Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 423/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 423/R Dosar nr-
Sedința publică din data de 19 iunie 2008
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- --- -președinte secție
- judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 231/CA/ 26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din
10 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării a amânata pronunțarea pentru data de 17 iunie 2008, și apoi pentru data de 19 iunie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 231/CA/ 26.03.2008a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI B, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUEȚULUI B și ȘI FINANȚELOR PUBLICE.
Au fost obligați pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul de Poliție al Județului B să achite reclamantului drepturile bănești reprezentând prima de vacanță aferentă anilor 2004, 2005, 2006 și sporul de fidelitate aferent anului 2005, drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a fost obligat să cuprindă în buget sumele necesare achitării drepturilor bănești de mai sus.
A fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să vireze pârâților fondurile necesare achitării drepturilor bănești de mai sus.
Au fost respinse pretențiile reprezentând sporul de fidelitate aferent perioadei 2004 și 2006.
A fost respinsă acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă cererea de chemare în garanței a Ministerului Finanțelor Publice formulată de Ministerul Administrației și Internelor
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că . Reclamantul este polițist în cadrul Inspectoratului de Poliție al
Județului B.
Art. 37, alin. 2 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, prevede că "La plecarea în concediu de odihnă, polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu."
Art.6 din același act normativ stipulează că, Pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională,de ordine publică și siguranță națională,în calitate de militar,polițist,funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20 % din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al Ministrului de Interne.
Aceste texte au rămas fără conținut întrucât prin legile bugetului de stat au fost suspendate până la 31.12. 2006, în ceea ce privește prima de vacanță, iar sporul de fidelitate a fost suspendat în anul 2005, potrivit art.2 alin.1 din OUG 118/2004.
Drepturile respective însă există, deoarece ele nu au fost înlăturate de legiuitor, iar garantarea realizării lor este conformă cu principiul constituțional al garantării realizării drepturilor legal acordate.
În sensul celor de mai sus, referitor la prima de concediu a polițiștilor s-a pronunțat și Înalta Curtea d e Casație și Justiție prin Decizia de îndrumare nr. XII
din 5.02 2007, dată în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În consecință, instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantului si a obligat pe pârâții IPJ B si MAI să plătească reclamantului pe perioada 2004,2005,2006, drepturile bănești reprezentând prima de concediu si sporul de fidelitate aferent anului 2005, sume actualizate cu rata inflației și dobânda legală, plătibile în raport de perioada în care fiecare reclamant a îndeplinit funcția de polițist.
Totodată instanța de fond a respins pretențiile reclamantului constând în sporul de fidelitate pe perioada 2004 și 2006, având în vedere că aceste drepturi au fost achitate de pârâți, iar reclamantul nu au produs probe, în sensul că susținerile pârâților nu sunt reale.
Instanța de fond a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, având în vedere că, acesta justifică calitate procesuală pasivă.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice În dezvoltarea motivelor de recurs arată că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive și a fost admisă acțiunea reclamantului, deoarece Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat, iar acesta nu poate fi obligat să plătească drepturi pentru salariații altor instituții.
Recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor este nefondat.
Prima instanță în mod corect a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât, deoarece recurentul, în baza dispozițiilor art. 19 lit. a din Legea nr.500/2002 și a art. 42 alin.1 din Legea nr.511/2004, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat în baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Ministerul Internelor și reformei Administrative are sarcina de a aviza bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor subordonate în calitate de ordonator principal de credite. Ca atare, fiecare din cele două ministere are atribuții specifice dar, în același timp au obligația de a asigura, fiecare, resursele necesare angajatorului în vederea efectuării plăților restante către reclamant.
Recurentul trebuie să aibă în vedere la elaborarea proiectului de buget și aceste sume cuprinse în hotărârile judecătorești, astfel că acesta nu a fost obligat să plătească drepturile bănești angajaților J B, ci să prevadă sumele necesare, îndeplinindu-și atribuțiile ce-i revin conform legii nr. 500/2002.
Cauza în speță este un litigiu patrimonial care nu se desfășoară în sfera raporturilor de muncă reglementate de codul muncii, ci în cea a raporturilor de serviciu reglementate de Legile nr. 360/2002 și nr. 188/1999.
Pe fondul cauzei se constată că:
Potrivit art.37 alin.2 din OG nr.38/2003, privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, la plecarea în concediul de odihnă, polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
De asemenea, conform art. 6 din aceeași ordonanță a guvernului, pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personalul contractant, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. Rezultă că dreptul la prima de concediu și sporul de fidelitate s-a născut din lege, ca drept subiectiv și conferă titularilor prerogativele de a pretinde subiectului pasiv al raportului juridic născut, să efectueze o anumită prestație pozitivă, respectiv de a da o anumită sumă de bani. Aceste dispoziții legale au fost suspendate succesiv prin legile bugetului de stat, respectiv prin art.9 alin.7 din Legea nr.507/2003, art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004 și art.5 alin.5 din Legea nr. 379/2005.
În ceea ce privește dreptul la sporul de fidelitate pentru anul 2005, acesta a fost suspendat conform dispozițiilor art.2 alin.1 din OUG nr.118/2004.
Textele prin care a fost suspendată succesiv plata primei de concediu pentru anii 2004 - 2006 și a sporului de fidelitate pentru anul 2005, nu mai sunt în vigoare dar se constată că legiferarea s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă, deoarece, dreptul la prima de concediu și la sporul de fidelitate nu a fost înlăturat ci îngrădit, atingând chiar existența dreptului. Cenzurarea legalității acestor suspendări revine, potrivit art.29 alin.1 din Legea nr.47/1992 instanței de judecată iar nu Curții Constituționale, deoarece, normele legale de suspendare, nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate la data sesizării instanței. Ca atare, instanța este chemată să analizeze legalitatea normelor de suspendare mai sus menționate, putându-se reține că acestea contravin prevederilor art.16, 41 și 53 din Constituția României, neputându-se suspenda, retroactiv, un drept câștigat sub imperiul OG nr.38/2003.
Prima de concediu și sporul de fidelitate reprezintă drepturi de remunerare care fac obiectul raporturilor de serviciu dintre angajator și reclamant, iar acest drept, atâta timp cât a fost prevăzut de lege, nu poate fi restrâns sau îngrădit pe motivul existenței unor prevederi bugetare sau a lipsei fondurilor necesare, deoarece s-ar afecta inclusiv dreptul la muncă al reclamantului.
În consecință, instanța va respinge recursul pârâtului nefiind îndeplinite condițiile art. 304 Cod procedură civilă pentru casarea sau modificarea sentinței atacate.
PENTRU MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr. 231/CA/ 26.03.2008 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 iunie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. -19.06.2008
Dact. -23.06.2008/2 ex.
Jud. fond. /
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Georgeta Bejinaru Mihoc