Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 442/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 442/

Ședința publică din 15 Mai 2008

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursurilor declarate de Inspectoratul de Poliție al Județului M, de Inspectoratul General al Poliției Române și de Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, împotriva sentinței civile nr. 92 din 7 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

În lipsa părților.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 8 mai 2008, desfășurarea dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea s-a amânat pentru ziua de astăzi, 15 mai 2008.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr. 92 din 7 februarie 2008, Tribunalul Mureșa respins excepția necompetenței materiale, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a B și MIRA, a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu IGPR B și MIRA, obligând pârâții în solidar să plătească reclamantei diferența dintre sporul pentru pericol deosebit cuvenit de 15% începând cu 1 noiembrie 2004 până la 1 ianuarie 2007 și de 10% începând cu 1 ianuarie 2007 până la pronunțarea hotărârii, precum și în continuare sporul de pericol de 30% potrivit reglementărilor în vigoare.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanta în calitate de comisar șef - medic primar stomatolog la IPJ M s-a adresat comandantului la data de 26 februarie 2007, solicitând acordarea sporului de arest, prevalându-se de răspunsul la memoriul său primit de la MIRA, Direcția Medicală,Serviciul Management Resurse Umane. Întrucât obiectul acțiunii nu îl reprezintă un act administrativ emis de MIRA, instanța a apreciat că este competentă material iar referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți, IGPR B și MIRA, instanța a reținut că este vorba de un spor pentru activitatea pe care reclamanta o desfășoară ca medic stomatolog în cadrul IPJ M, care se află în subordinea IGPR M și MIRA, acestea fiind ordonatori de credite.

Pe fondul cauzei, s-a avut în vedere că, în anexa nr. 1 D la Ordinul 132/2004, printre cei incluși în categoria celor care beneficiază de un spor de 30%, se află și personalul medical care asigură asistență medicală a condamnaților, reținuților, arestaților preventiv și că, potrivit pct. 1 lit. "h" din nota raport nr. -/2007, se concluzionează că și reclamanta se încadrează în dispozițiile care îi acordă beneficiul unui spor de 30% din salariul de bază, spor de pericol deosebit. Instanța a înlăturat apărarea pârâților potrivit căreia de acest spor ar beneficia doar medicii care își desfășoară activitatea exclusiv în arestul poliției sau cu persoane arestate preventiv, interpretare cuprinsă în nota raport, considerând că aceasta excede legii, reprezintă o adăugare la norma cuprinsă în art. 21 din OG nr. 38/2003 și în plus este discriminatorie și lipsită de logică. S-a apreciat că pericolul subzistă chiar dacă tratamentul este efectuat unui singur reținut și pentru o scurtă perioadă de timp iar legea nu a avut în vedere și alte criterii pentru acordarea sporului.

Pe aceleași raționamente s-a înlăturat și apărarea că sporul nu se acordă concomitent cu sporul acordat personalului medical, de 15%.

Hotărârea a fost atacată cu recurs de pârâții IGPR B și MIRA B, precum și de IPJ M, însă acesta din urmă, în declarația de recurs și-a rezervat dreptul de a formula motivele de recurs până la primul termen de judecată, fără însă a avea vreun temei legal. Recursul a fost înregistrat la 10 aprilie 2008, hotărârea atacată fiind comunicată la 27 martie 2008, situație în care termenul de motivare a recursului expirase la 12 aprilie 2008, termen până la care nu au fost înregistrate motivele.

În contextul celor arătate, instanța va constata nulitatea acestui recurs, motivat după expirarea termenului menționat.

În ceea ce privește recursul celorlalte pârâte, IGPR a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, menținând excepțiile invocate, subliniind că reclamanta a făcut parte din cadrul Centrului Medical Județean M, subordonat Direcției Medicale din cadrul MIRA, până la 1 decembrie 2006, iar de la această dată, aceasta a trecut în subordinea Inspectoratului Județean. S-a considerat important de reținut că Centrul Medical M are calitate de ordonator terțiar de credite, aspect ce rezultă din pct. 52 al tabelului din Anexa 7 la Ordinul MIRA nr. S/263/8 august 2007. Pe fondul cauzei, această recurentă a relevat că instanța a reținut greșit că în Anexa nr. 1 D din Ordinul MIRA nr. 132/2004 este prevăzut faptul că personalul medical care asigură asistență medicală a condamnaților, reținuților, arestaților preventiv beneficiază de un spor de 30%, redând textele legale incidente, precizând totodată că intimatei i-a fost acordat până la 1 ianuarie 2007 sporul de 15%, fiindu-i evaluată activitatea, avându-se în vedere atribuțiile înscrise în fișa postului. În plus, sporul este de până la 30% și chiar dacă s-ar acorda și acestei categorii de personal, obligația de emitere a unei dispoziții de acordare a sporului revine inspectorului șef al inspectoratului căruia îi este subordonat centrul medical.

Recurentul MIRA a susținut lipsa calității sale procesuale pasive, deoarece are doar obligația de a stabili prin ordin "unitățile, categoriile de personal și cuantumul sporului" în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 2 din OG 38/2003 iar reclamanta își desfășoară activitatea în cadrul IPJ M, unitate cu personalitate juridică și având calitate de ordonator secundar de credite.

Totodată a precizat că instanța a omis să se pronunțe asupra prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1 ianuarie 2004 - 1 octombrie 2004, iar pe fondul cauzei, s-a subliniat că nu s-a făcut dovada desfășurării efective a unor activități de genul celor pentru care se acordă sporul pentru condiții de pericol deosebit potrivit normelor aprobate prin Ordinul 132/2004. S-a precizat și că a beneficiat de sporul pentru condiții de pericol deosebit în procent de 15%, ca și celelalte categorii de personal din cadrul Centrului Medical Județean M, iar drepturile bănești se achită de IPJ S-a detaliat modul de acordare a sporului în raport de actele normative incidente și plafoanele maxime în limita cărora se poate acorda.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate de recurente, instanța, ținând cont și de incidența prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, constată că recursurile sunt fondate, dar pentru alte considerente decât cele relevate în motivele de recurs.

Astfel, calitatea procesuală pasivă a MIRA și B nu este determinată de raportul de serviciu al reclamantei ci de calitatea de ordonatori de credite și de normele de reglementare financiar bugetare care nu permit ordonatorului terțiar sau secundar de credite, care are și calitatea de angajator, să dispună în mod nemijlocit de sumele necesare acordării drepturilor salariale potențial a fi câștigate în baza unor hotărâri judecătorești.

Relevant pentru speța în cauză este faptul că reclamanta pentru care Sindicatul a formulat acțiunea, prin natura profesiei sale și a atribuțiilor de serviciu, ar fi trebuit să formuleze acțiunea în primul rând în contradictoriu cu Centrul Medical Județean M din cadrul Direcției Medicale a MIRA. La fila 7 dosar fond, se află un răspuns al Direcției Medicale - Serviciul Management Resurse Umane adresat Centrului Medical Județean M, în atenția d-nei, din care rezultă că aceasta ar putea beneficia de sporul solicitat în măsura în care alocarea de plată se face de șeful Centrului Medical Județean M, pe baza pontajului eliberat de șeful acestuia.

Întrucât Centrul Medical Județean M, are personalitate juridică și este ordonator terțiar de credite, instanța de fond nu putea obliga în solidar doar ordonatorii secundari și principal de credite, care practic au doar obligația de a asigura sumele necesare pe care Centrul Medical Județean M prin Direcția Medicală din cadrul MIRA ar fi fost eventual obligat să le plătească persoanei angajate în cadrul acestui centru.

În condițiile în care reclamanta nu a înțeles să cheme în judecată Centrul Medical, instanța de fond, respectând principiul disponibilității părților în procesul civil, nu putea să admită acțiunea și să oblige în solidar pârâții la plata unor sume datorate în mod direct, de o persoană juridică împotriva căreia nu s-a formulat o asemenea cerere. Față de acest aspect reținut de instanța de recurs, celelalte motive nu se mai impun a fi analizate.

În contextul celor arătate, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va admite cele două recursuri și va modifica hotărârea în sensul că va respinge acțiunea reclamantei, calitatea procesuală pasivă a pârâților chemați în judecată fiind subsecventă, subsidiară, condiționată de chemarea în judecată și obligarea la plată a Centrului Medical Județean

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursurile formulate de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române B și de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, împotriva sentinței civile nr. 92 din 7 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

Constată nulitatea recursului declarat de Inspectoratul de Poliție al Județului

Modifică hotărârea atacată în sensul că respinge cererea formulată de Sindicatul Polițiștilor "Lege și onoare" M în numele și pentru membra de sindicat, privind acordarea diferenței de spor pentru pericol deosebit.

Menține dispoziția privind soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

GREFIER,

Red.

Tehnored. BI/2ex

Jud.fond:;

-12.06.2008-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 442/2008. Curtea de Apel Tg Mures