Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 44/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 44/F/
Ședința publică de la 24 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de către reclamantul, cu domiciliul în Focșani, Bd. -, nr.5,.11, jud.V, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA NAȚIONALĂ A ARHIVELOR STATULUI și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V, având ca obiect
litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este o cerere la primul termen de judecată, motivată, timbrată, iar reclamantul a depus la dosar note scrise și o copie a Carnetului de Muncă, precizând că reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Curtea, având în vedere că reclamantul a solicitat judecarea cauzei chiar și în lipsa sa, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Vrancea -Secția Civilă, la data de 21 ianuarie 2007, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția Națională a Arhivelor Statului și Inspectoratul Județean de Poliție V, obligarea acestora din urmă la plata sumelor, reprezentând primă de concediu pentru anii 2001 - 2003, actualizată cu indicele de inflație, de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
In motivarea acțiunii precum și în precizările acesteia, reclamantul a arătat că potrivit art. 34 alin. 2 din Statutul funcționarilor publici adoptat prin Legea nr. 188/1999, cu modificările ulterioare, este îndreptățit să primească, pe lângă îndemnizația de concediu, o primă de vacanță, egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
In opinia reclamantului este îndreptățit la plata primei de concediu întrucât, potrivit art. 53 alin. 1 din Constituție reiese că un drept derivând dintr-un raport juridic de muncă odată câștigat nu poate fi anulat.
Totodată, reclamantul a mai arătat că suspendarea aplicării acestei prevederi a încetat la 31decembrie2006, având in vedere că Legea nr. 486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007 nu mai cuprinde dispoziții de suspendare, art. 34 alin.2 din Legea nr. 188/1999 reintrând în vigoare, acțiunea este introdusă în termenul de prescripție.
Prin încheierea pronunțată la data de 21 februarie 2007, Tribunalul Vrancea - Secția Civilă, a scos cauza de pe rolul acestei instanțe și a înaintat-o spre competență soluționare secției de contencios administrativ, având în vedere dispozițiile art. 31 din nr.OUG 6/2007privind măsurile de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2007 și dispozițiile art. 158 Cod procedură civilă.
Tribunalul Vrancea -Secția Comercială și de Contencios Administrativ învestit cu soluționarea cererii de chemare în judecată, prin sentința civilă nr. 53 din 5 aprilie 2007, a admis excepția de necomepetență a instanței, invocată prin completarea la întâmpinare de intimata Direcția Națională a Arhivelor Statului și, în temeiul art. 158 raportat la art. 3 Cod procedură civilă, a declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Curții de APEL GALAȚI.
Curtea de APEL GALAȚI -Secția Contencios Administrativ și Fiscal, prin sentința nr. 54 din 15 mai 2007, respins ca prescrisă acțiunea formulată de reclamantul. Totodată, a respins acțiunea față de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului V ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Pentru se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, așa cum reiese din considerentele hotărârii, următoarele:
Pe de o parte, în ceea ce privește excepția ridicată de pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție al Județului V, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța a constat că reclamantul nu a avut raporturi juridice de serviciu cu intimata IPJ V, fiind angajatul celeilalte pârâte.
Pe de altă parte, analizând excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de Direcția Națională a Arhivelor Statului, curtea de apel a constat că dreptul la acțiune al reclamantului este prescris, acesta nesolicitând valorificarea dreptului pretins în interiorul termenului de prescripție de un an prevăzut de art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în principal, admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și, rejudecând, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și, în subsidiar, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instantă.
In dezvoltarea motivelor de recurs se susține că instanța de fond a aplicat greșit legea în cauza dedusă judecății, neobservând că, obiectul acțiunii îl constituie plata efectivă a drepturilor de natură salarială prevăzute în lege conform art. 33 alin.2 din Legea 188/1999 în forma inițială (art. 34 alin.2 din Lege în forma sa după prima republicare, respectiv. art. 35 alin. 2 din Lege după a doua republicare - mai 2007).
Intimații au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentintei criticate.
Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, de motivele invocate de recurent, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constata că recursul este fondat, motiv pentru care a fost admis cu consecința casării sentinței atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare pentru următoarele motive:
Sub aspectul excepției prescripției dreptului la acțiune, Înalta Curtea reținut că soluția instanței de fond este nelegală. Prin Legea nr. 188/1999 a fost instituit dreptul funcționarilor publici ca, pe lângă indemnizația de concediu, să li se acorde o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Acest drept a fost prevăzut de art.33 alin. (2) din forma inițială a legii și, în prezent, este prevăzut de art.35 alin.(2) din forma republicată în 2007 Legii nr. 188/1999.
Este de necontestat faptul că, prin dispozițiile succesive indicate de recurentul-reclamant, prevederile respective din Legea nr. 188/1999 au fost suspendate în perioada 2001-2006.
In atare situații, suspendarea exercițiului dreptului la prima de concediu nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp nu există nicio dispoziție legală prin care să fi fost înlăturată existența acestuia.
Mai mult decât atât, edificatoare este dezlegarea dată de Secțiile Unite, în soluționarea unui recurs în interesul legii privind o problematică similară, care au reținut că "dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.33/2001, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr.386/2001, precum și cele ale Legii nr.743/2001 au întrerupt cursul prescripției dreptului la acțiune pentru beneficiarii prevederii legale susmenționate, a cărei punere în aplicare a fost suspendată sau amânată prin acte normative temporare, emise datorită unor condiții financiare deosebite".
Fondată este și critica recurentului-reclamant privind excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului
Inalta C analizând înscrisurile depuse la dosarul de fond de către pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului V, Adresa Nr. - din 26 aprilie 2007, reiese că reclamantul a avut raporturi de serviciu cu această instituție din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative până în anul2003, prin întreruperea raporturilor de muncă, prin pensionare.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) și art. 315 Cod procedură civilă, Inalta Caa dmis recursul, a casat sentința criticată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pe rolul Curții de APEL GALAȚI cauza a fost înregistrată sub nr-.
Pe fond, pretențiile privitoare la prima de vacanță sunt întemeiate.
Până la data de 31 dec. 2003, fost suspendat în fiecare an dreptul privitor la prima de vacanță așa cum s-a precizat mai sus.
Legea nr.507/2003 privind bugetul pe anul 2004 suspendat prin art. 9 alin. 7 de asemenea aplicarea art. 33 (2) din Legea nr. 188/1999 cu începere de la 1 ianuarie 2004 și până la 31 dec. 2004 pentru ca Legea nr. 511/2004 să repete aceeași operațiune până la 31 dec. 2005. Prin aceste două acte normative a fost suspendată anual dispozițiunea din art. 32 (2) din Legea nr. 188/1999. Or, aceste acte normative, respectiv legile bugetare, fiind anuale, potrivit art. 11 din Legea nr. 500/2002 și art. 138 (2) din Constituția României, efectele suspendării dispuse de fiecare dintre ele au încetat odată cu încetarea efectelor lor, respectiv la 31 dec. 2003 la 31 dec. 2004 și la 31 dec. 2005. Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 379/2005 a bugetului de stat pentru anul 2006 aceasta își produce efectele numai pentru anul 2006 și nu prelungește efectele suspendării din anii anteriori.
Dreptul la prima de vacanță este un drept recunoscut de lege, iar suspendarea anuală a acordării acestui drept nu înseamnă desființarea lui, dreptul existând și în prezent, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 487/2006, privind bugetul pe anul 2007 nu a dispus o nouă suspendare și nici nu a desființat dreptul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul în Focșani, Bd. -, nr.5,.11, jud.V, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA NAȚIONALĂ A ARHIVELOR STATULUI și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V, având ca obiect
litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Obligă pârâții la plata către reclamant a primei de vacanță pentru perioada anilor 2001 - 2003 reactualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. 5 ex./09.07.2008
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Dorina Vasile