Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 411/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 411/

Ședința publică de la 26 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Vasile Susanu

JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile

JUDECĂTOR 3: Angelica Ciobotaru

Grefier - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECTIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE V, cu sediul în F,-, jud. V, împotriva sentinței nr. 290 din data de 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta DIRECTIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE V și intimații,.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul că intimații au depus la dosar concluzii scrise, după care;

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr- reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice V ( V ) și au solicitat obligarea acesteia la emiterea unei decizii prin care să fie operate modificări privind încadrarea, salarizarea și stabilirea drepturilor ce li se cuvin conform Legii nr.514/2003, respectiv încadrarea începând cu data de 01.12.2006 și respectiv 01.07.2006 în clasa consilier juridic clasa I, grad profesional principal treapta de salarizare 1 și la salarizarea la nivelul salariului de bază corespunzător încadrării, actualizat cu indicele de inflație la momentul plății efective.

În motivare acțiunii reclamanții au arătat că se află în raporturi de serviciu cu pârâta începând cu luna decembrie 2001 în cazul numitei și iulie 2001 în cazul numitului, având o vechime totală în specialitatea juridică de 6ani și 4 luni, respectiv 6 ani și 9 luni.

Legea nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic a creat cadrul legal pentru constituirea unui corp profesional distinct de celelalte profesii juridice și a instituit obligație autorității publice sau a instituției angajatoare să opereze în termen de 60 de zile modificările prevăzute de această lege cu privire la încadrarea și stabilirea statutului consilierilor juridici, dar pârâta nu s-a conformat acestei obligații legale.

Au depus în dovedirea acțiunii înscrisuri doveditoare, inclusiv mai multe hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe din România în cauze similare.

Prin Întâmpinarea depusă la dosar la data de15.04.2008 pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată deoarece respectarea strictă a Ordinului președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr.218/2003 ar fi echivalat cu o promovare a funcționarilor publici supuși reîncadrării, iar promovare se poate face doar în condițiile art.65 din Legea nr.188/1999.

Examinând probele administrate în cauză tribunalul a reținut următoarele:

Reclamanții sunt funcționari public în cadrul V, având funcția de consilieri juridici, din data de:

- decembrie 2001 reclamanta;

- iulie 2001 reclamantul, fapt dovedit cu copia cărții de muncă depusă în cauză.

Reclamanții au astfel o vechime în specialitate juridică de 6 ani și 4 luni și respectiv 6 ani și 9 luni, vechimea minimă legală fiind de 4 ani.

Recrutarea și promovarea funcționarilor publici se face potrivit dispozițiilor art.57 și respectiv art.65 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Ulterior acestui act normativ, este adoptată și intră în vigoare Legea nr.514/2003 privind statutul consilierilor juridici, act normativ care statuează asupra situației consilierului juridic indiferent dacă este numit în funcție, cum este cazul reclamantei, sau angajat în funcție.

Potrivit criteriilor enunțate de acest act normativ, corespunzător datelor evidențiate în carnetul de muncă ale reclamanților aceștia trebuiau reîncadrați în funcția de consilieri juridici clasa I grad profesional principal, treapta de salarizare 1.

Pârâta nu faptul că reclamanții întrunesc condițiile legale pentru această clasă și grad, dar se opune reîncadrării deoarece în opinia sa această reîncadrare echivalează cu o promovare, iar această promovare se poate face doar prin examen, potrivit dispozițiilor art.65 din Legea nr.188/1999.

Aceste susțineri au fost înlăturate de instanță ca neavând suport legal.

În fapt, Legea nr.188/21999 reprezintă Legea generală, legea cadru pentru profesia de funcționar public.

Ulterior reglementării acestui cadru general, legiuitorul, printr-un act echivalent ca forță juridică, reglementează distinct situația consilierilor juridici, atât a celor numiți în funcție cât și a celor angajați în funcție.

Potrivit Legii speciale, care derogă de la regulile comune potrivit dispozițiilor art.65 aliniat 3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, s-a instituit un regim special al consilierilor juridici, regim care trebuia operatope legispotrivit dispozițiilor art.24 aliniat 2 din Legea nr.514/2003 de către autoritatea sau instituția publică angajatoare.

În acest sens a fost emis și Ordinul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr.218/27.05.2003 ( publicat în monitorul Oficial nr.386/04.06.2003 ) recunoscându-se dreptul acestei categorii la o reîncadrare conform noilor criterii enunțate de legea specială.

Nu se poate reține argumentația pârâtei că aceste noi criterii trebuie avute în vedere doar cu ocazia recrutării de noi funcționari deoarece, fără nici o justificare rațională s-ar crea o situație diferită între categoriile de funcționari publici - consilieri juridici, fapt ce contravine dispozițiilor art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În condițiile reglementării prin lege specială care trimite expres la reîncadrarea consilierilor juridici nu se poate echivala această instituție a reîncadrării cu cea a promovării.

Reîncadrarea este un beneficiu de la legea specială, pe când promovarea reprezintă o opțiune care poate fi liber exprimată de persoanele în cauză, cu privire la înscrierea la un examen profesional.

Pentru aceste considerente s-a admis acțiunea reclamanților așa cum a fost promovată și a fost obligată pârâta să procedeze la reîncadrarea reclamanților în gradul profesional de consilieri juridici clasa I, grad profesional principal, treapta de salarizare 1 și la salarizarea reclamanților conform acestei reîncadrări cu actualizarea sumelor conform indicelui de inflație la momentul plății efective.

A fost obligată pârâta să consemneze aceste drepturi în carnetele de muncă ale reclamanților.

Împotriva sentinței nr.290/2008 a Tribunalului Vrancea în termen legal a declarat recurs pârâta P:V, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare recurenta a arătat că sentința a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a Legii nr.161/2003 care modifică și completează cap.II al Legii nr.188/1999, reîncadrarea funcționarilor publici fiind efectuată cu respectarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr.218/2003, act normativ emis în aplicarea Legii nr.161/2003, acordându-se un punctaj fiecărui funcționar public și verificându-se încadrarea în numărul funcțiilor publice din cadrul în procente maxime pe grade profesionale.

În urma acțiunii de reintegrare, reclamanții au fost numiți începând cu data de 15.07.2003 în funcția publică de consilier juridic clasa I gradul profesional asistent treapta 3 conform Legii nr.161/2003 și au fost de acord cu această încadrare, întrucât nu au folosit în termenul legal căile de atac împotriva deciziei de numire în această funcție.

Legea nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic face referire la profesia de consilier juridic și nu la funcția publică de consilier juridic, întrucât potrivit acestei legi, consilierul juridic poate avea atât statut de funcționar public numit în funcție cât și statut de salariat angajat pe baza de contract de muncă. Încadrarea menționată la art.24 din Legea nr.514/2003 privește numai denumirea funcției care implică anumite drepturi și obligații specifice și nu structurarea sa în grade profesionale și trepte de salarizare.

Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr.218/27.05.2003 publicat în Monitorul Oficial nr.386/04.06.2003 cuprinde criteriile de reîncadrare a tuturor funcționarilor public, indiferent de funcția publică pe care o ocupă, și nu a fost dat în aplicarea Legii nr.514/2003 întrucât nu face referire la acest act normativ, și, mai mult, este emis anterior apariției Legii nr.514/2003 (publicată în MO în data de 5.12.2003).

Aplicarea Legii nr.514/2003 așa cum a fost reținută de instanță, ar însemna în materie de dezvoltare a carierei funcționarilor publici, substituirea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Faptul că d-ra și d-l îndeplinesc începând cu data de 01.12.2006, respectiv 01.07.2007 condițiile menționate la art.65 alin.2 din Legea nr.188/1999 republicată, nu înseamnă reîncadrarea lor automată în gradul profesional imediat superior celui deținut ci începând cu datele menționate pot promova în funcție publică, cu respectarea prevederilor art.64 și art.65 din Legea nr.188/1999 republicată.

De altfel, reîncadrarea nu reprezintă o modalitate de ocupare a funcțiilor publice, singura posibilitate de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcții publice superioare, prevăzută de lege, o reprezintă promovarea cu respectarea condițiilor impuse de Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele conform art.3041Cod proc.civilă, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică a cărei reformare nu se impune.

Stabilind adevăratele raporturi juridice dintre părți, instanța a dat o corectă dezlegare pricinii.

Sunt nefondate susținerile recurentei în sensul că a fost respectată legea în ceea ce privește reîncadrarea, prima instanță făcând o aplicare corectă a legilor aplicabile în materie respectiv Legea nr.514/2003 care statuează asupra situației consilierului juridic fără a distruge dacă acesta este numit angajat în funcție, precum și Ordinul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr.218/27.05.2003 care recunoaște dreptul acestei categorii la o reîncadrare conform noilor criterii enunțate de legea specială.

În mod corect prima instanță a înlăturat argumentația pârâtei că aceste noi criterii trebuie avute în vedere doar cu ocazia recrutării de noi funcționari, interpretarea dată de pârâtă textelor legale menționate fiind în contradicție cu art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului deoarece s-ar crea fără nici o justificare rațională o discriminare între categoriile de funcționari publici - consilieri juridici.

Sunt nefondate susținerile recurentei în sensul că aplicarea Legii nr.514/2003 așa cum a fost reținută de instanță, ar însemna în materie de dezvoltare a carierii funcționarilor publici, substituirea Legii nr.188/1999, prima instanță reținând în mod corect că Legea nr.188/1999 reprezintă legea cadru pentru funcționarul public și că Legea nr.514/2003 privind statutul consilierilor juridici reprezintă legea specială, care derogă de la regulile comune, și care este aplicabilă în speță.

Constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței recurate de natură a fi luate în discuție și din oficiu, în temeiul art. 312 Cod proc.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta DIRECTIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE V, cu sediul în F,-, jud. V, împotriva sentinței nr. 290 din data de 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.DV/9.07.2008

Teho /9.07.2008

ex.2

Fond:

Președinte:Vasile Susanu
Judecători:Vasile Susanu, Dorina Vasile, Angelica Ciobotaru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 411/2008. Curtea de Apel Galati