005, în calitatea sa de personal căruia i se aplică statutul polițistului, făcând parte din structura organizatorică a IPJ G, inspectorat care este o subunitate teritorială a IGPR. iar acesta din urmă face parte din instituția Poliției Rutiere care este o structură a MAI conform dispozițiilor HG nr. 9/2009.
Din anexa HG nr. 65/2003 la pct.9 se menționează că norma nr. 12 este un supliment care se acordă personalului căruia i se aplică statutul polițistului și care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului General al Poliției Române fără ca legiuitorul să precizeze că este vorba de structura organizatorică a fiind astfel o încălcare a principiului ce reglementează interpretarea juridică a normelor; astfel că prin structură se înțelege atât structura organizatorică cât și structura în ansamblul ei conform dispozițiilor legale în vigoare și care vizează atât unitățile cât și subunitățile din structura organizatorică precum și din structura sa teritorială.
Tribunalul a avut în vedere faptul că reclamantul este angajat în cadrul IPJ G, are calitatea de personal căruia i se aplică statutul polițistului conform dispozițiilor legii nr.360/2002, iar drepturile acestui personal sunt reglementate de dispozițiile art.28 și următoarele din lege.
Conform acestor dispoziții (art.28 alin.l lit.c) reclamantul are dreptul la alocații pentru hrană, în condițiile stabilite prin hotărâre a guvernului și prin HG nr.65/2003 s-a stabilit norma cadru privind condițiile de acordare a alocațiilor pentru hrană, raportat la complexitatea activității desfășurate.
Astfel hotărârea de guvern precizează că personalul aparținând structurilor MAI, și căruia i se aplică statutul polițistului, beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocație de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, care constituie norme de hrană. În anexa hotărârii ce face parte integrantă din aceasta sunt cuprinse 14 situații privind acordarea acestei norme de hrană, raportat la activitatea desfășurată de reclamant în anumite perioade de timp, printre care și acordarea normei de hrană 12 B, care reprezintă un supliment caloric pentru eforturi deosebite sau situații speciale.
În baza dispozițiilor art.4 din HG nr.65/2003 s-a emis ordinul nr.440/2003 de către ministrul de interne, ordin ce nu a fost publicat în monitorul oficial și ca atare instanța nu va putea să-l aibă în vedere, întrucât ordinul respectiv nu a intrat în vigoare conform dispozițiilor art.78 din Constituție, raportat la principiul general privind aplicarea legii în timp și spațiu.
În consecință, raportat la principiu reglementat de dispozițiile art.287 din codul muncii, în sensul că sarcina probei revine angajatorului, rezultă că reclamantul s-a aflat într-o situație specială și a depus eforturi deosebite, așa cum rezultă din adresa emisă de IPJ
Din conținutul acestei adrese rezultă că de-a lungul timpului reclamantul a desfășurat activități ce se încadrează în anexa HG nr.65/2003 cu privire la acordarea suplimentului de hrană nr.12 B, ca urmare a punctelor de vedre comunicate de eșaloanele superioare (adresele nr.-/06.08.2007 și nr.-/28.11.2007 emise de IGPR - Inspectoratul General al Poliției Române), din cuprinsul cărora noțiunea de "schimb" este asimilată cu noțiunea de "tură".
Începând cu data de 01.02.2008 reclamantul a primit contravaloarea suplimentului de hrană 12 B, nu în baza unui ordin de zi emis de șeful unității, ci în baza punctelor de vedere al eșaloanelor superioare, precum și în baza pontajelor întocmite lunar de către serviciul de logistică din cadrul IPJ
În perioada 08.04.2005-18.05.2009, reclamantul a desfășurat activități ce se încadrează în anexa HG nr-, însă angajatorul a acordat, alocarea normei de hrană, începând doar cu data de 01.02.2008, fără a motiva neacordarea acestui drept anterior acestei date, deși locul și felul muncii s-a desfășurat în aceleași condiții speciale sau prin depunerea unor eforturi deosebite.
Împotriva sentinței Tribunalului Gorj au declarat recurs pârâții Inspectoratul de Poliție al jud. G și Ministerul Administrației și Internelor.
În recursul IPJ G s-a arătat că în conformitate cu prevederile HG 65/2003 și Ordinului Ministrului de Interne de 440/2003, alocarea sau scoaterea la sau de la drepturile de hrană a personalului Ministerului d e Interne, care beneficiază de norme de hrană se face în toate situațiile, nominal, prin ordin de zi pe unitate sau dispoziție zilnică a șefului unității.
A precizat că în temeiul pct.1 de la Norma 12, suplimentul B se acordă gratuit polițiștilor și salariaților civili care depun eforturi deosebite sau se află în situații speciale.
Recurentul a motivat că în raport de prevederile legale aplicabile în speță, reclamantul nu are dreptul la norma 12B, întrucât nu s-a întocmit raport de șeful nemijlocit al acestuia și nici nu s-a dovedit întrunirea condițiilor prevăzute la pct. 1 de la Norma 12B.
În motivele de recurs formulate de Ministerul Administrației și Internelor s-a susținut că nu are calitate procesuală pasivă, deoarece în baza art. 24 din Ordinul MAI 440/2003, alocarea, respectiv scoaterea la sau de la drepturile de hrană a personalului MAI se face prin Ordinul de zi pe unitate al șefului unității. Pe fond, a precizat că norma 12B este un supliment care se acordă pentru eforturi deosebite sau în situații speciale personalului căruia i se aplică statutul polițistului aflat într-una din situațiile prevăzute în HG 65/2003.
S-a menționat că în cauză nu s-a administrat nici o probă, care să demonstreze că reclamantul se află într-una din situațiile prevăzute de HG 65/2003 și nr.440/2003.
De asemenea, recurentul a arătat că în conformitate cu art.12 alin.2 din legea 218/2002, privind organizarea și funcționarea poliției române, Inspectoratele de poliție sunt unități cu personalitate juridică, conduse de un inspector șef, care nu fac parte din structura organizatorică a IGPR, astfel cum este aceasta definită, ci sunt unități teritoriale din subordinea acesteia.
Recursurile sunt întemeiate, așa cum se va arăta în motivarea de mai jos.
Reclamantul are calitatea de polițist și ca urmare este funcționar public civil, cu statut special, așa cum rezultă din art. 1 al legii 360/2002 privind statutul polițistului.
Drepturile polițistului sunt reglementate în art. 28 și următoarele din Legea 360/2002.
Astfel, în conformitate cu art. 28 alin.1 lit. c din lege, polițistul are dreptul la alocații pentru hrană, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
În temeiul prevederilor art. 28 alin. 1 lit. c din Legea 360/2002, privind statutul polițistului, s-a adoptat de către Guvernul României Hotărârea nr.65/23.01.2003.
Această Hotărâre de Guvern constituie în baza art.28 alin.1 lit. c din legea 360/2002 cadrul legal în limitele căruia se acordă alocații pentru hrană polițiștilor.
Soluția rezultă din faptul că art.28 alin.1 lit. c din Legea 360/2002 prevede dreptul polițistului de a primi alocație pentru hrană, dar în condițiile ce se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Având în vedere textul legal aplicabil în materia alocațiilor pentru hrană, pentru a stabili dacă reclamantul are dreptul la alocație de hrană sau echivalentul acesteia, se va proceda la examinarea prevederilor HG 65/2003.
Articolul 1 al Hotărârii menționate precizează că personalul aparținând structurilor Ministerului d e Interne, căruia i se aplică statutul polițistului, beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocație de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, care constituie norme de hrană.
Normele de hrană zilnice și categoriile de personal cărora se acordă sunt prevăzute în anexa, care face parte integrantă din hotărâre.
În anexa la HG nr. 65/2003 se regăsește Norma 12 B care se acordă mai multor categorii de polițiști sau personal din cadrul Poliției Române, între acestea fiind și personalul căruia i se aplică statutul polițistului care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura IGPR.
La poziția Normei 12 B din anexa 1 HG nr. 65/2003 se specifică faptul că aceasta reprezintă supliment pentru eforturi deosebite sau situații speciale.
În cuprinsul HG 65/2003, care constituie cadrul legal general pentru acordarea normelor de hrană și a categoriilor de persoane beneficiare, se prevede în art. 4 că normele de aplicare a hotărârii, precum și structura normelor de hrană se stabilesc prin ordin al Ministrului de Interne.
Ordinul nr. 440/2003 adoptat de către Ministrul de Interne, în baza dispozițiilor art. 4 din HG 65/2003, prevede în art. 1 alin. 1 că efectivele Ministerului d e Interne au dreptul la hrană gratuită, care în timp de se acordă potrivit normelor și regulilor cuprinse în acest ordin.
Anexa nr. 1 din ordin prevede normele de hrană și categoriile cărora se acordă.
Observând anexa ordinului se constată că Norma 12B reprezintă "suplimente de hrană".
Conform punctului 1 din Nota la Norma nr. 12, suplimentul B de hrană se acordă polițiștilor și salariaților civili care depun eforturi deosebite sau se află în situații speciale.
Situațiile când se acordă norma și efectivele care beneficiază de aceasta sunt prevăzute în tabelul 1 al notei de sub Norma 12.
Tabelul nr.1 din Notă cuprinde la poziția 8 polițiștii care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura IGPR, în vederea alocării suplimentului de hrană.
La punctul 3 din notă se stipulează că polițiștii care îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de suplimentul B de hrană se alocă la drepturi nominal prin ordin de zi pe unitate/dispoziția zilnică a șefului unității.
Din interpretarea logică a acestor texte Curtea reține că suplimentul de hrană 12 B se acordă polițiștilor din cadrul unităților și subunităților IGPR numai în situația în care depun eforturi deosebite, sau se află în situații speciale, iar dreptul de apreciere aparține șefului unității care face o alocare zilnică, prin ordin pe unitate.
Astfel, pentru a putea fi acordată norma 12 B se impunea a se face dovada că polițistul s-a aflat într-o situație specială sau a depus eforturi deosebite.
Stabilirea situațiilor speciale sau eforturilor deosebite aparține șefului unității, iar instanța nu se poate substitui acestui drept de apreciere.
Analizând prev. art. 25 alin. 4 din Ordinul 440/2003 Curtea constată că alocarea la dreptul de hrană a polițiștilor care beneficiază de normele de hrană suplimentare se face prin ordin de zi în care se menționează normele de hrană, locurile de muncă, perioada și modul cum se acordă.
Examinând și acest text coroborat cu celelalte enunțate mai sus se reține că acordarea normelor de hrană suplimentare nu se face pentru toate efectivele de polițiști din cadrul IGPR, ci numai pentru polițiști care se află într-o situație specială sau depun eforturi deosebite.
Dacă alocarea la normele suplimentare de hrană s-ar face pentru toți polițiștii din cadrul IGPR ar fi fără sens reglementarea cuprinsă în art. 25 alin. 4 după cum și în celelalte texte privind ordinul de zi de unitate și menționarea în acest ordin a normelor de hrană, a locurilor de muncă, a efectivelor și a perioadelor de acordare.
Astfel fiind, motivele de recurs privind acordarea suplimentului, norma 12 B, numai în cazul polițiștilor care depun eforturi deosebite sau se află în situații speciale este întemeiat, după cum și cel privind alocarea drepturilor de hrană prin ordin de zi al șefului unității.
Este nefondată critica privind faptul că Inspectoratele Județene de Poliție nu sunt structuri ale IGPR.
Poliția Română are ca structură organizatorică IGPR și unitățile teritoriale aflate în subordinea IGPR, respectiv Direcția Generală de Poliție a Municipiului B și Inspectoratele județene de poliție, așa cum rezultă din prevederile art. 5 alin. 1 și art. 12 din Legea nr. 218/2002.
Față de toate considerentele expuse mai sus, criticile formulate de pârâții recurenți sunt întemeiate, așa încât în baza art. 312 Cod pr. civilă, recursurile se vor admite, se va modifica sentința primei instanțe și se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Inspectoratul de Poliție al județului G și Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței nr. 1546 din 19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " PT MEMBRII: -.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță - - | JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu - - | JUDECĂTOR 3: Alina Răescu - - |
Grefier, |
Red. Jud. TB
2 ex/MB/20.10.2009
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu, Alina Răescu
